ROMÂNIA POST-REVOLUŢIE, 1990: Fenomenul Piaţa Universităţii
Evenimentele care aveau să rămână cunoscute în memoria postcomunistă sub denumirea de "Fenomenul Piaţa Universităţii" au debutat la 22 aprilie 1990. Începând cu această zi, grupuri de manifestanţi au ocupat Piaţa Univeristăţii scandând lozinci anticomuniste şi contestând deturnarea de către FSN a caracterului anticomunist al Revoluţiei, se arată în lucrarea "România 1989-2005. O istorie cronologică" (Stan Stoica, Editura Meronia, 2005).
La 22 aprilie 1990, după un miting electoral al PNŢCD din Piaţa Aviatorilor, manifestanţii au ocupat Piaţa Universităţii constituindu-se o baricadă, notează "Istoria României în date" (coordonator: Dinu C. Giurescu, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003).
În zilele următoare, au continuat mitingurile de protest, la care au participat şi intelectuali, studenţi, elevi, funcţionari etc, acestea fiind coordonate de mai multe grupuri ale societăţii civile precum: Asociaţia "21 decembrie", Alianţa Poporului, Liga Studenţilor, Grupul Independent pentru Democraţie. "Libertate", "Timişoara", "Jos Iliescu", "Jos nomenclatura", "Jos comunismul", "Iliescu nu dezbina ţara", "Proclamaţia de la Timişoara, lege pentru toată ţara", "Apel din Timişoara, trezeşte, Doamne, ţara", "16-22, cine-a tras în noi", "Iliescu nu uita, tineretul nu te vrea", "Treziţi-vă, români, aveţi din nou stăpâni", "Iliescu pentru noi este Ceauşescu II", "Adevărata emanaţie a Revoluţiei - Proclamaţia de la Timişoara", "Nu vă fie frică, comunismul pică" etc, au fost o parte dintre lozincile strigate de protestatari în acea perioadă, conform site-ului https://timpolis.ro.
Perimetrul din preajma Universităţii a fost denumit "Zonă liberă de neo-comunism" sau "kilometrul zero" al expresiei democratice post-comuniste din România. Acest spaţiu a fost delimitat între clădirea Universităţii şi a Facultăţii de Arhitectură şi avea ca limite periferiale, intersecţia Universităţii - nod de circulaţie vital al oraşului şi Intercontinentalul - care exprima simbolic deschiderea europeană şi internaţională, linia fostei baricade din 21 Decembrie 1989, de la Universitate, noteză site-ul www.anosr.ro.
Foto: (c) ILIE BUMBAC / Arhiva istorica AGERPRES
Protestatari în Piaţa Universităţii; 21 mai 1990
La manifestaţiile din piaţă au participat şi personalităţi culturale şi publice care s-au adresat celor prezenţi de la balconul Universităţii. Revendicările demonstranţilor au fost grupate într-o declaraţie care a fost publicată/citită la 26 aprilie 1990. Una dintre principalele revendicări era Punctul 8 al Proclamaţiei de la Timişoara prin care se cerea ca foştilor activişti comunişti şi foştilor ofiţeri de Securitate să li se interzică dreptul la candidatură pentru trei legislaturi consecutive.
În acele zile, s-a redeschis şi balconul Universităţii, care va fi, din acel moment, tribuna expresiei anticomuniste a demonstraţiei, notează sursa de mai sus.
Foto: (c) VIRGIL PAVEL / Arhiva istorica AGERPRES
Balconul Universităţii - Preşedintele Ligii Studenţilor, Marian Munteanu, şi alţi contestatari adresându-se mulţimii; aprilie 1990
La 30 aprilie, o parte dintre protestatari a intrat în greva foamei, instalându-şi corturi pe spaţiul verde din faţa Teatrului Naţional. Au existat şi încercări de stabilire a unui dialog între reprezentanţii organizaţiilor prezente la proteste şi guvern, personalităţi publice precum Doina Cornea, Gabriel Liiceanu, Ana Blandiana, Octavian Paler, adresându-se mulţimii, se arată în volumul "România. Date şi fapte. 1989-2009", editat de Agenţia naţională de Presă Agerpres (2010).
"Imnul Golanilor", interpretat de Cristi Paţurcă, a fost refrenul cel mai popular care se cânta în Piaţă. "Mai bine haimana, decât trădător, / Mai bine golan, decât dictator, / Mai bine huligan decât activist, / Mai bine mort decât comunist!ť, se fredona în acele zile în Piaţa Universităţii, informează site-ul https://timpolis.ro.
La 27 mai 1990, o parte dintre organizaţiile care au coordonat protestele (Grupul Independent pentru Democraţie, Liga Studenţilor) s-au retras din Piaţă, în timp ce altele au rămas, alăturându-li-se celor aflaţi în greva foamei (Consiliul Naţional pentru Alianţa Poporului, Mişcarea Independentă, Asociaţia "16-21" Decembrie), conform volumului "Istoria României în date".
Cei de la guvernare au etichetat evenimentele din Piaţa Universităţii ca fiind acţiunea unor "golani", care au obiectivul de a destabiliza ţara. Pentru acest apelativ care a circulat în mediul public din ţară şi din afară la acea vreme, preşedintele Ion Iliescu şi-a cerut scuze ulterior, mai notează volumul citat.
Procuratura generală a cerut Ministerului de Interne, la 12 iunie, să se ia toate măsurile corespunzătoare pentru încetarea abuzurilor contra legalităţii comise în Piaţa Universităţii.
Foto: (c) ILIE MARIAN / Arhiva istorica AGERPRES
Protestatari în Piaţa Universităţii; 27 aprilie 1990
Manifestaţiile începute în Piaţa Univesităţii împotriva FSN şi a lui Ion Iliescu, la 22 aprilie, au durat 53 de zile. La 13 iunie, mitingurile de protest au fost reprimate de forţele de ordine, începând ceea ce se numeşte Mineriada din 13-15 iunie 1990.
Astfel, în dimineaţa zilei de 13 iunie, Poliţia a degajat din Piaţa Univesităţii ultimii grevişti ai foamei, recurgând şi la arestări. În jurul orei 9 dimineaţa, ca urmare scandării de lozinci anticomuniste şi antiprezidenţiale de către grupuri de manifestanţi, s-au făcut din nou arestări. În jurul prânzului, un grup de bărbaţi a pătruns în Institutul de Arhitectură unde erau adăpostiţi studenţi. Au urmat ciocniri între forţele de ordine şi manifestanţi, aceştia din urmă incendiind sediile Poliţiei, MAI, SRI şi ocupând sediul Televiziunii în seara aceleiaşi zile.
Zilele ce au urmat - 14 şi 15 iunie - au fost marcate de venirea minerilor în Bucureşti, pe care preşedintele Ion Iliescu i-a îndemnat să ocupe şi să cureţe Piaţa Univesităţii. Manifestanţii au fost bătuţi de către mineri, iar forţele de ordine au făcut noi arestări. Înainte de plecarea minerilor din Bucureşti, Ion Iliescu le-a mulţumit acestora pentru restabilirea ordinii în Capitală. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Suzana Cristache Drăgan, editor online: Ady Ivaşcu)
*Explicație foto deschidere: Protestatari în Piaţa Universităţii; 29 aprilie 1990
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 3 iulie
Este a 184-a zi a anului 2026. Au mai rămas 181 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 36 m și apune la 21 h 03 m. Luna răsare la 23 h 11 m și apune la 08 h 41 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Actorul francez Samy Naceri
Cu o carieră de peste două decenii, actorul Samy Naceri este cunoscut publicului în special pentru rolul Daniel Morales, din seria de filme 'Taxi' (1998, 2000, 2003, 2007). A fost nominalizat, în 1999, la Premiul Cesar pentru Cel mai promițător actor ('Taxi'), iar în 2006 a câștigat Premiul pentru Cel mai bun actor la Festivalul de Fil
DOCUMENTAR: Actorul Gheorghe Visu împlinește 75 de ani (2 iulie)
Gheorghe Visu este unul dintre cei mai apreciați și longevivi actori români de teatru și film, fiind o figură emblematică a cinematografiei românești din anii '70-'80. Cu un fizic atletic, voce baritonală profundă și o expresivitate naturală, a excelat în roluri de rebeli, oameni simpli sau personaje cu adâncime dramatică. S-a n
PATRIMONIUL MONDIAL UNESCO: Insula Lord Howe din Australia
Insula Lord Howe este unul dintre cele mai spectaculoase și mai izolate locuri de pe planetă, un ecosistem unic, protejat ca Patrimoniu Mondial UNESCO datorită biodiversității sale excepționale și peisajelor memorabile. Este, totodată, un exemplu remarcabil de echilibru și armonie între natură și prezența omului. Insula este situată în Marea Tasman
DOCUMENTAR: 100 ani de la nașterea poetului, prozatorului și eseistului Octavian Paler (2 iulie)
Octavian Paler, un nume care s-a impus în conștiința publică deopotrivă ca scriitor și publicist, s-a născut la 2 iulie 1926, în comuna Lisa, județul Brașov. După frecventarea cursurilor școlii primare în satul natal și pe cele liceale la 'Spiru Haret' din București (1937-1944), finalizate cu examenul de bacalaureat la Sibiu (1945), a
DOCUMENTAR: 10 ani de la moartea scriitorului Elie Wiesel, laureat al Premiului Nobel pentru Pace (2 iulie)
Elie Wiesel este una dintre cele mai importante conștiințe morale ale secolului XX, un supraviețuitor al Holocaustului, scriitor, activist pentru drepturile omului și laureat al Premiului Nobel pentru Pace. Viața și opera sa reprezintă un testament viu împotriva uitării, indiferenței și a oricărei forme de ură. Cea mai cunoscută carte a sa este 'Noap
2 iulie - Ziua internațională a ziaristului sportiv
La 2 iulie este celebrată, anual, Ziua internațională a ziaristului sportiv, instituită de Asociația Internațională a Presei Sportive (AIPS) pentru recunoașterea rolului pe care jurnaliștii sportivi îl joacă în societatea contemporană, arată www.aipsmedia.com. Data de 2 iulie marchează aniversarea
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 2 iulie
Ortodoxe Așezarea veșmântului Născătoarei de Dumnezeu în Vlaherne; Sf. Voievod Ștefan cel Mare; Sf. Ier. Iuvenalie, patriarhul Ierusalimului; Sf Ier. Ioan Maximovici Greco-catolice Așezarea veșmântului Maicii Domnului în Vlaherne Romano-catolice Sf. B
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 2 iulie
Este a 183-a zi a anului 2026. Au mai rămas 182 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 36 m și apune la 21 h 04 m. Luna răsare la 22 h 51 m și apune la 07 h 34 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Atletul american Carl Lewis
Carl Lewis este o figură emblematică a atletismului mondial, un sportiv care a ridicat nivelul de excelență în competițiile de săritură în lungime și sprint. A dominat probele de profil timp de aproximativ 15-17 ani. În perioada 1979 și 1996, a obținut 9 medalii olimpice de aur, una de argint și 8 titluri de campion mondial. În 1999, a fost numit '
DOCUMENTAR: 35 de ani de la semnarea la Praga a desființării Organizației Tratatului de la Varșovia (1 iulie)
La 1 iulie se împlinesc 35 de ani de la momentul desființării blocului Organizația Tratatului de la Varșovia, unul dintre cei doi actori antagonici, alături de NATO, care au reprezentat manifestarea la nivel organizațional a războiului rece. În data de 1 iulie 1991 s-a semnat, la Praga, actul politic oficial de desființare a Organizației Tratatul d
DOCUMENTAR: 65 de ani de la nașterea prințesei de Wales, Diana (1 iulie)
Supranumită ''prințesa inimilor'', Diana, prințesa de Wales, a fost una dintre cele mai apreciate personalități feminine ale secolului XX, cunoscută pentru naturalețea și eleganța sa, dar mai ales pentru participarea sa permanentă la activități sociale, caritabile. S-a implicat în lupta împotriva HIV-SIDA, a militat împotriva minelor antiper
DOCUMENTAR: Luna iulie
Luna iulie, cunoscută în tradiția populară și sub numele de 'cuptor', este perioada anului când se înregistrează cele mai toride zile de vară. Luna iulie are 31 de zile, ziua numărând 14 ore, iar noaptea doar 10 ore. Numită inițial ''quintilis'' de la cuvântul ''quintus'' (al cincilea), fiin
FRAGMENT DE ISTORIE: A fost promulgată Constituția României (1 iulie 1866)
Domnitorul Carol I (1866-1881; rege al României între 1881-1914) a promulgat, la 1/13 iulie 1866, noua Constituție a României, întemeiată pe principii democratice moderne și care a reprezentat unul din actele fundamentale de edificare a României moderne. Adunarea Constituantă adoptase, la 29 iunie/11 iulie 1866, noua Constituție în unanimi
Barometrul statistic al lunii iunie 2026
În anul 2025, o gospodărie din România a avut, în medie, venituri în valoare de 9.399 lei și cheltuieli de 8.037 lei. În trimestrul I din 2026, rata de ocupare a populației în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 62,6%, valoare egală cu cea înregistrată în trimestrul anterior. Prețul construcției clădirilor rezidențiale













