TEATRU ŞI FILME ROMÂNEŞTI: Seria ''Haiducii'' (1966-1971)
Seria de filme ''Haiducii'', regizate de Dinu Cocea, cuprinde şase pelicule - ''Haiducii'' (1966), ''Răpirea fecioarelor'' (1968), ''Răzbunarea haiducilor'' (1968), ''Haiducii lui Şaptecai'' (1971), ''Zestrea domniţei Ralu'' (1971), ''Săptămâna nebunilor'' (1971). Primele trei filme îl au în centrul acţiunii pe haiducul Amza, iar următoarele trei - pe haiducul Anghel Şaptecai.
Filmul "Haiducii" este primul din seria cu acelaşi nume, realizat în 1966. Acţiunea se petrece în Muntenia secolului al XVIII-lea, în plină epocă fanariotă, Amza (Ion Besoiu), căpitanul unei cete de haiduci, este trădat de fratele său de cruce, Sârbu (Amza Pellea), şi ajunge la ocnă. Ros de ambiţii şi însetat de avere, Sârbu intră în slujba domnitorului fanariot (Fory Etterle) şi devine căpitan de arnăuţi. El se însoară cu fiica vel-vistiernicului Dudescu, pe care îl acuză apoi de trădare pentru a-i lua averea. Dar Amza, evadat de la ocnă, a jurat să se răzbune pe cel care l-a vândut, potrivit site-ului tvr.ro.
"Haiducii" a fost realizat după un scenariu scris de Eugen Barbu, Nicolae Mihail şi Mihai Opriş. Rolurile principale sunt interpretate de actorii Ion Besoiu, Marga Barbu, Amza Pellea, Toma Caragiu, Jean Constantin, Fory Etterle şi Ion Finteşteanu.
***
Filmul "Răpirea fecioarelor" este al doilea film al seriei, realizat în 1968. Personajul principal, Amza, este interpretat de Emanoil Petruţ, după ce, în primul film al seriei, îl interpretase Ion Besoiu. La începutul secolului al XIX-lea, printr-o înţelegere tacită cu doamna Haricleea (Olga Tudorache), care doreşte să-şi îndepărteze soţul de la tron, bandele lui Pazvanoglu (George Constantin), paţă de Vidin, atacă satele şi răpeşte tinere fete pentru a le duce în harem. Haricleea îşi trimite fiul la adăpost, la o mănăstire, dar haiducii lui Amza (Emanoil Petruţ) îl răpesc, pentru a-l da în schimbul încetării jafurilor. În timp ce haiducii urmăresc un boier, care vrea să fugă din ţara cu averea, Pazvanoglu atacă din nou. La rândul lor, haiducii, ajutaţi de Aniţa (Marga Barbu), pătrund în palatul paşei şi eliberează fetele. În haosul creat, fiul Haricleei este ucis, se arată în prezentarea filmului de pe site-ul tvr.ro.
Foto: (c) cinemaraton.ro
"Răpirea fecioarelor" a fost realizat după un scenariu scris de Eugen Barbu, Mihai Opriş şi Dinu Cocea. Rolurile principale sunt interpretate de actorii Emanoil Petruţ, Marga Barbu, George Constantin, Toma Caragiu, Olga Tudorache, Gheorghe Ionescu-Gion şi Florin Scărlătescu.
***
Filmul "Răzbunarea haiducilor" este al treilea film al seriei, realizat în 1968. Acţiunea se petrece în Muntenia, la începutul secolului al XIX-lea, în plină epocă fanariotă. După mazilirea soţului ei, dotată cu bijuteriile cumpărate din banii furaţi de la boieri, doamna Haricleea Hangerli (Olga Tudorache) vrea să ajungă la "Stambul" pentru a răscumpăra tronul şi ca fiul ei să fie numit domnitor al ţării. Astfel, într-un mic port dunărean, Haricleea Hangerli şi Maria, fata vel-vistiernicului Dudescu şi nepoata Haricleei, care e gata sa facă orice pentru a intra în posesia averii luate de la tatăl ei, se îmbarcă în taină pe un vas austriac. Pe drum, Maria o ucide pe Haricleea şi o aruncă în Dunăre. Spre marea ei dezamăgire, în geamantanul în care bănuia că se află averea, găseşte capul lui Hangerli. Între timp, pentru a reintra în graţiile sultanului, Pazvanoglu, paşa din Vidin, decide să-i ducă acestuia copii răpiţi din satele româneşti de pe malul Dunării. Corabia paşei este sabotată de haiduci, iar copiii sunt transbordaţi pe o altă corabie, furată de haiducii lui Amza. Pe corabie au loc lupte între turci şi români, iar în final haiducii reuşesc să-i ducă pe copii în satele de unde fuseseră furaţi, arată site-ul tvr.ro.
Foto: (c) cinemaraton.ro
"Răzbunarea haiducilor" a fost realizat după un scenariu scris de Eugen Barbu, Mihai Opriş şi Dinu Cocea. Rolurile principale sunt interpretate de actorii Emanoil Petruţ, Marga Barbu, George Constantin, Toma Caragiu, Olga Tudorache, Colea Răutu şi Jean Constantin.
***
Filmul "Haiducii lui Şaptecai" este al patrulea film al seriei, realizat în 1971, şi îl are în centrul acţiunii pe haiducul Anghel Şaptecai (Florin Piersic), care a devenit căpetenie după ce Amza, eroul primelor părţi ale seriei "Haiducilor", moare. Pentru a-i oferi fiicei sale, domniţa Ralu (Aimee Iacobescu), bijuteriile dorite, Caragea Vodă (Nucu Păunescu) instituie un nou bir. Anghel se ridică în apărarea ţăranilor împovăraţi şi porneşte pe urmele banilor. Îndemnat de ibovnica lui, Aniţa (Marga Barbu) să plece spre "Stambul", Anghel cade pradă unei diversiuni şi, capturat de Mamoulos (Colea Răutu), este trimis în temniţă. Personajul negativ se dovedeşte a fi chiar tatăl lui Anghel. Mamoulos nu-şi poate ucide fiul, de aceea îl pune să jure că va părăsi ţara. Singurul scop al lui Mamoulos este obţinerea caftanului boieresc pentru care trebuie să ducă la îndeplinire poruncile lui Caragea Vodă, care vrea să îi facă pe plac fiicei sale. Din film nu lipsesc personajele Răspopitul (Toma Caragiu) şi Parpanghel (Jean Constantin), care au fost în centrul acţiunilor din precedentele trei filme ale seriei, scrie site-ul cinemagia.ro.
Foto: (c) cinemaraton.ro
"Haiducii lui Şaptecai" a fost realizat după un scenariu de Eugen Barbu şi Mihai Opriş. Rolurile principale sunt interpretate de Florin Piersic, Marga Barbu, Toma Caragiu, Constantin Codrescu, Aimée Iacobescu, Mihai Mereuţă şi Colea Răutu.
***
Filmul "Zestrea domniţei Ralu" este al cincilea film al seriei, realizat în 1971. După o spectaculoasă evadare pusă la cale de Aniţa (Marga Barbu), Răspopitul (Toma Caragiu) şi Parpanghel (Jean Constantin), căpitanul Anghel (Florin Piersic) porneşte din nou pe urmele banilor. Răpind-o pe Caliopi (Carmen Maria Strujac), Anghel cere în schimbul eliberării bijuteriile cumpărate de soţul ei, Ianis (Constantin Codrescu) la Viena. După o serie de întâmplări spectaculoase, Anghel reuşeşte să fure preţioasa zestre a domniţei Ralu (Aimee Iacobescu), scrie site-ul www.metalhead.ro.
"Zestrea domniţei Ralu" a fost realizat după un scenariu scris de Eugen Barbu şi Mihai Opriş. Rolurile principale sunt interpretate de Florin Piersic, Marga Barbu, Toma Caragiu, Constantin Codrescu, Carmen Maria Strujac, Aimée Iacobescu, Mihai Mereuţă şi Colea Răutu.
***
Filmul "Săptămâna nebunilor" este al şaselea film al seriei, realizat în 1971. Ceata lui Anghel (Florin Piersic) vinde zestrea domniţei Ralu (Aimee Iacobescu) pentru a cumpăra arme pentru oamenii lui Tudor Vladimirescu, armată căreia haiducii hotărăsc să i se alăture. Cele mai multe secvenţe surprind atmosfera încordată de la curtea lui Caragea Vodă, iar acţiunea are în centru caseta cu "giuvaiericale". Anghel este prins de Mamoulos (Colea Răutu) şi este torturat de oamenii acestuia, dar reuşeşte să scape din temniţă, urmându-şi drumul. Ajutat de Aniţa (Marga Barbu), Răspopitul (Toma Caragiu), Parpanghel (Jean Constantin) şi alţi haiduci, Anghel îşi vede scopul atins. Soţul lui Caliopi, Ianis, îl roaga pe Caragea Vodă să îl ajute să-şi recupereze nevasta din mâinile haiducului Anghel Şaptecai, dar pe domnitor nu-l mai interesează decât să păstreze tronul ori să fugă. Între Anghel şi Caliopi se naşte o idilă, spre disperarea Amiţei, care tot încerca să-l facă pe Anghel să renunţe la haiducie şi să se însoare cu ea.
Foto: (c) cinemaraton.ro
"Săptămâna nebunilor" a fost realizat după un scenariu scris de Eugen Barbu, Mihai Opriş şi Dinu Cocea. Rolurile principale sunt interpretate de Florin Piersic, Marga Barbu, Toma Caragiu, Constantin Codrescu, Aimée Iacobescu, Carmen Maria Strujac şi Colea Răutu. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Ionela Gavril, editor online: Gabriela Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Săptămâna europeană 21-25 aprilie 2025
Comisia Europeană a anunțat sancțiuni financiare împotriva companiilor americane Apple și Meta pentru încălcări ale legislației europene privind concurența. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis că Executivul Comunitar va prezenta în următoarele două săptămâni o foaie de parcurs cu măsuri menite să elimine complet importurile
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
* Muzeul Național al Țăranului Român va fi redeschis din data de 25 aprilie, după un îndelungat șantier de consolidare, început în 2016, și după o vreme necesară primenirii, a informat instituția muzeală, într-un comunicat transmis AGERPRES. 'Am (re)așezat obiectele în locurile lor (pe care le-au părăsit
FRAGMENT DE ISTORIE: 80 de ani de la Conferința de la San Francisco, crearea ONU (25 aprilie - 26 iunie 1945)
Organizarea postbelică a lumii a început încă de la 21 august 1941, când președintele american Franklin Delano Roosevelt a prezentat în fața Congresului Carta Atlanticului, document care viza, printre altele, crearea unei asociații generale de națiuni care să ofere garanții pentru independența politică și integritatea teritorială a statelor mari și mi
DOCUMENTAR: Actorul Al Pacino împlinește 85 de ani (25 aprilie)
Actorul Al Pacino s-a născut la 25 aprilie 1940 în Bronx, un cartier al New Yorkului. A fost crescut de bunici, care l-au dus la cinema de când era mic. La 17 ani a început să se întrețină singur, lucrând ca vânzător, poștaș, lucrător de farmacie, portar, administrator de bloc. A început să joace teatru ca amator, a scris cuplete pen
25 aprilie - Ziua internațională a delegaților (ONU)
Ziua internațională a delegaților marchează aniversarea primei zile a Conferinței de la San Francisco, cunoscută drept Conferința Națiunilor Unite. La 25 aprilie 1945, delegații din cincizeci de țări s-au reunit pentru prima dată la San Francisco. Polonia nu a trimis un reprezentant deoarece componența noului său guvern nu a fost anunțată decât prea târziu pentru
Evenimentul East European Comic Con (25-27 aprilie)
În intervalul 25-27 aprilie 2025, are loc, la complexul Romexpo din București, evenimentul East European Comic Con (EECC), dedicat iubitorilor de filme, seriale, jocuri video, cosplay, benzi desenate și nu numai, potrivit comic-con.ro. Lista actorilor care sunt invitați speciali la această ediție cuprinde
25 aprilie - Ziua mondială de combatere a malariei (OMS)
Ziua mondială de combatere a malariei este marcată, anual, la 25 aprilie, potrivit who.int. A fost adoptată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în cadrul sesiunii cu numărul 60, din mai 2007, pentru a evidenția progresele care au fost realizate în prevenirea și controlul malariei, dar și pentru a accelera lupta împotriva acestei boli. T
25 aprilie - Ziua Justiției Militare
Ziua Justiției Militare este marcată în fiecare an la 25 aprilie. La această dat, în 1919 a luat ființă Serviciul Contencios al Ministerului de Război, prin Decretul-lege nr. 1625, semnat de regele Ferdinand, act ce a marcat înființarea unei structuri specializate în asigurarea asistenței juridice pentru armată, potrivit
CENTENARUL PATRIARHIEI ROMÂNE: Mitropolitul primat Calinic Miclescu (1875-1886)
Calinic Miclescu a fost Mitropolit al Moldovei între anii 1865-1875 și apoi Mitropolit primat între 1875-1886. S-a născut la data de 16 aprilie 1822, în Suceava, în familia marelui logofăt Scarlat Miclescu și a soției acestuia Maria (născută Beldiman), primind la botez numele Constantin. A intrat în monahism la Huși, la 18 iunie 1
CENTENARUL PATRIARHIEI ROMÂNE: 140 de ani de la recunoașterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române (25 aprilie 1885)
Încercări pentru ca autocefalia Bisericii Ortodoxe Române să devină un fapt împlinit au fost inițiate și susținute încă din timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1859-1866). Unirea Principatelor Române, prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei (5/17 ianuarie 1959), apoi în Țara Românească (24 ianuar
CITATUL ZILEI
'Ca să fii orbit cu privire la alții, demult trebuie să nu te fi văzut nici pe tine.' - N. Iorga ('Cugetări', Ed. Albatros, 1972) AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiță, editor: Ionela Gavril)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 25 aprilie
Ortodoxe Izvorul Tămăduirii; Cinstirea Sfintei Icoane a Maicii Domnului Siriaca de la Mănăstirea Ghighiu; Sf. Ap. și Evanghelist Marcu; Sf. Cuv. Vasile de la Poiana Mărului Greco-catolice Sf. ap. și ev. Marcu Romano-catolice Sf. Marcu, ev. În vin
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 25 aprilie
Este a 115-a zi a anului 2025. Au mai rămas 250 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 15 m și apune la 20 h 13 m. Luna răsare la 04 h 55 m și apune la 17 h 24 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)
PERSONALITATEA ZILEI: Elisabeta Polihroniade, mare maestră internațională a șahului
Elisabeta Polihroniade, legendă a șahului românesc, s-a născut la București, în ziua de 24 aprilie 1935. Licențiată a Facultății de Filosofie din cadrul Universității din București, Elisabeta Polihroniade este singura româncă ce deține zece medalii olimpice cucerite la Olimpiadele de Șah, individual sau cu echipa, potrivit 'Enciclopediei
24 aprilie - Ziua mondială a protecției animalelor de laborator
La 24 aprilie este marcată anual Ziua mondială a protecției animalelor de laborator, o zi ce comemorează și evidențiază suferința animalelor din laboratoarele din întreaga lume. Pe lângă expunerea tratamentului la care sunt supuse aceste animale, această zi reprezintă o oportunitate de a arăta că există o cale mai bună, de a evidenția metodele științifice avansat