Grigore Vasiliu Birlic s-a născut la 24 ianuarie 1905, la Fălticeni, judeţul Suceava. Numele de naştere era Grigore Vasiliu, Birlic fiind o poreclă pe care a primit-o datorită succesului înregistrat cu piesa având acelaşi nume, jucată la începutul carierei sale, poreclă adăugată apoi ca supranume.

A absolvit, în anul 1924, cursurile Liceului "Nicu Gane" din Fălticeni, apoi s-a înscris la Facultatea de Drept din Cernăuţi, iar în timpul studiilor a făcut şi figuraţie la Teatrul Naţional din Cernăuţi. Aşa a fost remarcat de directorul Dragoş Protopopescu, la a cărui recomandare a fost distribuit de regizorul Aurel Maican în comedia "Musca spaniolă" de Arnold şi Bach. Ca urmare a succesului de care s-a bucurat în faţa publicului, a fost angajat ca actor la Teatrul Naţional din Cernăuţi. Tot aici s-a mai remarcat în piesa "Amanetul" de Holberg, sub îndrumarea regizorală a lui Victor Ion Popa, precum şi în rolul Agamiţă Dandanache din piesa "O scrisoare pierdută" de I.L. Caragiale.

După mai multe tentative nereuşite, a fost admis la Conservatorul de Artă Dramatică din Cernăuţi, ulterior mutându-se la Conservatorul din Bucureşti.

Calităţile actoriceşti, expresivitatea i-au fost remarcate de regizori. Regizorul Aurel Maican îl aduce în 1933 la Bucureşti, unde avea să joace în anii următori, pe scenele diverselor companii particulare, în piese regizate de Sică Alexandrescu şi Ion Iancovescu. S-a remarcat în această perioadă mai cu seamă pe scena Teatrului Vesel, înfiinţat de regizorul Sică Alexandrescu împreună cu dramaturgul Tudor Muşatescu.

Actorul Grigore Vasiliu Birlic (stg.) în piesa de teatru "Revizorul", Bucureşti, 1952.

Foto: (c) Imagini din arhiva AGERPRES FOTO

A jucat astfel în piesele "Micul Weber" şi "Otto Elefantul" de Arnold şi Bach, "Arde nevastă-mea" de A. Vercourt şi Jean Bever, "Prostul din baie" de Ernest Fiese şi Karl Fellman, "Aşternutul de mătase" de A. Birabeau şi G. Dolley, "Părintele căţeilor" de Glinger şi Taussig, "Împăratul" de Luigi Bonelli. A urmat rolul titular din farsa "Birlic" de Arnold şi Bach, adaptată special pentru el de dramaturgul Tudor Muşatescu şi de regizorul Sică Alexandrescu. Grigore Vasiliu a înregistrat un succes uriaş, iar identificarea actorului cu acest rol l-a determinat să-şi ia pentru totdeauna numele personajului interpretat.

Vasiliu Birlic (stg.) şi Radu Beligan, în timpul unui spectacol, 1949.

Foto: (c) Imagini din arhiva AGERPRES FOTO

Grigore Vasiliu Birlic a jucat în numeroase piese de teatru, precum şi în numeroase filme, excelând în roluri în registru comic. După naţionalizarea teatrelor particulare în 1948, s-a întors ca actor la Teatrul Naţional din Bucureşti. A jucat, de asemenea, şi pe scena Teatrului de Comedie din Bucureşti, una dintre piese fiind "Burghezul gentilom" de Moliere (1961).

Majoritatea pieselor lui Caragiale în care a fost distribuit au fost montate pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti de Sică Alexandrescu. A interpretat rolurile Coana Eftimiţa în "Conu' Leonida faţă cu reacţiunea", Crăcănel în "D'ale carnavalului", Iordache Brânzovenescu în "O scrisoare pierdută". A mai jucat în "Doctor fără voie" de Moliere, "Mielul turbat" de Aurel Baranga, "Revizorul" de N.V. Gogol, "Steaua fără nume" de Mihail Sebastian, toate în regia lui Sică Alexandrescu, în "Ultima oră" de M. Sebastian. A jucat, de asemenea, în "Nunta lui Krecinski" de Suhovo-Kobâlin, în piesa "Topaze" a lui Marcel Pagnol şi în "Omul cu mârţoaga" de George Ciprian.

În cinematografie a debutat în anul 1934 în filmul "Bing-Bang" (alături de Stroe şi Vasilache, care semnează şi regia), după care au urmat: "Doamna de la etajul II" (1937), regia Dezideriu Major; "Viaţa învinge" (1951), regia Dinu Negreanu; "Vizita" şi "Lanţul slăbiciunilor" (1952), regia Jean Georgescu; "Arendaşul Român" (1952); "O scrisoare pierdută" (1953), regia Sică Alexandrescu, Victor Iliu (alături de Alexandru Giugaru, Marcel Anghelescu, Ion Finteşteanu); "Directorul nostru" (1955), regia Jean Georgescu (alături de Al. Giugaru, Radu Beligan şi H. Nicolaide); "Două lozuri" (1957), regia Aurel Miheles, Gheorghe Naghi; "D-ale carnavalului" (1958), regia Gheorghe Naghi, Aurel Miheles; "Doi vecini" (1958), regia Geo Saizescu; "Băieţii noştri" (1959), regia Anastasia Anghel, Gheorghe Vitanidis; "Telegrame" (1959), regia Aurel Miheles, Gheorghe Naghi (alături de Ştefan Ciubotăraşu, Alexandru Giugaru, Marcel Anghelescu, Mihai Fotino, Dem Rădulescu); "Aproape de soare" (1960), regia Savel Stiopul; "Bădăranii"(1960), după Carlo Goldoni, regia Sică Alexandrescu, Gheorghe Naghi; "Întâlnirea" (1961), regia Aurel Miheles; "Post-restant" (1961), regia Gheorghe Vitanidis; "Doi băieţi ca pâinea caldă" (1962), regia Andrei Călăraşu; "Lumină de iulie" (1963), regia Gheorghe Naghi; "Paşi spre lună" (1963), regia Ion Popescu-Gopo (alături de Radu Beligan, Florin Piersic ş.a.); "Mofturi 1900" (1964), regia Jean Georgescu; "Titanic vals" (1964) de Tudor Muşatescu, regia Paul Călinescu; "Serbările galante" (1965), regia Rene Claire; "Corigenţa domnului profesor" (1966), regia Haralambie Boroş; "Steaua fără nume" (1966), regia Henri Colpi.

Actorul Grigore Vasiliu Birlic în piesa "O noapte furtunoasă", 1953.

Foto: (c) Imagini din arhiva AGERPRES FOTO

Printre rolurile care l-au făcut celebru se numără Lefter Popescu din "Două lozuri", Crăcănel din "D'ale carnavalului", Costăchel Gudurău din "Telegrame", Spirache Necşulescu din "Titanic vals", Jupân Canciano din "Bădăranii", Brânzovenescu din piesa "O scrisoare pierdută" ş.a. A interpretat, de asemenea, numeroase roluri în piese de teatru radiofonic.

A fost căsătorit de două ori, mai întâi cu actriţa Angela Mateescu, apoi cu actriţa Valeria Nanci, dar nu a avut copii. Cea de-a doua soţie, Valeria Vasiliu Birlic, a jucat alături de soţul ei în filmul "Titanic vals" (1964), precum şi la Teatrul Naţional în piesa "Topaze" (1968) de Marcel Pagnol.

Marele actor Grigore Vasiliu Birlic a primit în 1953 titlul de Artist Emerit "pentru merite deosebite, pentru realizări valoroase în artă şi pentru activitate merituoasă", apoi şi titlul de Artist al Poporului. În 1967 a fost distins cu Ordinul Meritul Cultural clasa I "pentru activitate îndelungată în teatru şi merite deosebite în domeniul artei dramatice".

A murit la 14 februarie 1970 la Bucureşti, fiind înmormântat în Cimitirul Bellu.

Monumentul actorului Grigore Vasiliu Birlic din Cimitirul Bellu, Bucureşti, 1990.

Foto: (c) MIHAI ALEXE / AGERPRES FOTO

Pentru a marca o sută de ani de la naşterea marelui actor, membrii familiei şi personalităţi marcante ale vieţii culturale româneşti au înfiinţat o asociaţie culturală care îi poartă numele - Asociaţia "Grigore Vasiliu Birlic", al cărei scop este conservarea operei şi memoriei artistului, precum şi promovarea spiritului său în arta teatrală şi cinematografică.

Gala "Grigore Vasiliu Birlic", organizată de Arhiva Naţională de Filme - Cinemateca Română împreună cu Asociaţia Culturală "Grigore Vasiliu Birlic", Bucureşti, 2006.

Foto: (c) LUCIAN TUDOSE / AGERPRES FOTO

Tot cu prilejul centenarului naşterii lui Grigore Vasiliu Birlic, Teatrul Naţional din Bucureşti şi Asociaţia Culturală "Grigore Vasiliu Birlic" au organizat simpozionul "Birlic la centenar - un geniu al comediei", precum şi expoziţia documentară "Birlic pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti", a fost lansat un dublu CD apărut la Editura Casa Radio, Banca Naţională a României a pus în circulaţie o monedă din argint (emisiunea "100 de ani de la naşterea lui Grigore Vasiliu-Birlic"), iar Primăria Fălticeni i-a acordat post-mortem titlul de Cetăţean de Onoare.

În 2010, cu ocazia împlinirii a 105 ani de la naşterea actorului, a fost lansat filmul documentar "Măria Sa, Birlic!", de Carmen Olaru, realizatoare de televiziune la TVR Iaşi. În acelaşi an a fost creat Festivalul Internaţional de Teatru pentru Tineret "Grigore Vasiliu Birlic", care are loc, anual, la Fălticeni. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Ionela Gavril, editor online: Alexandru Cojocaru)