TEATRU ŞI FILME ROMÂNEŞTI: Seria ''Haiducii'' (1966-1971)
Seria de filme ''Haiducii'', regizate de Dinu Cocea, cuprinde şase pelicule - ''Haiducii'' (1966), ''Răpirea fecioarelor'' (1968), ''Răzbunarea haiducilor'' (1968), ''Haiducii lui Şaptecai'' (1971), ''Zestrea domniţei Ralu'' (1971), ''Săptămâna nebunilor'' (1971). Primele trei filme îl au în centrul acţiunii pe haiducul Amza, iar următoarele trei - pe haiducul Anghel Şaptecai.
Filmul "Haiducii" este primul din seria cu acelaşi nume, realizat în 1966. Acţiunea se petrece în Muntenia secolului al XVIII-lea, în plină epocă fanariotă, Amza (Ion Besoiu), căpitanul unei cete de haiduci, este trădat de fratele său de cruce, Sârbu (Amza Pellea), şi ajunge la ocnă. Ros de ambiţii şi însetat de avere, Sârbu intră în slujba domnitorului fanariot (Fory Etterle) şi devine căpitan de arnăuţi. El se însoară cu fiica vel-vistiernicului Dudescu, pe care îl acuză apoi de trădare pentru a-i lua averea. Dar Amza, evadat de la ocnă, a jurat să se răzbune pe cel care l-a vândut, potrivit site-ului tvr.ro.
"Haiducii" a fost realizat după un scenariu scris de Eugen Barbu, Nicolae Mihail şi Mihai Opriş. Rolurile principale sunt interpretate de actorii Ion Besoiu, Marga Barbu, Amza Pellea, Toma Caragiu, Jean Constantin, Fory Etterle şi Ion Finteşteanu.
***
Filmul "Răpirea fecioarelor" este al doilea film al seriei, realizat în 1968. Personajul principal, Amza, este interpretat de Emanoil Petruţ, după ce, în primul film al seriei, îl interpretase Ion Besoiu. La începutul secolului al XIX-lea, printr-o înţelegere tacită cu doamna Haricleea (Olga Tudorache), care doreşte să-şi îndepărteze soţul de la tron, bandele lui Pazvanoglu (George Constantin), paţă de Vidin, atacă satele şi răpeşte tinere fete pentru a le duce în harem. Haricleea îşi trimite fiul la adăpost, la o mănăstire, dar haiducii lui Amza (Emanoil Petruţ) îl răpesc, pentru a-l da în schimbul încetării jafurilor. În timp ce haiducii urmăresc un boier, care vrea să fugă din ţara cu averea, Pazvanoglu atacă din nou. La rândul lor, haiducii, ajutaţi de Aniţa (Marga Barbu), pătrund în palatul paşei şi eliberează fetele. În haosul creat, fiul Haricleei este ucis, se arată în prezentarea filmului de pe site-ul tvr.ro.
Foto: (c) cinemaraton.ro
"Răpirea fecioarelor" a fost realizat după un scenariu scris de Eugen Barbu, Mihai Opriş şi Dinu Cocea. Rolurile principale sunt interpretate de actorii Emanoil Petruţ, Marga Barbu, George Constantin, Toma Caragiu, Olga Tudorache, Gheorghe Ionescu-Gion şi Florin Scărlătescu.
***
Filmul "Răzbunarea haiducilor" este al treilea film al seriei, realizat în 1968. Acţiunea se petrece în Muntenia, la începutul secolului al XIX-lea, în plină epocă fanariotă. După mazilirea soţului ei, dotată cu bijuteriile cumpărate din banii furaţi de la boieri, doamna Haricleea Hangerli (Olga Tudorache) vrea să ajungă la "Stambul" pentru a răscumpăra tronul şi ca fiul ei să fie numit domnitor al ţării. Astfel, într-un mic port dunărean, Haricleea Hangerli şi Maria, fata vel-vistiernicului Dudescu şi nepoata Haricleei, care e gata sa facă orice pentru a intra în posesia averii luate de la tatăl ei, se îmbarcă în taină pe un vas austriac. Pe drum, Maria o ucide pe Haricleea şi o aruncă în Dunăre. Spre marea ei dezamăgire, în geamantanul în care bănuia că se află averea, găseşte capul lui Hangerli. Între timp, pentru a reintra în graţiile sultanului, Pazvanoglu, paşa din Vidin, decide să-i ducă acestuia copii răpiţi din satele româneşti de pe malul Dunării. Corabia paşei este sabotată de haiduci, iar copiii sunt transbordaţi pe o altă corabie, furată de haiducii lui Amza. Pe corabie au loc lupte între turci şi români, iar în final haiducii reuşesc să-i ducă pe copii în satele de unde fuseseră furaţi, arată site-ul tvr.ro.
Foto: (c) cinemaraton.ro
"Răzbunarea haiducilor" a fost realizat după un scenariu scris de Eugen Barbu, Mihai Opriş şi Dinu Cocea. Rolurile principale sunt interpretate de actorii Emanoil Petruţ, Marga Barbu, George Constantin, Toma Caragiu, Olga Tudorache, Colea Răutu şi Jean Constantin.
***
Filmul "Haiducii lui Şaptecai" este al patrulea film al seriei, realizat în 1971, şi îl are în centrul acţiunii pe haiducul Anghel Şaptecai (Florin Piersic), care a devenit căpetenie după ce Amza, eroul primelor părţi ale seriei "Haiducilor", moare. Pentru a-i oferi fiicei sale, domniţa Ralu (Aimee Iacobescu), bijuteriile dorite, Caragea Vodă (Nucu Păunescu) instituie un nou bir. Anghel se ridică în apărarea ţăranilor împovăraţi şi porneşte pe urmele banilor. Îndemnat de ibovnica lui, Aniţa (Marga Barbu) să plece spre "Stambul", Anghel cade pradă unei diversiuni şi, capturat de Mamoulos (Colea Răutu), este trimis în temniţă. Personajul negativ se dovedeşte a fi chiar tatăl lui Anghel. Mamoulos nu-şi poate ucide fiul, de aceea îl pune să jure că va părăsi ţara. Singurul scop al lui Mamoulos este obţinerea caftanului boieresc pentru care trebuie să ducă la îndeplinire poruncile lui Caragea Vodă, care vrea să îi facă pe plac fiicei sale. Din film nu lipsesc personajele Răspopitul (Toma Caragiu) şi Parpanghel (Jean Constantin), care au fost în centrul acţiunilor din precedentele trei filme ale seriei, scrie site-ul cinemagia.ro.
Foto: (c) cinemaraton.ro
"Haiducii lui Şaptecai" a fost realizat după un scenariu de Eugen Barbu şi Mihai Opriş. Rolurile principale sunt interpretate de Florin Piersic, Marga Barbu, Toma Caragiu, Constantin Codrescu, Aimée Iacobescu, Mihai Mereuţă şi Colea Răutu.
***
Filmul "Zestrea domniţei Ralu" este al cincilea film al seriei, realizat în 1971. După o spectaculoasă evadare pusă la cale de Aniţa (Marga Barbu), Răspopitul (Toma Caragiu) şi Parpanghel (Jean Constantin), căpitanul Anghel (Florin Piersic) porneşte din nou pe urmele banilor. Răpind-o pe Caliopi (Carmen Maria Strujac), Anghel cere în schimbul eliberării bijuteriile cumpărate de soţul ei, Ianis (Constantin Codrescu) la Viena. După o serie de întâmplări spectaculoase, Anghel reuşeşte să fure preţioasa zestre a domniţei Ralu (Aimee Iacobescu), scrie site-ul www.metalhead.ro.
"Zestrea domniţei Ralu" a fost realizat după un scenariu scris de Eugen Barbu şi Mihai Opriş. Rolurile principale sunt interpretate de Florin Piersic, Marga Barbu, Toma Caragiu, Constantin Codrescu, Carmen Maria Strujac, Aimée Iacobescu, Mihai Mereuţă şi Colea Răutu.
***
Filmul "Săptămâna nebunilor" este al şaselea film al seriei, realizat în 1971. Ceata lui Anghel (Florin Piersic) vinde zestrea domniţei Ralu (Aimee Iacobescu) pentru a cumpăra arme pentru oamenii lui Tudor Vladimirescu, armată căreia haiducii hotărăsc să i se alăture. Cele mai multe secvenţe surprind atmosfera încordată de la curtea lui Caragea Vodă, iar acţiunea are în centru caseta cu "giuvaiericale". Anghel este prins de Mamoulos (Colea Răutu) şi este torturat de oamenii acestuia, dar reuşeşte să scape din temniţă, urmându-şi drumul. Ajutat de Aniţa (Marga Barbu), Răspopitul (Toma Caragiu), Parpanghel (Jean Constantin) şi alţi haiduci, Anghel îşi vede scopul atins. Soţul lui Caliopi, Ianis, îl roaga pe Caragea Vodă să îl ajute să-şi recupereze nevasta din mâinile haiducului Anghel Şaptecai, dar pe domnitor nu-l mai interesează decât să păstreze tronul ori să fugă. Între Anghel şi Caliopi se naşte o idilă, spre disperarea Amiţei, care tot încerca să-l facă pe Anghel să renunţe la haiducie şi să se însoare cu ea.
Foto: (c) cinemaraton.ro
"Săptămâna nebunilor" a fost realizat după un scenariu scris de Eugen Barbu, Mihai Opriş şi Dinu Cocea. Rolurile principale sunt interpretate de Florin Piersic, Marga Barbu, Toma Caragiu, Constantin Codrescu, Aimée Iacobescu, Carmen Maria Strujac şi Colea Răutu. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Ionela Gavril, editor online: Gabriela Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
PERSONALITATEA ZILEI: Psihologul Florian Ștefănescu-Goangă
Florian Ștefănescu-Goangă a fost un psiholog de prestigiu, membru corespondent al Academiei Române, politician și rector al Universității din Cluj, fiind considerat fondatorul școlii clujene de psihologie experimentală. Discipol al lui Wilhelm Wundt la Leipzig, el a jucat un rol crucial în modernizarea sistemului academic și de cercetare din România î
5 aprilie - Ziua Automobilistului
Ziua Automobilistului este marcată în fiecare an la 5 aprilie, dată la care, în 1904, a fost înființat Automobil Clubul Român, de către un grup de automobiliști amatori, constituiți în Adunarea Generală, desfășurată în salonul de onoare al Hotelului Bulevard din București. Prima asociație a automobiliștilor din țara noastră,
DOCUMENTAR: 110 ani de la nașterea actorului Gregory Peck (5 aprilie)
Înalt și izbitor de chipeș, cu o prezență impunătoare și o voce profundă și rezonantă, Gregory Peck a fost unul dintre cei mai respectați actori ai cinematografiei. Gregory Peck a apărut în peste 60 de filme de-a lungul unei cariere care s-a întins din anii 1940 până la începutul anilor 2000. Demnitatea, umanitatea și integritatea
5 aprilie - Ziua internațională a conștiinței (ONU)
Ziua internațională a conștiinței - International Day of Conscience (ONU), marcată la 5 aprilie, urmărește promovarea unei culturi a păcii prin dragoste și conștiință, menționează www.un.org. Adunarea Generală a ONU a declarat această zi cu scopul de a crea condiții de stabilitate și bunăstare, de relații pașnice și prietenoase bazate pe respectarea drepturilor omului și a l
SĂRBĂTORI: Săptămâna Pătimirilor Domnului - Săptămâna Mare
Din Duminica Intrării în Ierusalim a Domnului începe Săptămâna Mare a Sfintelor și Mântuitoarelor Patimi ale lui Hristos, în acest an în ziua de 5 aprilie. Săptămâna Patimilor se mai numește și Săptămâna Mare, pentru că în aceste zile s-au săvârșit niște lucruri cât se poate de mari: patimile și
SĂRBĂTORI: Intrarea Domnului în Ierusalim (Duminica Floriilor) (5 aprilie)
'A doua zi, mulțime multă, care venise la sărbătoare, auzind că Iisus vine în Ierusalim, au luat ramuri de finic și au ieșit întru întâmpinarea Lui și strigau: Osana! Binecuvântat este Cel ce vine întru numele Domnului, Împăratul lui Israel!' (Ev.: Ioan 12, 12-13) Intrarea Domnului în Ierusalim este sărbă
SĂRBĂTORI: Biserica Romano-Catolică sărbătorește Învierea Domnului (5 aprilie)
Duminică, 5 aprilie, este sărbătorită de Biserica Romano-Catolică Învierea Domnului. În perioada 2-4 aprilie Biserica Romano-Catolică a celebrat cele trei zile sfinte care preced marea sărbătoare a Învierii Domnului (Sfintele Paști). Triduumul pascal a început cu Liturghia Cinei Domnului în Joia Mare. Papa Leon al X
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 5 aprilie
Ortodoxe Intrarea Domnului în Ierusalim Duminica a 6-a din Post Greco-catolice Duminica Intrării Domnului în Ierusalim (Floriile). Sf. m. Claudiu, Diodor, Victor, Victorin, Papia, Nichifor și Serapion Romano-catolice Învierea Domnului (Paștele)
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 5 aprilie
Este a 95-a zi a anului 2026. Au mai rămas 270 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 50 m și apune la 19 h 48 m. Luna răsare la 23 h 48 m și apune la 07 h 51 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
4 aprilie - Ziua internațională pentru conștientizarea pericolului reprezentat de minele antipersonal (ONU)
La 4 aprilie este marcată Ziua internațională pentru conștientizarea pericolului reprezentat de minele antipersonal. Ziua a fost instituită de Organizația Națiunilor Unite la 8 decembrie 2005, în urma adoptării Rezoluției 60/97, potrivit www.un.org. În acest an, ziua este marcată î
4 aprilie - Ziua Academiei Române
Ziua Academiei Române este marcată în fiecare an, la 4 aprilie, dată la care, în anul 2000, a fost instituită celebrarea acestei zile de prezidiul instituției, cu prilejul ''Zilei Porților Deschise''. Instituția, înființată la 1/13 aprilie 1866, ca ''Societate Literară Română'', și-a început a
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 4 aprilie
Ortodoxe Sf. Cuv. Iosif Imnograful, Gheorghe din Maleon și Zosima Greco-catolice Sâmbăta lui Lazăr. Sf. cuv. Teodul și Agatopod; Sf. cuv. Gheorghe din Maleon și Iosif Imnograful Romano-catolice Sâmbăta Sfântă Sf. Isidor, ep. înv.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 4 aprilie
Este a 94-a zi a anului 2026. Au mai rămas 271 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 52 m și apune la 19 h 47 m. Luna răsare la 22 h 42 m și apune la 07 h 26 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Fostul internațional de fotbal Cesare Maldini
Fostul mare internațional Cesare Maldini s-a născut la 5 februarie 1932, în Trieste (Italia), potrivit https://www.acmilan.com. Încă de la o vârstă fragedă, pe străzile și terenurile din cartierul Servola ale orașului natal, și-a manifestat pasiunea pentru fotbal, jucând ore &icir
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
* Târgul de Florii de la Muzeul Național al Țăranului Român debutează vineri, 3 aprilie. Ouă încondeiate, icoane, obiecte din lemn și ceramică, țesături, jucării, podoabe și multe alte creații vor fi expuse în cadrul Târgului organizat în curtea Muzeului de la Șosea, conform unui comunicat al Muzeului. Dumin