După eliberarea oraşului Zvolen şi ieşirea trupelor sovietice şi române pe cursul mijlociu al răului Hron s-au creat premisele desfăşurării cu succes a celei de-a treia etape a operaţii, care a vizat eliberarea oraşului Banska Bystrica şi lichidarea capului de pod menţinut de inamic la est de Hron. Pentru realizarea acestui obiectiv, cele două armate (40 sovietică şi 4 română) au trecut la ofensivă în ziua de 15 martie, ora 14.00, efortul fiind făcut de Armata 4 română, care a acţionat pe două direcţii, potrivit lucrării "România în anii celui de-Al Doilea Război Mondial" (vol.3, Editura Militară, Bucureşti, 1989).

Această a treia operaţie, care s-a desfăşurat între 15-25 martie 1945 şi a vizat eliberarea oraşului Banska Bystrica, a reprezentat ultima etapă a unei ample operaţiuni "Zvolen-Banska Bystrica", care a debutat la 10 februarie şi a cuprins luptele duse în lungul văii Hronului, spre Banska Bystrica şi pentru cucerirea Munţilor Metalici Slovaci (10-24 februarie) şi, apoi, luptele purtate pentru eliberarea oraşului Zvolen, care au avut loc între 25 februarie-14 martie.

Lovitura principală în cadrul acestei ultime operaţii a fost executată dinspre sud-vest spre Banska Bystrica de marile unităţi din Corpul 6 armată (diviziile 6, 18 şi 9 infanterie), în strânsă cooperare cu Corpul 50 armată sovietic, iar lovitura secundară în lungul văii Hronului, tot spre Banska Bystrica, cu unităţi din armata sovietică. Ambele armate au întâmpinat încă din prima zi o rezistenţă înverşunată din partea adversarului, a cărui apărare a putut fi ruptă abia după patru zile de lupte crâncene.

Ofensiva pentru eliberarea oraşului Banska Bystrica, pe ale cărui căi de acces comandamentul inamic dispusese organizarea a trei poziţii de apărare cu lucrări de fortificaţii permanente, a început în dimineaţa zilei de 19 martie, după o pregătire de foc de 30 de minute. Diviziile române şi sovietice au acţionat dinspre sud-est, de o parte şi de alta a râului Hron, şi dinspre est, în lungul aceluiaşi râu.

Încă din prima zi a ofensivei, trupele române au rupt poziţiile de apărare ale inamicului pe câteva direcţii. În zona Dolna Micina, unităţi din Divizia 16 infanterie germană au opus o rezistenţă puternică, iar după eliberarea localităţii au contraatacat cu infanterie sprijinită de tancuri. Riposta a fost zdrobită. Concomitent cu aceste acţiuni executate dinspre sud şi sud-vest de Banska Bystrica, unităţile Diviziei 11 infanterie au eliberat succesiv mai multe localităţi aflate pe cursul superior al râului Hron, printre care Podbrezova, Dolna Lehota, Svaty Ondrej, Podkonice, Slovenska Lupca şi altele.

În urma acestor acţiuni puternice pe cele trei direcţii, la 22 martie, cercul din jurul grupării germane din zona Banska Bystrica a fost în mare parte conturat, iar înfrângerea acesteia a devenit inevitabilă.

Ofensiva a continuat la 23 martie, Corpul 6 armată atacând cu diviziile 9 şi 18 infanterie pe direcţia Nemce-Majerka, iar cu Divizia 6 infanterie pe direcţia Poniky-Salkova. La 24 martie, localitatea Salkova a fost eliberată. Trupele Diviziei 6 infanterie, care au forţat din mişcare râul Hron, s-au dirijat către localitatea Selce şi au realizat joncţiunea cu trupele Diviziei 11 infanterie, care eliberase localitatea Slovenska Lupca, ieşind la nord de Banska Bystrica. În dimineaţa zilei de 24 martie, diviziile 9 şi 18 infanterie au ajuns la sud de localitatea Majerka, forţând a doua zi râul Hron şi dirijându-se pe direcţia Nemce-Kasova Lehotka - nord-est Banska Bystrica, unde au luat contact cu un nou aliniament de apărare al inamicului.

În seara zilei de 25 martie 1945, unităţi din diviziile 9 infanterie română şi 232 infanterie sovietică au pătruns în oraşul Banska Bystrica şi, iniţiind lupte de stradă, l-au eliberat complet până în dimineaţa următoare.

Succesele obţinute de Armata 4 română în cadrul operaţiei "Zvolen-Banska Bystrica" au avut o importanţă deosebită în cadrul ofensivei desfăşurate de forţele române şi sovietice în estul Cehoslovaciei. Înlăturarea spaţiului pe care frontul inamic îl făcea în această zonă a creat condiţii favorabile continuării ofensivei în partea centrală a Cehoslovaciei, iar eliberarea unor importante centre industriale (Podbrezova, Valaska, Zvolen etc.) a înrăutăţit situaţia economică a Germaniei.

În raportul înaintat Marelui Stat Major român la încheierea operaţiei, generalul Nicolae Dăscălescu, comandantul Armatei 4, scria: "Trupele Armatei 4, după lupte grele de zi şi noapte şi cu pierderi importante, în strânsă legătură cu trupele aliate, au cucerit zona industrială dintre Brezno şi Banska Bystrica. Cu toată apărarea îndârjită a inamicului, zeci de fabrici şi mult material brut pentru industria grea au rămas în mâinile trupelor noastre. Această fază a operaţiei a fost terminată prin cucerirea de către armatele aliate, în strânsă legătură cu trupele Armatei 4, a importantului oraş şi nod de comunicaţii Banska Bystrica", potrivit lucrării "România în anii celui de-Al Doilea Război Mondial" (vol.3, Editura Militară, Bucureşti, 1989). AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Mariana Zbora-Ciurel)

Explicatie fotografie din deschidere: Preşedintele Klaus Iohannis, împreună cu omologul său slovac, Andrej Kiska, participă la ceremonia depunerii coroanelor de flori la Cimitirul Militar al Armatei Române din Zvolen