DOCUMENTAR: Muzicianul Goran Bregovic împlineşte 70 de ani
Goran Bregovic s-a născut la 22 martie 1950, la Sarajevo (Bosnia-Herţegovina), într-o familie cu origini mixte, tatăl său fiind de origine croată, iar mama sa având rădăcini sârbe. Când avea 10 ani, părinţii săi s-au despărţit iar Goran a rămas să locuiască alături de mama sa la Sarajevo, potrivit www.famouscomposers.net.
A studiat vioara la Şcoala de Muzică, însă a fost exmatriculat. La scurt timp a primit în dar o chitară de la mama sa. Este părăsit de aceasta şi rămâne în grija unor rude îndepărtate, potrivit thefamouspeople.com. Şi-a câştigat existenţa cântând muzică populară într-un bar din oraşul Konjic, a lucrat în construcţii şi a vândut ziare.
A cântat în trupa Izohipse, ca basist, unde a fost remarcat de muzicianul Zeljko Bebek, care i-a oferit un loc în trupa sa - Kodelski. În 1969 trupa cânta pentru turiştii unui hotel din Dubrovnik, apoi, formaţia a fost invitată să cânte într-un club de noapte din Napoli, Italia, abordând rock-ul progresiv, fiind puternic influenţată de celebrii Led Zeppelin sau Black Sabbath, potrivit peoplepill.com. În anul 1970, Kodelski performa în componenţa: Goran Bregovic - trecut de la chitară bas la chitară solo, Zeljko Bebek, Zoran Redzic şi Milic Vukasinovic.

Foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO
În 1971, Bregovic intră la Universitate, unde studiază filosofia şi sociologia, iar în paralel, împreună cu Zoran, înfiinţează o formaţie numită Jutro, formaţie care în 1974 devine Bjelo Dugme, ajungând în timp o veritabilă legendă pentru rock-ul din spaţiul ex-iugoslav, iar Bregovic devine compozitorul şi textierul trupei.
În 1975, când se pregătea de cariera de profesor, formaţia Bielo Dugme a câştigat popularitate în fosta Iugoslavie. A devenit idolul tinerilor şi cel mai important star rock al ţării sale. S-a retras din Bielo Dugme în anii '90, având la activ 13 albume vândute în 6 milioane de exemplare. După zece ani de muzică rock, Bregovic a renunţat la acest gen pentru a se dedica stilului care l-a făcut cunoscut în întreaga lume: o combinaţie de ritmuri tradiţionale balcanice, cu sonorităţi rock, potrivit bestmusic.ro.

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO
În perioada care a urmat Bregovic s-a îndreptat către film. Cea mai fructuoasă colaborare s-a născut între el şi regizorul Emir Kusturica, pentru care a compus soundtrack-ul la filme ca ''Dom Za Vesanje'' (''Time of the Gypsies'' - 1988), ''Arizona Dream'' (1993), ''Underground'' (1995), ''Crna macka, beli macor'' (''Black cat, white cat'' - 1998).
Muzica sa conţine în majoritate piese cu influenţe sârbeşti, bulgăreşti, greceşti şi româneşti. De-a lungul carierei, Goran Bregovic a susţinut sute de concerte live. Succesul muzicii pe care o compune şi o interpretează a depăşit graniţele ţării pe care o reprezintă. A colaborat, în calitate de compozitor, cu artişti renumiţi, ca Iggy Pop sau Cesaria Evora, potrivit peoplepill.com.
Bregovic a lansat peste 50 de albume de muzică, inclusiv şase compilaţii şi a compus 12 coloane sonore pentru film şi peste 40 de partituri de film, ca artist solo, potrivit thefamouspeople.com.

Foto: (c) BOGDAN BARBULESCU (C) / AGERPRES FOTO
În iunie 2006, a primit cheia oraşului Tirana de la premierul Albaniei. Este, de asemenea, cetăţean de onoare al oraşelor Buenos Aires şi Atena.
Goran Bregovic a concertat de multe ori în ţara noastră. Prima oară a făcut cunoştinţă cu publicul bucureştean în 1998. În 2001, a efectuat, în perioada 3-11 mai, un turneu ce a inclus oraşele Bucureşti, Braşov, Iaşi, Cluj şi Timişoara. În 2003, Goran Bregovic şi trupa Wedding and Funeral Orchestra a susţinut la Sala Palatului un spectacol-eveniment, în cadrul unui turneu în cinci oraşe din România (20-27) de promovare a albumului ''Tales and Songs from Weddings and Funerals''.
În 2006, între 12 şi 20 octombrie, a susţinut la Bucureşti trei spectacole, două reprezentaţii ale operei ''Karmen with a Happy End'' (''Karmen cu Final Fericit''), la Palatul Naţional al Copiilor, şi un concert extraordinar ''Goran Bregovic and Wedding & Funeral Orchestra'', la Sala Palatului.

Foto: (c) VLAD STAVRICA / AGERPRES FOTO
Un an mai târziu, în perioada 8-16 mai 2007, a efectuat ''Turneul Naţional Goran Bregovic'', în cadrul căruia a fost prezentat spectacolul ''Poveşti şi cântece de la nunţi şi înmormântări'' (''Tales and Songs from Weddings and Funerals'').
Goran Bregovic s-a reîntors în Romania în septembrie 2008, când a susţinut un concert, în deschiderea celei de-a XII-a ediţii a Festivalului Toamna Orădeană, alături de Wedding and Funeral Orchestra, în faţa Primăriei din Oradea.
În 2010 a revenit pe scena Sălii Palatului din Bucureşti, în 2012 a concertat la Craiova, iar în 2014, din nou în Capitală, la Sala Palatului.

Foto: (c) RADU TUTA AGERPRES FOTO
În septembrie 2016, Goran Bregovic şi Wedding and Funeral Orchestra au concertat la Arenele Romane din Capitală, la cea de a doua ediţie a festivalului intercultural "Baro Foro".

Foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO
În iunie 2018 a concertat la Sfântu Gheorghe, în cadrul unui eveniment organizat de cotidianul local "Observatorul de Covasna", cu prilejul aniversării a 15 ani de existenţă. În acelaşi an în perioada 14-16 septembrie, muzicianul a evoluat pe cele trei scene de la Aeroportul Internaţional Arad în cadrul celei de-a doua ediţii a Arad Open Air Festival.
Goran Bregovic a revenit în ţara noastră, la Sala Palatului, la 2 aprilie 2019, când a cântat alături de o orchestră simfonică formată din 42 de artişti, trei violonişti şi un cor de şase persoane. AGERPRES/(Documentare - Suzana Cristache Drăgan; editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Adrian Dădârlat)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
PERSONALITATEA ZILEI: Actorul, regizorul și producătorul Robert Redford
Actorul, regizorul și producătorul Robert Redford, întruchiparea starului hollywoodian carismatic și totodată un susținător influent al filmului independent prin intermediul Institutului Sundance, s-a născut la 18 august 1936, în Santa Monica, California, SUA. În 1955 a absolvit liceul, apoi a studiat la Institutul de Artă Pratt și ulterior s
DOCUMENTAR: 110 ani de la nașterea istoricului Neagu Djuvara (18 august)
Neagu Djuvara a fost unul dintre cei mai fascinanți intelectuali români ai secolului al XX-lea - istoric, filosof, diplomat, scriitor și, nu în ultimul rând, un aristocrat. S-a născut la București, la 18/31 august 1916, într-o familie de origine aromână așez
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 18 august
Ortodoxe Sf. Mc. Flor și Lavru Greco-catolice Sf. m. Flor și Laur Romano-catolice Fer. Paula Montaldi, fc. Sfinții Mucenici Flor și Lavru sunt pomeniți în calendarul creștin ortodox în ziua de 18 august. Frați după trup și du
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 18 august
Este a 230-a zi a anului 2026. Au mai rămas 135 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 22 m și apune la 20 h 16 m. Luna răsare la 12 h 54 și apune la 22 h 32 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
AnulNadia/ Triumful marii gimnaste românce la Campionatele Europene și Mondiale de Gimnastică
Cea mai mare gimnastă a României, Nadia Comăneci, a făcut istorie pentru gimnastica românească nu doar la Jocurile Olimpice de la Montreal, din 1976, unde a obținut prima notă de 10 din istoria olimpiadei, dar și prin reprezentațiile sale remarcabile de la Campionatele Europene și cele Mondiale, unde a cucerit medalii importante pentru palmaresul internațional al
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 17 august
Ortodoxe Sf. Gheorghe Pelerinul; Sf. Cuv. Nazaria, Olimpiada și Elisabeta (Safta) Brâncoveanu de la Văratec; Sf. Mc. Miron preotul, Straton și Ciprian Greco-catolice Sf. m. Miron Romano-catolice Ss. Miron, pr. m.; Eusebiu, pp.; Beatrice, călug.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 17 august
Este a 229-a zi a anului 2026. Au mai rămas 136 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 21 m și apune la 20 h 18 m. Luna răsare la 11 h 45 și apune la 22 h 09 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
16 august - Ziua națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conștientizare a violențelor împotriva creștinilor
La 16 august este marcată Ziua națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conștientizare a violențelor împotriva creștinilor. Plenul Camerei Deputaților a adoptat la 24 iunie 2020, cu 258 de voturi, proiectul de lege prin care a fost declarată ziua de 16 august ca Zi națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conșt
Proclamarea locală a canonizării Sfintei Doamne Maria Brâncoveanu (16 august)
Proclamarea locală a canonizării Sfintei Maria Brâncoveanu va avea loc la Biserica 'Sfântul Gheorghe - Nou' din Capitală, unde se păstrează moaștele Sfinților Martiri Brâncoveni și ale Sfintei Doamne Maria Brâncoveanu. Duminică, 16 august, de la ora 9:00, are loc Sfânta Liturghie la Biserica 'Sfântul Gheorghe - N
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 16 august
Ortodoxe Aducerea Sf. Mahramă a Domnului din Edesa la Constantinopol; Sf. Martiri Brâncoveni: Constantin Vodă cu cei patru fii ai săi, Constantin, Ștefan, Radu, Matei, și sfetnicul Ianache; Sf. Doamnă Maria Brâncoveanu; Sf. Cuv. Iosif de la Văratic; Sf. Mc. Diomid; Duminica a 11-a după Rusalii Greco-cat
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 16 august
Este a 228-a zi a anului 2026. Au mai rămas 137 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 20 m și apune la 20 h 20 m. Luna răsare la 10 h 35 și apune la 21 h 48 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
15 august - Ziua Marinei Române
La 15 august este sărbătorită anual Ziua Marinei Române, concomitent cu sărbătoarea creștină a Adormirii Maicii Domnului, ocrotitoarea marinarilor de pretutindeni. Tradiția sărbătoririi Marinei Române la 15 august, odată cu sărbătoarea Sfintei Maria - Praznicul Adormirii Maicii Domnului, a fost reluată după 1990. Ziua Marinei Rom&aci
15 august - Ziua Maramureșului
La 15 august este sărbătorită Ziua Maramureșului, instituită prin Legea nr. 133/2025, promulgată prin Decretul nr.780/2025 din 14 iulie 2025, conform www.cdep.ro. Propunerea legislativă pentru instituirea zilei de 15 august ca Ziua Maramureșului, pentru recunoașterea identității
SĂRBĂTOARE ORTODOXĂ: Adormirea Maicii Domnului (15 august)
Adormirea Maicii Domnului este prăznuită de Biserica Ortodoxă în 15 august. Numită în popor (mai ales în părțile Moldovei) și Uspenia (de la termenul slav corespunzător) sau Sfântă-Maria Mare, aceasta este sărbătoarea în amintirea zilei în care Sfânta Fecioară și-a dat obștescul sfârșit. După Înălțarea Domn
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 15 august
Ortodoxe Adormirea Maicii Domnului Greco-catolice Adormirea Maicii Domnului Romano-catolice Adormirea Maicii Domnului Ss. Tarciziu, m.; Iacint, pr.; Stanislau Kostka, călug. Adormirea Maicii Domnului este sărbătorită de Biserica Ortodoxă










