Prelungirea stării de urgenţă

Preşedintele Klaus Iohannis a emis, la 14 aprilie 2020, decretul de prelungire cu 30 de zile a stării de urgenţă pe teritoriul României, "pentru a putea fi luate în continuare cele mai eficiente măsuri împotriva COVID-19".
Starea de urgenţă pe teritoriul României a fost declarată de către Preşedintele României la data de 16 martie 2020 pentru o perioadă de 30 de zile. Prelungirile stării de urgenţă se dispun în condiţiile prevederilor art. 5 din Legea 453/2004, adică pentru perioade succesive de cel mult 30 de zile.
În decretul prezidenţial din 16 martie se arată că, pentru prevenirea răspândirii COVID-19, pe durata stării de urgenţă, este restrâns exerciţiul unor categorii de drepturi, proporţional cu intensitatea transmiterii comunitare, cu frecvenţa apariţiei unor focare în anumite zone, cu numărul de pacienţi critici raportat la capacitatea sistemului sanitar, capacitatea de asigurare a măsurilor pentru punere în carantină etc, potrivit presidency.ro. Categoriile de drepturi restrânse prevăzute de decret sunt următoarele: libera circulaţie, dreptul la viaţă intimă, familială şi privată, inviolabilitatea domiciliului, dreptul la învăţătură, libertatea întrunirilor, dreptul de proprietate privată, dreptul la grevă, libertatea economică.
***
Starea de urgenţă este o măsură excepţională ce poate fi luată de către Preşedintele României, cu acordul Parlamentului. În funcţie de evoluţia situaţiilor de pericol, Preşedintele, cu încuviinţarea Parlamentului, poate prelungi durata stării instituite, se arată în Legea nr. 453 din 1 noiembrie 2004 care reglementează starea de urgenţă.
Starea de urgenţă reprezintă ansamblul de măsuri excepţionale de natură politică, economică şi de ordine publică aplicabile pe întreg teritoriul ţării sau în unele unităţi administrativ-teritoriale în două situaţii diferite: atunci când există pericole grave actuale sau iminente privind securitatea naţională sau funcţionarea democraţiei constituţionale sau în cazul unor calamităţi care fac necesară prevenirea, limitarea sau înlăturarea urmărilor unor dezastre (Legea nr. 453/2004 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă).
Starea de urgenţă este reglementată de Constituţia României şi de Legea nr. 453 din 1 noiembrie 2004 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă.
Astfel, Preşedintele României poate institui, ca măsură excepţională, starea de urgenţă în întreaga ţară sau în unele unităţi administrativ-teritoriale. Preşedintele trebuie să solicite Parlamentului încuviinţarea instituirii stării de urgenţă, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia. În cazul în care Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în cel mult 48 de ore de la instituirea stării de urgenţă şi funcţionează pe toată durata acestora (art. 93 din Constituţie).
Birourile permanente ale Camerelor stabilesc întrunirea Parlamentului în şedinţă comună în termen de cel mult 24 de ore sau, după caz, de 48 de ore de la solicitare. După examinarea şi dezbaterea cererii Preşedintelui, deputaţii şi senatorii aprobă sau încuviinţează măsurile luate de acesta, cu majoritate simplă - majoritatea deputaţilor şi senatorilor prezenţi la şedinţa comună. (art. 73 şi 74 din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului).
Preşedintele poate prelungi durata stării de urgenţă deja instituite şi poate extinde sau restrânge aria de aplicare a acesteia, în funcţie de evoluţia situaţiilor de pericol. Prelungirea stării de urgenţă se face, la fel ca şi instituirea măsurii, cu acordul Parlamentului (art. 15 din Legea 453/2004).
Prelungirile stării de urgenţă se dispun în condiţiile prevederilor art. 5 din Legea 453/2004, adică pentru perioade succesive de cel mult 30 de zile.
În situaţia instituirii stării de urgenţă legea prevede în mod expres că acordul Parlamentului intervine ulterior adoptării de către Preşedinte a măsurii. În cazul prelungirii stării de urgenţă, legea nu specifică momentul în care Parlamentul trebuie să încuviinţeze prelungirea: înainte sau după adoptarea de către Preşedinte a măsurii de prelungire.
Conform art. 3 din Legea 453/2004, starea de urgenţă poate fi instituită şi menţinută numai în măsura cerută de situaţiile care le determină şi cu respectarea obligaţiilor asumate de România potrivit dreptului internaţional.
De asemenea, în cazul înlăturării situaţiilor de pericol, înainte de expirarea termenului stabilit prin decret prezidenţial, încetarea aplicării măsurii excepţionale se dispune tot prin decret, cu încuviinţarea prealabilă a Parlamentului (art. 16, alineat 2 din Legea 453/2004).
***
În intervalul 17 martie - 10 aprilie 2020, în contextul stării de urgenţă declarate pe teritoriul României, Ministerul Afacerilor Interne a emis mai multe ordonanţe militare instituind restricţii şi interdicţii, în contextul pandemiei de coronavirus.
Ordonanţa militară nr. 1 din 17 martie 2020 - suspendarea activităţii de servire şi consum de produse alimentare şi băuturi în restaurante, hoteluri, cafenele sau alte localuri publice; suspendarea activităţilor culturale, ştiinţifice, artistice, religioase, sportive, de divertisment sau jocuri de noroc, de tratament balnear şi de îngrijire personală, realizate în spaţii închise; interzicerea întrunirilor care presupun participarea a mai mult de 100 de persoane în spaţii deschise; suspendarea tuturor zborurilor spre Spania şi din Spania către România, pentru toate aeroporturile din Romania, pentru o perioada de 14 zile, începând cu 18 martie; prelungirea suspendării zborurilor efectuate spre Italia şi din Italia către România, pentru 14 zile, începând cu 23 martie 2020.
Ordonanţa militară nr. 2 din 21 martie 2020 - suspendarea temporară a activităţii cabinetelor stomatologice, fiind permise doar intervenţiile de urgenţă; suspendarea temporară a activităţii magazinelor şi a mall-urilor, cu excepţia vânzării produselor alimentare, veterinare sau farmaceutice şi a serviciilor de curăţătorie; recomandarea ca circulaţia persoanelor în afara locuinţei, în intervalul orar 6.00-22.00, să se efectueze numai acolo unde este strict necesar şi cu evitarea formării oricărui grup mai mare de trei persoane şi interzicerea circulaţiei persoanelor în afara locuinţei, în intervalul orar 22.00-6.00, cu excepţia deplasării pentru: interes profesional, asigurarea de bunuri care acoperă necesităţile de bază ale persoanelor şi animalelor de companie, asistenţă medicală care nu poate fi amânată şi nici realizată de la distanţă, motive justificate (îngrijirea/însoţirea copilului, asistenţa persoanelor vârstnice, bolnave sau cu dizabilităţi ori deces al unui membru de familie), deplasări scurte, în apropierea locuinţei, legate de activitatea fizică individuală a oamenilor şi nevoile animalelor de companie/domestice; obligativitatea ca persoanele să prezinte, la cererea autorităţilor, legitimaţia de serviciu, adeverinţa eliberată de angajator sau o declaraţie pe propria răspundere; persoanele izolate la domiciliu care părăsesc locul în care au fost plasate, fără aprobarea autorităţilor competente, sunt considerate persoane cu risc crescut de contagiozitate şi sunt conduse de forţele de ordine publică şi plasate în carantină instituţionalizată, sub pază.
Ordonanţa militară nr. 3 din 24 martie 2020 - interdicţiile privind circulaţia persoanelor au fost generalizate şi pe timpul zilei, cu excepţia deplasării pentru a merge la: locul de muncă, cumpărături de bază, asistenţă medicală de urgenţă, îngrijirea persoanelor vârstnice, bolnave sau cu dizabilităţi, deplasări scurte pentru activitate fizică; restricţionarea circulaţiei persoanelor cu vârsta peste 65 de ani în intervalul orar 11.00-13.00; izolare la domiciliu sau, după caz, carantinare pentru toate persoanele care intră în România; suspendarea tuturor zborurilor din România spre Franţa şi Germania şi din Franţa şi Germania către România, pentru toate aeroporturile din România, pentru o perioadă de 14 zile, începând cu data de 25 martie 2020.
Ordonanţa militară nr. 4 din 29 martie 2020 - personale vârstnice se pot deplasa şi în afara intervalului orar 11.00-13.00, numai pentru rezolvarea problemelor de natură medicală (tratamentele oncologice planificate, dializă etc); sancţionarea contravenţională a persoanelor care părăsesc locul în care au fost carantinate, fără aprobarea autorităţilor, dar şi a persoanelor care nu respectă condiţiile izolării la domiciliu şi sunt identificate în afara spaţiului de izolare; interzicerea majorării preţurilor la energie electrică şi termică, gaze naturale, alimentare cu apă, salubritate şi carburanţi.
Ordonanţa militară nr. 5 din 30 martie 2020 - prelungirea suspendării zborurilor spre Spania şi din Spania către România/spre Italia şi din Italia către România pentru o perioadă de 14 zile, începând cu 31 martie 2020.
Ordonanţa militară nr. 6 din 30 martie 2020 - carantinarea municipiului Suceava şi zonei limitrofe, formată din următoarele opt comune: Adâncata, Salcea, Ipoteşti, Bosanci, Moara, Şcheia, Pătrăuţi şi Mitocu Dragomirnei.
Ordonanţa militară nr. 7 din 4 aprilie 2020 - carantinarea oraşului Ţăndărei; asigurarea, la cerere, de spaţii hoteliere pentru personalul medical; suspendarea zborurilor către şi dinspre SUA şi o serie de ţări europene, pentru o perioadă de 14 zile, începând din data de 5 aprilie.
Ordonanţa militară nr. 8 din 9 aprilie 2020 - prelungirea suspendării zborurilor efectuate de operatori economici aerieni spre Spania şi din Spania către România, pentru o perioadă de 14 zile, începând cu 14 aprilie 2020; excepţie de la interdicţia circulaţiei pentru titularii de autorizaţii de pescuit comercial, apicultori sau pentru cei care doresc să achiziţioneze autovehicule, piese de schimb sau reparaţii auto; pieţele agroalimentare rămân deschise pe toată perioada stării de urgenţă, strict pentru agricultorii care prezintă certificat de producător agricol; excepţie de la izolarea la domiciliu sau carantină pentru lucrătorii transfrontalieri care, la intrarea în România din Ungaria, nu prezintă simptome asociate COVID-19 şi pentru persoanele care intră în România pentru prestarea unor activităţi de instalare/mentenanţă/service a echipamentelor şi tehnicii medicale, dacă nu prezintă simptome; suspendarea/interzicerea exportului pentru grâu, orz, ovăz, porumb, orez, soia, floarea soarelui, zahăr, produse de brutărie şi patiserie; transporturile aeriene vor fi autorizate de Ministerul Transporturilor.AGERPRES/ (Documentare - Marina Bădulescu, Ionela Gavril, editor: Cerasela Bădiţă, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
PERSONALITATEA ZILEI: Scriitorul Ivo Andric, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură
Prozatorul și diplomatul Ivo Andric s-a născut la data de 9 octombrie 1892, în satul Deloc, de lângă Travnik, în actuala Bosnia și Herțegovina, arată imdb.com. Croat de origine, Ivo Andric și-a însușit, după Primul Război Mondial, limba și cultura sârbă.
13 martie - Ziua mondială a rinichiului
Ziua mondială a rinichiului este marcată, anual, în cea de-a doua zi de joi a lunii martie. În 2025, această zi este sărbătorită la 13 martie. Prin intermediul acestei zile, Societatea Internațională de Nefrologie urmărește să atragă atenția asupra bolilor specifice rinichilor, celor mai recente metode de tratament, măsurilor preventive și evoluție
FENOMENE ASTRONOMICE: Eclipsă totală de Lună vizibilă în România, în penumbră (13/14 martie)
În noaptea de 13 spre 14 martie 2025, Luna intră în umbra Pământului, creând o eclipsă totală de Lună, prima, din noiembrie 2022, potrivit https://svs.gsfc.nasa.gov. Regiuni din care care eclipsa se va vedea, cel puțin parțial, sunt: Europa, mare parte din Asia, mare parte din Australia, mare pa
CITATUL ZILEI
'Când un om fără lucru își vede vecinul cu stare gospodorind, semănând și arând, ca să-și strângă avere, face și el cu vecinul. Întrecerea aceasta este bună.' - Hesiod, 'Munci și zile' ('Cugetări grecești', Editura Albatros, 1981)
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 13 martie
Ortodoxe Aducerea moaștelor Sf. Ier. Nichifor, patriarhul Constantinopolului Greco-catolice Aducerea moaștelor Sf. aep. Nichifor al Constantinopolului Romano-catolice Sf. Sabin, m. Aducerea moaștelor Sfântului Nichifor, patriarh al Consta
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 13 martie
Este a 72-a zi a anului 2025. Au mai rămas 293 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 32 m și apune la 18 h 19 m. Luna apune la 06 h 17 m și răsare la 17 h 36 m. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Irina Andreea Cristea)
DOCUMENTAR: 60 de ani de la moartea scriitorului George Călinescu, academician, critic și istoric literar (12 martie)
Scriitorul George Călinescu, academician, critic și istoric literar, personalitate marcantă a culturii și literaturii române, s-a născut la 19 iunie 1899, în București, ca fiu al Mariei Vișan și al funcționarului Tache Căpitănescu, fiind înfiat de familia lui Constantin Călinescu din Iași. A urmat cursurile Facultății de Litere din București
Concert aniversar al Corului Academic Radio
La 12 martie 2025, Corul Academic Radio susține un concert aniversar la Sala Radio, intitulat 'Ecouri de demult', cu prilejul împlinirii a 85 de ani de la înființare. Potrivit unui comunicat transmis AGERPRES, concertul propune interpretarea celor mai cunoscute șlagăre ale muzicii ușoare românești din anii '30-'60 într-o
12 martie - Ziua Gărzii Naționale de Mediu
Ziua Gărzii Naționale de Mediu este sărbătorită anual la 12 martie, dată care se marchează înființarea acesteia, de către Guvernul României, în anul 2003. Prin Ordinul de ministru nr. 224 din 27 februarie 2007, ținându-se cont de momentul înființării instituției, data de 12 martie a fost declarată Ziua Gărzii Naționale de Mediu. G
12 martie - Ziua mondială împotriva cenzurii cibernetice
La 12 martie 2025 este marcată Ziua mondială împotriva cenzurii cibernetice. Declarația Universală a Drepturilor Omului stipulează clar, în cuprinsul său, la Articolul 19 faptul că ''orice om are dreptul la libertatea opiniilor și exprimării; acest drept include libertatea de a avea opinii fără imixtiune din afară, precum și libertatea de a
CITATUL ZILEI
'Noblețea unei rase de animale constă în forța deosebită a corpului; cea a oamenilor, în dezvoltarea armonioasă a caracterului.' - ''Cugetări grecești' (Editura Albatros, 1981)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 12 martie
Ortodoxe Sf. Cuv. Teofan Mărturisitorul; Sf. Ier. Grigorie Dialogul, episcopul Romei; Sf. Cuv. Simeon Noul Teolog Greco-catolice Sf. cuv. Teofan; Sf. papă Grigore Dialogul Romano-catolice Ss. Inocențiu I, pp.; Alois Orione, pr.; Maximilian, m.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 12 martie
Este a 71-a zi a anului 2025. Au mai rămas 294 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 33 m și apune la 18 h 18 m. Luna apune la 05 h 58 m și răsare la 16 h 30 m. Lună Plină 15 h 53 m. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Irina Andreea Cristea)
11 martie - Ziua Națională a Meseriilor
Ziua Națională a Meseriilor, instituită prin Legea nr. 66/2019, este sărbătorită anual la 11 martie. Un prim demers în instituirea unei astfel de zile a aparținut WorldSkills Romania (WSRo), fundație care promovează dezvoltarea de competențe în meserii prin proiecte dedicate comunităților locale, care a anunțat, la 15 iulie 2016, în cadrul de
Căderea comunismului, 35 de ani: Declarația de restaurare a statului Lituania (11 martie)
La 11 martie 1990 a fost adoptat Actul privind restaurarea Statului Independent Lituania de către Consiliul Suprem al Republicii Lituania. Acesta stipula că exercitarea puterilor suverane ale Statului Lituania, abolite de forțe străine în 1940, este restabilită, și că din acel moment înainte Lituania devenea din nou un stat independent, amintește