TEATRU ŞI FILME ROMÂNEŞTI: Seria ''Haiducii'' (1966-1971)
Seria de filme ''Haiducii'', regizate de Dinu Cocea, cuprinde şase pelicule - ''Haiducii'' (1966), ''Răpirea fecioarelor'' (1968), ''Răzbunarea haiducilor'' (1968), ''Haiducii lui Şaptecai'' (1971), ''Zestrea domniţei Ralu'' (1971), ''Săptămâna nebunilor'' (1971). Primele trei filme îl au în centrul acţiunii pe haiducul Amza, iar următoarele trei - pe haiducul Anghel Şaptecai.
Filmul "Haiducii" este primul din seria cu acelaşi nume, realizat în 1966. Acţiunea se petrece în Muntenia secolului al XVIII-lea, în plină epocă fanariotă, Amza (Ion Besoiu), căpitanul unei cete de haiduci, este trădat de fratele său de cruce, Sârbu (Amza Pellea), şi ajunge la ocnă. Ros de ambiţii şi însetat de avere, Sârbu intră în slujba domnitorului fanariot (Fory Etterle) şi devine căpitan de arnăuţi. El se însoară cu fiica vel-vistiernicului Dudescu, pe care îl acuză apoi de trădare pentru a-i lua averea. Dar Amza, evadat de la ocnă, a jurat să se răzbune pe cel care l-a vândut, potrivit site-ului tvr.ro.
"Haiducii" a fost realizat după un scenariu scris de Eugen Barbu, Nicolae Mihail şi Mihai Opriş. Rolurile principale sunt interpretate de actorii Ion Besoiu, Marga Barbu, Amza Pellea, Toma Caragiu, Jean Constantin, Fory Etterle şi Ion Finteşteanu.
***
Filmul "Răpirea fecioarelor" este al doilea film al seriei, realizat în 1968. Personajul principal, Amza, este interpretat de Emanoil Petruţ, după ce, în primul film al seriei, îl interpretase Ion Besoiu. La începutul secolului al XIX-lea, printr-o înţelegere tacită cu doamna Haricleea (Olga Tudorache), care doreşte să-şi îndepărteze soţul de la tron, bandele lui Pazvanoglu (George Constantin), paţă de Vidin, atacă satele şi răpeşte tinere fete pentru a le duce în harem. Haricleea îşi trimite fiul la adăpost, la o mănăstire, dar haiducii lui Amza (Emanoil Petruţ) îl răpesc, pentru a-l da în schimbul încetării jafurilor. În timp ce haiducii urmăresc un boier, care vrea să fugă din ţara cu averea, Pazvanoglu atacă din nou. La rândul lor, haiducii, ajutaţi de Aniţa (Marga Barbu), pătrund în palatul paşei şi eliberează fetele. În haosul creat, fiul Haricleei este ucis, se arată în prezentarea filmului de pe site-ul tvr.ro.
Foto: (c) cinemaraton.ro
"Răpirea fecioarelor" a fost realizat după un scenariu scris de Eugen Barbu, Mihai Opriş şi Dinu Cocea. Rolurile principale sunt interpretate de actorii Emanoil Petruţ, Marga Barbu, George Constantin, Toma Caragiu, Olga Tudorache, Gheorghe Ionescu-Gion şi Florin Scărlătescu.
***
Filmul "Răzbunarea haiducilor" este al treilea film al seriei, realizat în 1968. Acţiunea se petrece în Muntenia, la începutul secolului al XIX-lea, în plină epocă fanariotă. După mazilirea soţului ei, dotată cu bijuteriile cumpărate din banii furaţi de la boieri, doamna Haricleea Hangerli (Olga Tudorache) vrea să ajungă la "Stambul" pentru a răscumpăra tronul şi ca fiul ei să fie numit domnitor al ţării. Astfel, într-un mic port dunărean, Haricleea Hangerli şi Maria, fata vel-vistiernicului Dudescu şi nepoata Haricleei, care e gata sa facă orice pentru a intra în posesia averii luate de la tatăl ei, se îmbarcă în taină pe un vas austriac. Pe drum, Maria o ucide pe Haricleea şi o aruncă în Dunăre. Spre marea ei dezamăgire, în geamantanul în care bănuia că se află averea, găseşte capul lui Hangerli. Între timp, pentru a reintra în graţiile sultanului, Pazvanoglu, paşa din Vidin, decide să-i ducă acestuia copii răpiţi din satele româneşti de pe malul Dunării. Corabia paşei este sabotată de haiduci, iar copiii sunt transbordaţi pe o altă corabie, furată de haiducii lui Amza. Pe corabie au loc lupte între turci şi români, iar în final haiducii reuşesc să-i ducă pe copii în satele de unde fuseseră furaţi, arată site-ul tvr.ro.
Foto: (c) cinemaraton.ro
"Răzbunarea haiducilor" a fost realizat după un scenariu scris de Eugen Barbu, Mihai Opriş şi Dinu Cocea. Rolurile principale sunt interpretate de actorii Emanoil Petruţ, Marga Barbu, George Constantin, Toma Caragiu, Olga Tudorache, Colea Răutu şi Jean Constantin.
***
Filmul "Haiducii lui Şaptecai" este al patrulea film al seriei, realizat în 1971, şi îl are în centrul acţiunii pe haiducul Anghel Şaptecai (Florin Piersic), care a devenit căpetenie după ce Amza, eroul primelor părţi ale seriei "Haiducilor", moare. Pentru a-i oferi fiicei sale, domniţa Ralu (Aimee Iacobescu), bijuteriile dorite, Caragea Vodă (Nucu Păunescu) instituie un nou bir. Anghel se ridică în apărarea ţăranilor împovăraţi şi porneşte pe urmele banilor. Îndemnat de ibovnica lui, Aniţa (Marga Barbu) să plece spre "Stambul", Anghel cade pradă unei diversiuni şi, capturat de Mamoulos (Colea Răutu), este trimis în temniţă. Personajul negativ se dovedeşte a fi chiar tatăl lui Anghel. Mamoulos nu-şi poate ucide fiul, de aceea îl pune să jure că va părăsi ţara. Singurul scop al lui Mamoulos este obţinerea caftanului boieresc pentru care trebuie să ducă la îndeplinire poruncile lui Caragea Vodă, care vrea să îi facă pe plac fiicei sale. Din film nu lipsesc personajele Răspopitul (Toma Caragiu) şi Parpanghel (Jean Constantin), care au fost în centrul acţiunilor din precedentele trei filme ale seriei, scrie site-ul cinemagia.ro.
Foto: (c) cinemaraton.ro
"Haiducii lui Şaptecai" a fost realizat după un scenariu de Eugen Barbu şi Mihai Opriş. Rolurile principale sunt interpretate de Florin Piersic, Marga Barbu, Toma Caragiu, Constantin Codrescu, Aimée Iacobescu, Mihai Mereuţă şi Colea Răutu.
***
Filmul "Zestrea domniţei Ralu" este al cincilea film al seriei, realizat în 1971. După o spectaculoasă evadare pusă la cale de Aniţa (Marga Barbu), Răspopitul (Toma Caragiu) şi Parpanghel (Jean Constantin), căpitanul Anghel (Florin Piersic) porneşte din nou pe urmele banilor. Răpind-o pe Caliopi (Carmen Maria Strujac), Anghel cere în schimbul eliberării bijuteriile cumpărate de soţul ei, Ianis (Constantin Codrescu) la Viena. După o serie de întâmplări spectaculoase, Anghel reuşeşte să fure preţioasa zestre a domniţei Ralu (Aimee Iacobescu), scrie site-ul www.metalhead.ro.
"Zestrea domniţei Ralu" a fost realizat după un scenariu scris de Eugen Barbu şi Mihai Opriş. Rolurile principale sunt interpretate de Florin Piersic, Marga Barbu, Toma Caragiu, Constantin Codrescu, Carmen Maria Strujac, Aimée Iacobescu, Mihai Mereuţă şi Colea Răutu.
***
Filmul "Săptămâna nebunilor" este al şaselea film al seriei, realizat în 1971. Ceata lui Anghel (Florin Piersic) vinde zestrea domniţei Ralu (Aimee Iacobescu) pentru a cumpăra arme pentru oamenii lui Tudor Vladimirescu, armată căreia haiducii hotărăsc să i se alăture. Cele mai multe secvenţe surprind atmosfera încordată de la curtea lui Caragea Vodă, iar acţiunea are în centru caseta cu "giuvaiericale". Anghel este prins de Mamoulos (Colea Răutu) şi este torturat de oamenii acestuia, dar reuşeşte să scape din temniţă, urmându-şi drumul. Ajutat de Aniţa (Marga Barbu), Răspopitul (Toma Caragiu), Parpanghel (Jean Constantin) şi alţi haiduci, Anghel îşi vede scopul atins. Soţul lui Caliopi, Ianis, îl roaga pe Caragea Vodă să îl ajute să-şi recupereze nevasta din mâinile haiducului Anghel Şaptecai, dar pe domnitor nu-l mai interesează decât să păstreze tronul ori să fugă. Între Anghel şi Caliopi se naşte o idilă, spre disperarea Amiţei, care tot încerca să-l facă pe Anghel să renunţe la haiducie şi să se însoare cu ea.
Foto: (c) cinemaraton.ro
"Săptămâna nebunilor" a fost realizat după un scenariu scris de Eugen Barbu, Mihai Opriş şi Dinu Cocea. Rolurile principale sunt interpretate de Florin Piersic, Marga Barbu, Toma Caragiu, Constantin Codrescu, Aimée Iacobescu, Carmen Maria Strujac şi Colea Răutu. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Ionela Gavril, editor online: Gabriela Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Moțiunea de cenzură, adoptată; Guvernul interimar (procedură)
Moțiunea de cenzură inițiată de parlamentarii PSD, AUR și PACE - Întâi România împotriva Guvernului condus de liberalul Ilie Bolojan a fost adoptată de Parlament, la 5 mai 2026. S-au înregistrat 281 de voturi 'pentru', 4 voturi împotrivă, iar 3 voturi au fost anulate. Moțiunea de cenzură, intitulată 'STOP 'Pl
FRAGMENT DE ISTORIE: 135 de ani de la inaugurarea Carnegie Hall din New York (5 mai)
Carnegie Hall din Midtown Manhattan, New York, este o sală de concerte dedicată muzicii clasice și altor genuri muzicale, cunoscută pentru acustica sa excepțională și pentru istoria sa impresionantă. De-a lungul anilor, aici au concertat unii dintre cei mai mari artiști ai lumii. Construcția se află la adresa 881 Seventh Avenue, în apropiere de latura su
DOCUMENTAR: 205 ani de la moartea lui Napoleon I, împărat al Franței (1804-1814) (5 mai)
Napoleon Bonaparte, personalitate centrală a istoriei Franței și a Europei, a marcat istoria umanității prin succesele campaniilor militare și prin jocul politic într-un secol XIX măcinat de interesele puterilor europene. La 5 mai 2026, se împlinesc 205 ani de la moartea sa, survenită în cel de-al doilea exil, pe coasta Africii, în part
5 mai - Ziua mondială a limbii portugheze (ONU)
Comunitatea Țărilor de Limbă Portugheză (CPLP - Comunidade dos Paises de Lingua Portuguesa) - o organizație interguvernamentală aflată în parteneriat oficial cu UNESCO din anul 2000 și care reunește popoarele a căror limbă portugheză este unul dintre fundamentele identității lor specifice - a stabilit oficial în 2009 data de 5 mai pentru a celebra limba portughez
5 mai - Ziua internațională a moașelor
Ziua internațională a moașelor este marcată la 5 mai, pentru a evidenția importanța acestora, atât în sistemul sanitar, cât și în cadrul comunităților. Lansată de Confederația Internațională a Moașelor (CIM), la sfârșitul anilor 1980, această zi a fost marcată pentru prima dată în 1991. În fiecare an, Ziua internaționa
Calendarul post-moțiune de cenzură
Dezbaterea și votul asupra moțiunii de cenzură, intitulate ''STOP 'Planului Bolojan' de distrugere a economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului'', sunt programate pentru marți, 5 mai 2025, în plenul reunit al Parlamentului. Moțiunea, semnată de 253 de parlamentari, este inițiată de p
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 5 mai
Ortodoxe Sf. Cuv. Matrona de la Hurezi; Sf. Mare Mc. Irina; Sf. Cuv. Mc. Efrem cel Nou Greco-catolice Sf. m. Irina Romano-catolice Ss. Angelo, călug. m.; Gottard, ep. Sfânta Cuvioasă Matrona de la Hurezi s-a născut în Săliștea Sibiu
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 5 mai
Este a 125-a zi a anului 2026. Au mai rămas 240 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 01 m și apune la 20 h 24 m. Luna nu răsare în această zi. Apune la 07 h 45 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Cântărețul și compozitorul Jackie Jackson
Jackie Jackson s-a născut pe 4 mai 1951, în Gary, Indiana, fiind cel mai mare dintre frații Jackson. A început să ia lecții de dans și step la vârsta de 4 ani, iar vocea sa acută și caracteristică l-a determinat să devină co-vocalist al trupelor The Jackson Five și The Jacksons. În 1973, la vârsta de 22 de ani, Jackie și-a lansat
4 mai - Ziua națională a inimii
La 4 mai 2025 este celebrată Ziua națională a inimii. Ziua națională a inimii a fost instituită în țara noastră, în conformitate cu directivele Organizației Mondiale a Sănătății. A fost introdusă în România pe data de 4 august 1996, în urma Sesiunii Speciale privind Riscul Cardiovascular a Academiei de Științe Medicale, desfășurat
Cea de-a XX-a ediție a Galei Premiilor Gopo (4 mai)
În ziua de 4 mai 2026, are loc Gala Premiilor Gopo, ajunsă la ediția aniversară cu numărul 20. Organizat de Asociația pentru Promovarea Filmului Românesc, cel mai important eveniment dedicat cinematografiei din România este găzduit de Teatrul Național 'I.L. Caragiale', reunește personalități importante din lumea cinematografiei și onorează realizări
4 mai - Ziua internațională a pompierilor
Comunitatea internațională celebrează anual, la 4 mai, Ziua internațională a pompierilor, cu scopul de a recunoaște și aprecia curajul și sacrificiile pe care pompierii le fac zi de zi pentru comunitățile lor. În 2025, se marchează cea de-a 26-a aniversare a Zilei internaționale a pompierilor, conform paginii de Facebook, h
Primul summit UE-Armenia (Erevan, 4-5 mai 2026)
Primul summit UE-Armenia va avea în zilele de 4-5 mai, la Erevan, în Armenia, pentru a consolida relațiile bilaterale între cele două părți, în special în ceea ce privește conectivitatea, energia, transporturile și cooperarea digitală. Discuțiile se vor axa pe Caucazul de Sud, sprijinul UE pentru Armenia, investiții, securitate și apărar
Cea de-a opta reuniune a Comunității politice europene (Erevan, 4 mai)
Cea de-a opta reuniune a comunității politice europene se va reuni la Erevan, în Armenia, la 4 mai 2026, sub deviza 'Clădim viitorul: unitate și stabilitate în Europa'. Lideri de pe întregul continent vor discuta despre cooperarea privind reziliența democratică, promovarea conectivității și consolidarea securității economice și energetice, c
4 mai - Ziua națională a sportului cu balonul oval
La 4 mai este marcată Ziua națională a sportului cu balonul oval. Această dată a fost aleasă pentru a face trimitere la desfășurarea, la data de 4 mai 1924, a primului meci de către naționala de rugby a României, la Jocurile Olimpice de la Paris, în compania echipei similare a Franței. La finalul partidei, selecționata României a primit prima