'De-oi urma să scriu în versuri, teamă mi-e ca nu cumva
Oamenii din ziua de-astăzi să mă-nceap-a lăuda.
Dacă port cu ușurință și cu zâmbet a lor ură,
Laudele lor desigur m-ar mâhni peste măsură'(Scrisoarea II)

Când sufletul tresare sub apăsarea cuvintelor lui Eminescu, înseamnă că mesajul său a atins sufletul omului. Suntem mândri că nația română a născut un Eminescu și suntem onorați că noi suntem cei care putem să le lăsăm moștenire copiilor noștri geniul său remarcabil.

A iubi țara, cultura, poporul a fost crezul acestui mare poet. Când simțirea umană și sufletul nostalgic își dau întâlnire într-un singur trup, acela se numește Eminescu. Este ușor să aruncăm în umbra vanității zbuciumul cuiva care a iubit până la durere țara. Dar nu este ușor să aruncăm umbra uitării asupra sa. Nu atâta timp cât sângele fierbe atunci când citim versurile lui. Nu atâta timp cât sufletul trasare și inima bate în ritmul cadențat al versurilor sale.

Astăzi nu este comemorarea morții, ci este celebrarea nemuririi, celebrarea triumfului luminii asupra întunericului. Este despre puterea cuvântului și a simțirii aspra rațiunii. Este despre eternul romantic și idealizarea iubirii. Este despre noi toți și despre ceea ce nu ar trebui să lăsăm să cadă vreodată în uitare: sufletul omului se înalță prin iubire, iar Dumnezeirea este cea care bate în noi cu fiecare suflare.

Și așa cum zicea și Eminescu: Memento mori!

DEPUTAT S.O.S. ROMÂNIA Circumscripția nr.43
Andreea Petronela Cîmpianu
15 iunie 2026