ROMÂNIA POST-REVOLUŢIE, 1990: Fenomenul Piaţa Universităţii
Evenimentele care aveau să rămână cunoscute în memoria postcomunistă sub denumirea de "Fenomenul Piaţa Universităţii" au debutat la 22 aprilie 1990. Începând cu această zi, grupuri de manifestanţi au ocupat Piaţa Univeristăţii scandând lozinci anticomuniste şi contestând deturnarea de către FSN a caracterului anticomunist al Revoluţiei, se arată în lucrarea "România 1989-2005. O istorie cronologică" (Stan Stoica, Editura Meronia, 2005).
La 22 aprilie 1990, după un miting electoral al PNŢCD din Piaţa Aviatorilor, manifestanţii au ocupat Piaţa Universităţii constituindu-se o baricadă, notează "Istoria României în date" (coordonator: Dinu C. Giurescu, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003).
În zilele următoare, au continuat mitingurile de protest, la care au participat şi intelectuali, studenţi, elevi, funcţionari etc, acestea fiind coordonate de mai multe grupuri ale societăţii civile precum: Asociaţia "21 decembrie", Alianţa Poporului, Liga Studenţilor, Grupul Independent pentru Democraţie. "Libertate", "Timişoara", "Jos Iliescu", "Jos nomenclatura", "Jos comunismul", "Iliescu nu dezbina ţara", "Proclamaţia de la Timişoara, lege pentru toată ţara", "Apel din Timişoara, trezeşte, Doamne, ţara", "16-22, cine-a tras în noi", "Iliescu nu uita, tineretul nu te vrea", "Treziţi-vă, români, aveţi din nou stăpâni", "Iliescu pentru noi este Ceauşescu II", "Adevărata emanaţie a Revoluţiei - Proclamaţia de la Timişoara", "Nu vă fie frică, comunismul pică" etc, au fost o parte dintre lozincile strigate de protestatari în acea perioadă, conform site-ului https://timpolis.ro.
Perimetrul din preajma Universităţii a fost denumit "Zonă liberă de neo-comunism" sau "kilometrul zero" al expresiei democratice post-comuniste din România. Acest spaţiu a fost delimitat între clădirea Universităţii şi a Facultăţii de Arhitectură şi avea ca limite periferiale, intersecţia Universităţii - nod de circulaţie vital al oraşului şi Intercontinentalul - care exprima simbolic deschiderea europeană şi internaţională, linia fostei baricade din 21 Decembrie 1989, de la Universitate, noteză site-ul www.anosr.ro.
Foto: (c) ILIE BUMBAC / Arhiva istorica AGERPRES
Protestatari în Piaţa Universităţii; 21 mai 1990
La manifestaţiile din piaţă au participat şi personalităţi culturale şi publice care s-au adresat celor prezenţi de la balconul Universităţii. Revendicările demonstranţilor au fost grupate într-o declaraţie care a fost publicată/citită la 26 aprilie 1990. Una dintre principalele revendicări era Punctul 8 al Proclamaţiei de la Timişoara prin care se cerea ca foştilor activişti comunişti şi foştilor ofiţeri de Securitate să li se interzică dreptul la candidatură pentru trei legislaturi consecutive.
În acele zile, s-a redeschis şi balconul Universităţii, care va fi, din acel moment, tribuna expresiei anticomuniste a demonstraţiei, notează sursa de mai sus.
Foto: (c) VIRGIL PAVEL / Arhiva istorica AGERPRES
Balconul Universităţii - Preşedintele Ligii Studenţilor, Marian Munteanu, şi alţi contestatari adresându-se mulţimii; aprilie 1990
La 30 aprilie, o parte dintre protestatari a intrat în greva foamei, instalându-şi corturi pe spaţiul verde din faţa Teatrului Naţional. Au existat şi încercări de stabilire a unui dialog între reprezentanţii organizaţiilor prezente la proteste şi guvern, personalităţi publice precum Doina Cornea, Gabriel Liiceanu, Ana Blandiana, Octavian Paler, adresându-se mulţimii, se arată în volumul "România. Date şi fapte. 1989-2009", editat de Agenţia naţională de Presă Agerpres (2010).
"Imnul Golanilor", interpretat de Cristi Paţurcă, a fost refrenul cel mai popular care se cânta în Piaţă. "Mai bine haimana, decât trădător, / Mai bine golan, decât dictator, / Mai bine huligan decât activist, / Mai bine mort decât comunist!ť, se fredona în acele zile în Piaţa Universităţii, informează site-ul https://timpolis.ro.
La 27 mai 1990, o parte dintre organizaţiile care au coordonat protestele (Grupul Independent pentru Democraţie, Liga Studenţilor) s-au retras din Piaţă, în timp ce altele au rămas, alăturându-li-se celor aflaţi în greva foamei (Consiliul Naţional pentru Alianţa Poporului, Mişcarea Independentă, Asociaţia "16-21" Decembrie), conform volumului "Istoria României în date".
Cei de la guvernare au etichetat evenimentele din Piaţa Universităţii ca fiind acţiunea unor "golani", care au obiectivul de a destabiliza ţara. Pentru acest apelativ care a circulat în mediul public din ţară şi din afară la acea vreme, preşedintele Ion Iliescu şi-a cerut scuze ulterior, mai notează volumul citat.
Procuratura generală a cerut Ministerului de Interne, la 12 iunie, să se ia toate măsurile corespunzătoare pentru încetarea abuzurilor contra legalităţii comise în Piaţa Universităţii.
Foto: (c) ILIE MARIAN / Arhiva istorica AGERPRES
Protestatari în Piaţa Universităţii; 27 aprilie 1990
Manifestaţiile începute în Piaţa Univesităţii împotriva FSN şi a lui Ion Iliescu, la 22 aprilie, au durat 53 de zile. La 13 iunie, mitingurile de protest au fost reprimate de forţele de ordine, începând ceea ce se numeşte Mineriada din 13-15 iunie 1990.
Astfel, în dimineaţa zilei de 13 iunie, Poliţia a degajat din Piaţa Univesităţii ultimii grevişti ai foamei, recurgând şi la arestări. În jurul orei 9 dimineaţa, ca urmare scandării de lozinci anticomuniste şi antiprezidenţiale de către grupuri de manifestanţi, s-au făcut din nou arestări. În jurul prânzului, un grup de bărbaţi a pătruns în Institutul de Arhitectură unde erau adăpostiţi studenţi. Au urmat ciocniri între forţele de ordine şi manifestanţi, aceştia din urmă incendiind sediile Poliţiei, MAI, SRI şi ocupând sediul Televiziunii în seara aceleiaşi zile.
Zilele ce au urmat - 14 şi 15 iunie - au fost marcate de venirea minerilor în Bucureşti, pe care preşedintele Ion Iliescu i-a îndemnat să ocupe şi să cureţe Piaţa Univesităţii. Manifestanţii au fost bătuţi de către mineri, iar forţele de ordine au făcut noi arestări. Înainte de plecarea minerilor din Bucureşti, Ion Iliescu le-a mulţumit acestora pentru restabilirea ordinii în Capitală. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Suzana Cristache Drăgan, editor online: Ady Ivaşcu)
*Explicație foto deschidere: Protestatari în Piaţa Universităţii; 29 aprilie 1990
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
4 aprilie - Ziua internațională pentru conștientizarea pericolului reprezentat de minele antipersonal (ONU)
La 4 aprilie este marcată Ziua internațională pentru conștientizarea pericolului reprezentat de minele antipersonal. Ziua a fost instituită de Organizația Națiunilor Unite la 8 decembrie 2005, în urma adoptării Rezoluției 60/97, potrivit www.un.org. În acest an, ziua este marcată î
4 aprilie - Ziua Academiei Române
Ziua Academiei Române este marcată în fiecare an, la 4 aprilie, dată la care, în anul 2000, a fost instituită celebrarea acestei zile de prezidiul instituției, cu prilejul ''Zilei Porților Deschise''. Instituția, înființată la 1/13 aprilie 1866, ca ''Societate Literară Română'', și-a început a
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 4 aprilie
Ortodoxe Sf. Cuv. Iosif Imnograful, Gheorghe din Maleon și Zosima Greco-catolice Sâmbăta lui Lazăr. Sf. cuv. Teodul și Agatopod; Sf. cuv. Gheorghe din Maleon și Iosif Imnograful Romano-catolice Sâmbăta Sfântă Sf. Isidor, ep. înv.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 4 aprilie
Este a 94-a zi a anului 2026. Au mai rămas 271 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 52 m și apune la 19 h 47 m. Luna răsare la 22 h 42 m și apune la 07 h 26 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Fostul internațional de fotbal Cesare Maldini
Fostul mare internațional Cesare Maldini s-a născut la 5 februarie 1932, în Trieste (Italia), potrivit https://www.acmilan.com. Încă de la o vârstă fragedă, pe străzile și terenurile din cartierul Servola ale orașului natal, și-a manifestat pasiunea pentru fotbal, jucând ore &icir
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
* Târgul de Florii de la Muzeul Național al Țăranului Român debutează vineri, 3 aprilie. Ouă încondeiate, icoane, obiecte din lemn și ceramică, țesături, jucării, podoabe și multe alte creații vor fi expuse în cadrul Târgului organizat în curtea Muzeului de la Șosea, conform unui comunicat al Muzeului. Dumin
DOCUMENTAR: Actorul american Eddie Murphy împlinește 65 de ani (3 aprilie)
Recunoscut pentru stilul său guraliv în interpretarea personajelor care i-au marcat cariera pe marele ecran dar și pentru umorul caracteristic cu care și-a bucurat fanii, Eddie Murphy este unul dintre numele importante ale comediei americane. Și-a adus un aport important în revitalizarea show-ului ''Saturday Night Live'', difuzat de
3 aprilie - Ziua Jandarmeriei Române
Ziua Jandarmeriei Române este marcată în fiecare an la 3 aprilie, reprezentând data la care, în anul 1850, a fost semnat actul de înființare a jandarmeriei 'Legiuirea pentru reformarea Corpului slujitorilor în jandarmi', de către domnul Moldovei, Grigore Alexandru Ghica (1849-1853), potrivit site-ului oficial al Jandarmeriei Rom&ac
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 3 aprilie
Ortodoxe Sf. Cuv. Nichita Mărturisitorul și Ilirie Greco-catolice Sf. cuv. Nichita Mărturisitorul Romano-catolice Vinerea Sfântă (Pătimirea și moartea Domnului) (post și ab.) Ss. Alois Scrosoppi, pr.; Sixt I, pp. Sfântul Cuvios Nichi
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 3 aprilie
Este a 93-a zi a anului 2026. Au mai rămas 272 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 53 m și apune la 19 h 45 m. Luna răsare la 21 h 34 m și apune la 07 h 04 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
2 aprilie - Ziua internațională a cărții pentru copii
Ziua internațională a cărții pentru copii este marcată anual pe 2 aprilie, zi ce reprezintă data nașterii renumitului scriitor Hans Christian Andersen. Ziua își propune să le insufle copiilor dragostea pentru lectură și îndreptarea atenției spre cărți și citit, scrie site-ul
2 aprilie - Ziua internațională de conștientizare a autismului (ONU)
Ziua internațională de conștientizare a autismului este marcată în fiecare an la 2 aprilie, în vederea creșterii gradului de conștientizare cu privire la Tulburarea de Spectru Autist (TSA) și pentru a evidenția necesitatea de a contribui la îmbunătățirea calității vieții persoanelor cu autism, astfel încât acestea să poată duce o viață împ
2 aprilie - Ziua Instituției Prefectului
Ziua Instituției Prefectului este sărbătorită în fiecare an la 2 aprilie, începând cu 2019, marcând data la care, în anul 1864, a fost instituită, prin lege, noțiunea de 'prefect'. Această zi a fost fost instituită prin Legea 348/2018. Propunerea legislativă, inițiată de nouă deputați și senatori, a fost respinsă de Senat,
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 2 aprilie
Ortodoxe Sf. Cuv. Tit, făcătorul de minuni; Sf. Mc. Amfian și Edesie Greco-catolice Sf. cuv. Tit, făcătorul de minuni Romano-catolice Joia Sfântă (Cina Domnului) Sf. Francisc de Paola, pustnic Sfântul Cuvios Tit este pomenit
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 2 aprilie
Este a 92-a zi a anului 2026. Au mai rămas 273 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 55 m și apune la 19 h 44 m. Luna răsare la 20 h 26 m și apune la 06 h 45 m. Lună Plină la 05 h 12 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)