În a doua jumătate a lunii martie 1945, armatele 4 şi 1 române, între care se afla intercalată Armata 40 sovietică, se găseau în dispozitiv pe linia Hronului, urmând ca până la 27 aprilie 1945, forţele aliate să străpungă linia adversă fixată pe munţii Nitra şi Fatra Mare, să iasă pe cursurile Nitrei şi Vahului, depăşind noua linie de rezistenţă ce avea ca punct de sprijin munţii Inovec şi Fatra Mică şi să creeze capete de pod peste Morava, notează lucrarea "România în anii celui de-Al Doilea Război Mondial" (vol.3, Editura Militară, Bucureşti, 1989).

În dimineaţa zilei de 25 martie 1945, a avut loc forţarea liniei Hronului, fără pregătire de artilerie. În ciuda mai multor greutăţi, precum mijloacele de trecere insuficiente, vârtejurile puternice ale apelor Hronului, reacţia violentă a inamicului, Divizia 19 infanterie a reuşit să cucerească un cap de pod la sud de Zarnovica, pe care l-a menţinut, timp de trei zile, respingând contraatacurile repetate ale inamicilor. Şi batalionul 2 din Regimentul 23 infanterie a reuşit să realizeze un mic cap de pod la vest de Hron, în sectorul Tekovska Breznica.

Folosind succesele obţinute în zilele precedente, comandantul Armatei 1 române a hotărât să forţeze Hronul cu Corpul 7 armată, care urma să înconjoare inamicul din masivul Nitra şi să iasă pe râul Nitra, iar Corpul 4 armată urma să treacă la ofensivă pe direcţia Zarnovica-Velke Pole-Oslany (pe Nitra), dezvoltând capetele de pod existente, pe măsura slăbirii rezistenţelor inamicului de pe Hron. Cele două mari unităţi, deplasate pe o distanţă de aproximativ 80 km de la flancul drept al armatei la flancul stâng, s-au alăturat Diviziei 9 cavalerie, fapt care a influenţat pozitiv şi acţiunile Corpului 4 armată.

Corpul 4 armată a trecut la ofensivă cu Divizia 10 infanterie din capul de pod de la Tekovska Breznica, a eliberat un şir de localităţi, între care Orovnica, Vel'ka Lehota, Mala Lehota, centrul minier Nova Bana. Ajungând primul pe Nitra, Regimentul 33 infanterie a forţat din mişcare râul şi a realizat un cap de pod pe malul său vestic, în zona Simonovany. Divizia 19 infanterie a atacat din capul de pod de la Zarnovica spre Velke Pole, în timp ce Divizia 3 munte, de la flancul drept al armatei, şi-a trecut treptat toate forţele la vest de Hron pe la Zarnovica, după care a dezvoltat ofensiva spre crestele nordice ale Munţilor Nitra. Au fost cucerite vârfurile Magurka (1.026 m), Vtacnik (1.346 m) şi Rybany (1.202 m), asigurând ferm flancul drept al dispozitivului operativ al Armatei 1 şi, totodată, uşurând înaintarea Diviziei 133 infanterie de la aripa stângă a Armatei 40 sovietice.

Luptele duse în perimetrul cuprins între Nitra şi Vah, care au durat doar trei zile, au avut rezultate importante: eliberarea oraşului Banovce, cucerirea crestei principale a masivului Inovec, lărgirea şi adâncirea capului de pod pe malul vestic al râului Vah, din zona Piestany. Depăşind râul Vah la începutul lunii aprilie, Armata 1 română a favorizat înaintarea armatelor 40 sovietică şi 4 română spre valea Moravei, în scopul accelerării ofensivei aliate.

În paralel cu luptele duse pe Hron, comandantul Armatei 4 române a hotărât să dea lovitura principală pe direcţia Banska Bystrica-Horna Stubna-Tafikov pentru a cuceri iniţial creasta Munţilor Fatra Mare, iar, ulterior, dezvoltând ofensiva, să iasă pe valea Turiecului. Ofensiva a fost declanşată aproape în acelaşi timp cu cea declanşată de Armata 1 română în Munţii Nitra. Au fost duse lupte grele pentru cucerirea principalului nod de apărare inamic de la Svaty Jakub, situat la circa 2,5 km nord de Banska Bystrica (29 martie 1945).

Diviziile 9 şi 3 infanterie, aflate temporar în subordinea Corpului 51 armată din Armata 40 sovietică, au declanşat ofensiva pentru eliberarea oraşului Kremnica. Până la 3 aprilie, după lupte înverşunate duse şi pe timpul nopţii, trupele române au eliberat acest important centru industrial şi nod de comunicaţii. Depăşirea crestei principale a munţilor Fatra Mare a impus gruparea treptată a forţelor principale ale armatei spre stânga, sub ordinele Corpului 2 armată, care primise misiunea să cucerească creasta sud-estică a Munţilor Fatra Mică.

La 11 aprilie 1945, Armata 4 romană stăpânea valea Turiecului şi avea asigurată legătura cu corpul cehoslovac în zona oraşului Martin. Începând din noaptea de 11 spre 12 aprilie 1945, trupele Armatei 4 române, care pătrunseseră în masivul Fatra Mică, au dus lupte grele cu inamicul, urmărind să reducă capul de pod pe care trupele inamice îl mai deţineau la est de Vah. Întrucât fâşia de ofensivă se extinsese mult spre vest, ajungând la circa 100 km, comandantul armatei a hotărât să grupeze majoritatea diviziilor pe un front de 10-12 km, sub ordinele Corpului 2 armată, pe restul frontului urmând să rămână forţe strict necesare sub ordinele Corpului 6 armată.

Ofensiva a fost reluată la 15 aprilie 1945, Divizia 18 infanterie română şi Sectorul 54 fortificaţii sovietic reuşind să înainteze pe pantele vestice ale Munţilor Fatra Mică şi să iasă, către sfârşitul lunii, pe râul Vah, la sud de Podhradie. Divizia 3 infanterie, prin lupte grele, a eliberat localitatea Cicmany, iar Divizia 11 infanterie s-a apropiat de centrul industrial Dubnica de pe râul Vah. Până la 27 aprilie 1945, s-au realizat cucerirea Munţilor Fatra Mică şi reducerea capului de pod inamic de la est de râul Vah, creându-se condiţii pentru continuarea în ritm susţinut spre râul Morava. AGERPRES/(Documentare-Irina Andreea Cristea; redactor Arhiva Foto: Elena Bălan; editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Andreea Lăzăroiu)

Explicaţie foto deschidere: Inaugurarea Monumentului eroilor români din al Doilea Război Mondial din localitatea Piestany, Cehoslovacia, 1945 (astăzi Slovacia). Inaugurarea Monumentului s-a făcut în prezenţa unei delegaţii de ofiţeri superiori ai Armatei Române, condusă de generalul-comandant av. Emanoil Ionescu, Subsecretar de Stat al Aerului. Monumentul este alcătuit dintr-un postament din baza căruia se ridică o cruce impunătoare, iar pe placa dreptunghiulară, acoperită cu plăci de marmură, este aplicată o cruce înaltă din fier forjat. Deasupra crucii este înscris cu litere metalice '1944 - 1945', iar la baza ei se află un cerc din fier forjat pe care scrie 'România'. Lateral stânga/dreapta sunt fixate plăci pe care sunt menţionate unităţile române care au luptat pentru eliberarea localităţii.