ROMÂNIA POST-REVOLUŢIE, 1990: Fenomenul Piaţa Universităţii
Evenimentele care aveau să rămână cunoscute în memoria postcomunistă sub denumirea de "Fenomenul Piaţa Universităţii" au debutat la 22 aprilie 1990. Începând cu această zi, grupuri de manifestanţi au ocupat Piaţa Univeristăţii scandând lozinci anticomuniste şi contestând deturnarea de către FSN a caracterului anticomunist al Revoluţiei, se arată în lucrarea "România 1989-2005. O istorie cronologică" (Stan Stoica, Editura Meronia, 2005).
La 22 aprilie 1990, după un miting electoral al PNŢCD din Piaţa Aviatorilor, manifestanţii au ocupat Piaţa Universităţii constituindu-se o baricadă, notează "Istoria României în date" (coordonator: Dinu C. Giurescu, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003).
În zilele următoare, au continuat mitingurile de protest, la care au participat şi intelectuali, studenţi, elevi, funcţionari etc, acestea fiind coordonate de mai multe grupuri ale societăţii civile precum: Asociaţia "21 decembrie", Alianţa Poporului, Liga Studenţilor, Grupul Independent pentru Democraţie. "Libertate", "Timişoara", "Jos Iliescu", "Jos nomenclatura", "Jos comunismul", "Iliescu nu dezbina ţara", "Proclamaţia de la Timişoara, lege pentru toată ţara", "Apel din Timişoara, trezeşte, Doamne, ţara", "16-22, cine-a tras în noi", "Iliescu nu uita, tineretul nu te vrea", "Treziţi-vă, români, aveţi din nou stăpâni", "Iliescu pentru noi este Ceauşescu II", "Adevărata emanaţie a Revoluţiei - Proclamaţia de la Timişoara", "Nu vă fie frică, comunismul pică" etc, au fost o parte dintre lozincile strigate de protestatari în acea perioadă, conform site-ului https://timpolis.ro.
Perimetrul din preajma Universităţii a fost denumit "Zonă liberă de neo-comunism" sau "kilometrul zero" al expresiei democratice post-comuniste din România. Acest spaţiu a fost delimitat între clădirea Universităţii şi a Facultăţii de Arhitectură şi avea ca limite periferiale, intersecţia Universităţii - nod de circulaţie vital al oraşului şi Intercontinentalul - care exprima simbolic deschiderea europeană şi internaţională, linia fostei baricade din 21 Decembrie 1989, de la Universitate, noteză site-ul www.anosr.ro.
Foto: (c) ILIE BUMBAC / Arhiva istorica AGERPRES
Protestatari în Piaţa Universităţii; 21 mai 1990
La manifestaţiile din piaţă au participat şi personalităţi culturale şi publice care s-au adresat celor prezenţi de la balconul Universităţii. Revendicările demonstranţilor au fost grupate într-o declaraţie care a fost publicată/citită la 26 aprilie 1990. Una dintre principalele revendicări era Punctul 8 al Proclamaţiei de la Timişoara prin care se cerea ca foştilor activişti comunişti şi foştilor ofiţeri de Securitate să li se interzică dreptul la candidatură pentru trei legislaturi consecutive.
În acele zile, s-a redeschis şi balconul Universităţii, care va fi, din acel moment, tribuna expresiei anticomuniste a demonstraţiei, notează sursa de mai sus.
Foto: (c) VIRGIL PAVEL / Arhiva istorica AGERPRES
Balconul Universităţii - Preşedintele Ligii Studenţilor, Marian Munteanu, şi alţi contestatari adresându-se mulţimii; aprilie 1990
La 30 aprilie, o parte dintre protestatari a intrat în greva foamei, instalându-şi corturi pe spaţiul verde din faţa Teatrului Naţional. Au existat şi încercări de stabilire a unui dialog între reprezentanţii organizaţiilor prezente la proteste şi guvern, personalităţi publice precum Doina Cornea, Gabriel Liiceanu, Ana Blandiana, Octavian Paler, adresându-se mulţimii, se arată în volumul "România. Date şi fapte. 1989-2009", editat de Agenţia naţională de Presă Agerpres (2010).
"Imnul Golanilor", interpretat de Cristi Paţurcă, a fost refrenul cel mai popular care se cânta în Piaţă. "Mai bine haimana, decât trădător, / Mai bine golan, decât dictator, / Mai bine huligan decât activist, / Mai bine mort decât comunist!ť, se fredona în acele zile în Piaţa Universităţii, informează site-ul https://timpolis.ro.
La 27 mai 1990, o parte dintre organizaţiile care au coordonat protestele (Grupul Independent pentru Democraţie, Liga Studenţilor) s-au retras din Piaţă, în timp ce altele au rămas, alăturându-li-se celor aflaţi în greva foamei (Consiliul Naţional pentru Alianţa Poporului, Mişcarea Independentă, Asociaţia "16-21" Decembrie), conform volumului "Istoria României în date".
Cei de la guvernare au etichetat evenimentele din Piaţa Universităţii ca fiind acţiunea unor "golani", care au obiectivul de a destabiliza ţara. Pentru acest apelativ care a circulat în mediul public din ţară şi din afară la acea vreme, preşedintele Ion Iliescu şi-a cerut scuze ulterior, mai notează volumul citat.
Procuratura generală a cerut Ministerului de Interne, la 12 iunie, să se ia toate măsurile corespunzătoare pentru încetarea abuzurilor contra legalităţii comise în Piaţa Universităţii.
Foto: (c) ILIE MARIAN / Arhiva istorica AGERPRES
Protestatari în Piaţa Universităţii; 27 aprilie 1990
Manifestaţiile începute în Piaţa Univesităţii împotriva FSN şi a lui Ion Iliescu, la 22 aprilie, au durat 53 de zile. La 13 iunie, mitingurile de protest au fost reprimate de forţele de ordine, începând ceea ce se numeşte Mineriada din 13-15 iunie 1990.
Astfel, în dimineaţa zilei de 13 iunie, Poliţia a degajat din Piaţa Univesităţii ultimii grevişti ai foamei, recurgând şi la arestări. În jurul orei 9 dimineaţa, ca urmare scandării de lozinci anticomuniste şi antiprezidenţiale de către grupuri de manifestanţi, s-au făcut din nou arestări. În jurul prânzului, un grup de bărbaţi a pătruns în Institutul de Arhitectură unde erau adăpostiţi studenţi. Au urmat ciocniri între forţele de ordine şi manifestanţi, aceştia din urmă incendiind sediile Poliţiei, MAI, SRI şi ocupând sediul Televiziunii în seara aceleiaşi zile.
Zilele ce au urmat - 14 şi 15 iunie - au fost marcate de venirea minerilor în Bucureşti, pe care preşedintele Ion Iliescu i-a îndemnat să ocupe şi să cureţe Piaţa Univesităţii. Manifestanţii au fost bătuţi de către mineri, iar forţele de ordine au făcut noi arestări. Înainte de plecarea minerilor din Bucureşti, Ion Iliescu le-a mulţumit acestora pentru restabilirea ordinii în Capitală. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Suzana Cristache Drăgan, editor online: Ady Ivaşcu)
*Explicație foto deschidere: Protestatari în Piaţa Universităţii; 29 aprilie 1990
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
DOCUMENTAR: Actrița Angelina Jolie împlinește 50 de ani (4 iunie)
Actrița Angelina Jolie s-a născut la 4 iunie 1975, în Los Angeles, California, SUA. La vârsta de 11 ani, Angelina a început să studieze la Institutul de Teatru Lee Strasberg, unde a interpretat în câteva producții. A urmat studii în domeniul cinematografiei la Universitatea din New York, iar mai târziu s-a alăturat prestigioasei trup
Festivalul de Film de la Sydney 2025 (4-15 iunie)
În intervalul 4-15 iunie 2025, este programată o nouă ediție a Festivalului de Film de la Sydney, Australia, potrivit sff.org.au. Proiecțiile de film, spectacolele și evenimentele incluse au loc în 13 locații emblematice ale celui mai mare oraș din Australia, precum Casa Operei, Galeria de Artă a Noii Galii de Sud ș
4 iunie - Ziua Tratatului de la Trianon
În fiecare an, la 4 iunie, începând din 2021, este marcată Ziua Tratatului de la Trianon, instituită prin Legea nr. 256/2020, conform https://www.cdep.ro/. În urmă cu 105 ani, la 4 iunie 1920, era semnat la Palatul Trianon de la Versailles, Tratatul între Puterile Aliate învingătoare &icir
4 iunie - Ziua internațională a copiilor victime ale agresiunii (ONU)
Anual, la data de 4 iunie, este marcată Ziua internațională a copiilor victime ale agresiunii (International Day of Innocent Children Victims of Aggression) prin care sunt recunoscute suferințele copiilor din întreaga lume care sunt victime ale abuzului fizic, mental și emoțional și, în același timp, este susținut angajamentul ONU de a proteja drepturile copiilor
CITATUL ZILEI
'Copiii trebuie învățați cum să gândească, nu ce să gândească.' - Margaret Mead (sursa: https://www.goodreads.com/)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 4 iunie
Ortodoxe Sf. Mc. Zotic, Atal, Camasie și Filip de la Niculițel; Sf. Ier. Mitrofan, patriarhul Constantinopolului; Sf. Mironosițe Maria și Marta, surorile dreptului Lazăr Greco-catolice Sf. aep. Mitrofan al Constantinopolului; Sf. m. Zotic, Atal, Camasie și Filip din Niculițel Romano-catolic
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 4 iunie
Este a 155-a zi a anului 2025. Au mai rămas 210 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 33 m și apune la 20 h 55 m. Luna răsare la 14 h 19 m și apune la 02 h 10 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Liviu Tatu)
Compozitorul Eugen Doga a încetat din viață (fișă biografică)
Compozitorul și academicianul Eugen Doga a încetat din viață pe 3 iunie 2025, la vârsta de 88 de ani. Anunțul a fost făcut de Ministerul Culturii al Republicii Moldova, printr-un mesaj publicat pe pagina sa oficială de Facebo
Accidente rutiere grave produse în România (cronologie 2020-2025)
Un copil de 10 ani a murit în accidentul produs la 3 iunie 2025, pe autostrada A1, iar alte patru persoane au fost rănite, a informat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU). &#
PERSONALITATEA ZILEI: Artista americană Suzi Quatro
Cântăreață, compozitoare și actriță, Susan Kay Quatro, cunoscută sub numele de scenă Suzi Quatro, s-a născut la 3 iunie 1950, în Detroit, Michigan, SUA, potrivit www.suziquatro.com. La vârsta de 6 ani, s-a hotărât să urmeze o carieră muzicală, după ce a urmărit, la televizor, un co
Paris Cyber Summit (3-4 iunie)
La 3-4 iunie 2025, se desfășoară, în Capitala Franței, în clădirea Maison de la Chimie, evenimentul dedicat securității cibernetice, care aduce laolaltă cele mai importante companii mondiale din acest domeniu, reprezentanți ai sectorului guvernamental și ai asociațiilor civile implicate pentru a discuta cele mai noi teme care privesc acest sector de activitate de
Jazzdor Festival (Berlin, 3-6 iunie)
A 17-a ediție a Jazzdor Festival se desfășoară între 3 și 6 iunie, la Berlin. Proiectul Jazzdor încurajează muzicienii de pe scenele regionale, naționale și internaționale să interacționeze, oferind publicului oportunități unice de a descoperi o muzică nouă. Totodată, festivalul scoate în evidență singularitatea jazzului, în special de
Reuniunea juriului pentru desemnarea Premiului Prințesa de Asturia pentru Concordie (3-4 iunie)
Juriul responsabil pentru acordarea Premiului Prințesa de Asturia pentru Concordie din 2025 se va întruni, în zilele de 3 și 4 iunie, la Oviedo. Acesta este cel de-al șaselea dintre cele opt premii internaționale acordate de Fundația Prințesa de Asturia în acest an, competiție aflată la cea de-a 45-a ediție. În total, 32 de nominalizări
3 iunie - Ziua mondială a bicicletei (ONU)
La 3 iunie 2025, este marcată, sub auspiciile Organizației Națiunilor Unite, Ziua mondială a bicicletei, conform prevederilor Rezoluției A/RES/72/272, adoptată de Adunarea Generală a ONU la 12 aprilie 2018, potrivit https://www.un.org/. În urma adoptării rezoluției este recunoscut rolul unic și versatil a
CITATUL ZILEI
'Copilăria este somnul rațiunii.' - Rousseau, 'Emile sau despre educație' (sursa: 'Cugetări franceze', Colecția Cogito, București, Editura Albatros, 1982)