SĂRBĂTORI ŞI TRADIŢII POPULARE: Ignatul

În ziua de 20 decembrie, românii, cu precădere cei din mediul rural, sărbătoresc Ignatul, ziua în care, conform tradiţiei, este sacrificat porcul pentru masa de Crăciun. Ritualul sacrificării unui animal aminteşte de popoarele vechi (egipteni, greci, romani) care jertfeau un animal în perioadele de trecere de la un an sau anotimp la altul. Acest sacrificiu semnifică anul ce se încheie, dar şi noua viaţă ce se naşte - noul an.
Vechii daci sacrificau un animal ca simbol al divinităţii întunericului, care slăbea puterea Soarelui în cea mai scurtă zi a anului, la Solstiţiul de iarnă. Pentru a veni în ajutorul Soarelui, oamenii sacrificau porci. După Solstiţiu, ziua începea să crească, iar Crăciunul era o sărbătoare a luminii şi a vieţii, conform volumului ''Cartea de Crăciun'' de Sorin Lavric (Editura Humanitas, 1997).
Folcloristul Petru Caraman considera că obiceiul tăierii porcului din ziua de Ignat îşi află rădăcinile în tradiţiile antichităţii romane. Lumea romană practica acest sacrificiu la Saturnalii, între 17 şi 30 decembrie, consacrându-l lui Saturn, la origine zeu al semănăturilor. Porcul însuşi era socotit ca întruchipare a acestei divinităţi, a cărei moarte şi reînviere se consumă la finalul anului vechi şi în preajma începerii anului nou.
Ritualul tăierii porcului aminteşte de jertfele aduse în antichitate zeităţilor care apăreau şi dispăreau, se năşteau şi mureau în perioadele de înnoire a timpului calendaristic. Tăierea porcilor avea loc într-o anumită zi, la Ignat (20 decembrie), şi într-un anumit moment al zilei, de obicei în zori. Prinderea şi înjunghierea animalului, tranşarea acestuia ofereau suficiente momente pentru efectuarea unor practici menite să asigure sănătatea gazdei în noul an, să alunge spiritele rele, să prezică vremea pe o perioadă mai îndelungată de timp, să fertilizeze ogoarele pentru a obţine roade bogate, precizează volumul "Sărbători şi obiceiuri româneşti" de Ion Ghinoiu (Editura Elion, 2002).
Ignat este, se pare, o divinitate solară care a preluat numele şi data de celebrare a Sfântului Ignatie Teofanul (20 decembrie) din calendarul ortodox, sinonim cu Ignatul Porcilor. Sacrificarea porcului şi pârlitul acestuia în ziua de Ignat (Ignis = foc) sunt practici preistorice care supravieţuiesc în ţinuturile româneşti extracarpatice, mai scrie Ion Ghinoiu în volumul amintit. Sacrificarea trebuia să aibă loc ziua, întrucât numai lumina putea ţine la distanţă spiritele rele. Locul ales pentru tăierea porcului era supus unui ritual de purificare, fiind tămâiat şi stropit cu apă sfinţită.
În zilele noastre, tăierea porcului este un prilej de reunire a familiei, iar pentru copii este un prilej de veselie şi de joacă. În seara dinaintea Ignatului, oamenii pregătesc câteva cuţite bine ascuţite, o butelie de gaz sau paie - pentru pârlit, vasele în care vor pune carne, slănină şi şoric.
Bărbaţii sunt cei care se ocupă de sacrificarea animalului, iar tradiţia cere ca acela care taie porcul să fie un om curat, care înainte de sacrificiu trebuie să meargă la Biserică, să se spovedească, părintele iertându-i şi păcatul uciderii porcului. De obicei, femeile nu participă la sacrificare, rolul lor începe în momentul în care carnea de porc ajunge pe masa din bucătărie, pentru a fi preparată.
După sacrificare, porcul este spălat, apoi este pârlit pe un pat de paie. Uneori se aruncă în foc ramuri de lemn câinesc şi de iasomie, ca să iasă şoricul aromat. După ce este pârlit, porcul se acoperă cu un ţol şi copiii se urcă pe el, precizează volumul ''Cartea de Crăciun'' de Sorin Lavric (Editura Humanitas, 1997).
Ion Creangă povesteşte în ''Amintiri din copilărie'' despre acest moment: "La Crăciun, când tăia tata porcul şi-l pârlea, şi-l opărea, şi-l învelea iute cu paie, de-l înnăduşa, ca să se poată rade mai frumos, eu încălecam pe porc deasupra paielor şi făceam un chef de mii de lei, ştiind că mie are să-mi dea coada porcului s-o frig şi beşica s-o umplu cu grăunţe, s-o umflu şi s-o zurăiesc după ce s-a usca..."
Femeile se ocupă de împărţirea cărnii pe categorii, dar numai după ce bărbatul care sacrifică porcul face semnul crucii cu cuţitul pe fruntea animalului şi termină de tranşat porcul. Se pune deoparte carne pentru cârnaţi, caltaboşi, tobă, pentru friptura de la pomana porcului. Începând de la urechi şi coadă, mâncate de obicei de copii, la carnea macră şi slănina pusă la afumat, până la intestinele folosite pentru a fi umplute cu carnea tocată sau picioarele din care se pregăteşte piftia, totul este folosit de gospodina casei pentru bucatele puse pe masă în ziua de Crăciun. După tranşarea şi sortarea cărnii, gospodina casei pregăteşte o masă, numită tradiţional "pomana porcului", pentru toţi oamenii care au ajutat la tăierea animalului. Astfel, într-un ceaun mare, se prăjeşte carne din porcul proaspăt sacrificat, tăiată din toate părţile porcului: muşchi, ficat, slănină, coastă. Odată cu friptura, gospodina face şi o mămăligă mare, cât să ajungă pentru toţi mesenii şi, în mijlocul mesei, pune şi un castron cu murături. De obicei, masa se aşează în curte, în faţa casei, se mănâncă în picioare şi se bea ţuică fiartă.
Din restul cărnii se prepară produsele destinate sărbătorilor de Crăciun, Anul Nou şi Bobotează: cârnaţi, piftie, tobă, caltaboşi, sarmale, friptură. Totodată, o parte se conservă pentru a fi consumată peste an.
În tradiţia românească întâlnim o serie de obiceiuri legate de Ignat. Astfel, în ajunul Ignatului se fierbe grâu, iar capul familiei îl tămâiază şi îl binecuvântează. Din acest grâu fiert mănâncă toţi membrii familiei, iar ce rămâne se dă dimineaţa la păsări. Dacă porcul este negru, se ia o bucată din untura lui şi se duce la Biserică de Bobotează, să fie sfinţită de preot. Apoi, poate fi folosită de cei care au dureri de picioare sau junghiuri. Despre ficatul porcului se spune că este bun pentru vindecarea anemiei sau a lipsei poftei de mâncare.
Tradiţia spune că în ziua de Ignat nu este permisă nicio altă activitate, ziua întreagă fiind dedicată doar tăierii, sortării şi preparării specialităţilor din carne de porc. La sate, se crede că splina porcului este cea care descoperă durata iernii: dacă splina este groasă în capăt, e semn că va fi o iarnă grea, cu multă zăpadă, iar dacă este subţire, arată că va fi o iarnă săracă în zăpadă, iar anul nou va fi secetos. În anumite zone ale ţării există obiceiul ca stăpânul casei să ia pe un deget puţin sânge scurs din porc şi să deseneze o cruce pe fruntea copiilor, pentru ca aceştia să fie sănătoşi.
Între Ignat şi Crăciun, femeile macină grâu din care se fac un fel de turte, numite ''scutecele Domnului Hristos'', preparate cu miere şi nucă măcinată, care se mănâncă în Ajunul Crăciunului. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Adrian Dădârlat)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
22 aprilie - Ziua Planetei Pământ - Ziua Internațională a Mamei-Pământ (ONU)
La 22 aprilie, în fiecare an, este sărbătorită Ziua Planetei Pământ - Ziua Internațională a Mamei-Pământ (ONU), care în 2025 are tema 'Puterea noastră, Planeta noastră'. Tema este o invitație adresată oamenilor din întreaga lume de a se uni în spatele energiei regenerabile și de a tripla producția globală de electricitate curată p&
CITATUL ZILEI
''Tinerețea e totdeauna o enigmă, vârsta matură e dezlegarea enigmei.'' - Titu Maiorescu (Omul și conviețuirea socială - ''Cugetări și reflecții'', Ed. Albatros, 1975)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 22 aprilie
Ortodoxe Sfintele Paști Greco-catolice A III-a zi de Paști. Sf. cuv. Teodor Siceotul Romano-catolice Ss. Soter și Caius, pp.; Leonida, m. AGERPRES/(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Irina Andreea Cristea)
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 22 aprilie
Este a 112-a zi a anului 2025. Au mai rămas 253 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 20 m și apune la 20 h 09 m. Luna răsare la 03 h 48 m și apune la 13 h 28 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)
Papa Francisc (fișă biografică)
Papa Francisc, liderul spiritual al 1,4 miliarde de catolici, a murit la 21 aprilie 2025, la vârsta de 88 de ani, a anunțat Vaticanul într-un comunicat video, potrivit agențiilor de știri.
DOCUMENTAR: 110 ani de la nașterea actorului Anthony Quinn (21 aprilie)
Actorul Anthony Quinn s-a născut la 21 aprilie 1915, în localitatea mexicană Chihuahua (Mexic). În copilărie s-a mutat cu părinții în SUA, în Los Angeles. A început să practice boxul, dar a renunțat repede la cariera sportivă în favoarea artelor și arhitecturii. A studiat în cadrul unor seminarii private sub îndr
21 aprilie - Ziua mondială a creativității și inovației (ONU)
Ziua mondială a creativității și inovației este aniversată de Organizația Națiunilor Unite (ONU) anual, la data de 21 aprilie. Este marcată la șase zile de la data nașterii celui mai de seamă reprezentant al Renașterii italiene din perioada de apogeu a acesteia, Leonardo da Vinci (15 aprilie 1452) și cu o zi înaintea Zilei Planetei Pământ. În
21 aprilie - Ziua națională a luptei împotriva traficului ilicit de mărfuri
Ziua națională a luptei împotriva traficului ilicit de mărfuri este marcată la data de 21 aprilie, în vederea informării și conștientizării cetățenilor și a autorităților publice cu privire la efectele grave generate de acest fenomen. Aceasta a fost instituită prin Legea nr. 100 din 8 mai 2019, la inițiativa unui grup de parlamentari din mai multe partide politic
21 aprilie - Ziua Prieteniei dintre România și Republica Federală Germania
Ziua Prieteniei dintre România și Republica Federală Germania este marcată la data de 21 aprilie, pentru a sublinia importanța relațiilor bilaterale româno-germane, fiind sărbătorită pentru prima dată în 2024. Această zi a fost instituită prin Legea 79/2024 adoptată de Parlamentul României și promulgată la 4 aprilie 2024. Proiectul a fo
CITATUL ZILEI
''Soarele și luna luna răsar, dar lumina vieții numai din suflet izvorăște'' - Ioan Slavici (Omul și conviețuirea socială - ''Cugetări și reflecții'', Ed. Albatros, 1975)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 21 aprilie
Ortodoxe Sfintele Paști (În această zi se săvârșește și Slujba Sfântului Ierarh Teotim, episcopul Tomisului, din 20 aprilie) Greco-catolice A II-a zi de Paști. Sf. ep. M. Ianuarie și cei împreună cu el; Sf. m. Teodor din Perga Pamfiliei Romano-catolice
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 21 aprilie
Este a 111-a zi a anului 2025. Au mai rămas 254 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 22 m și apune la 20 h 08 m. Luna răsare la 03 h 18 m și apune la 12 h 13 m. Luna la ultimul pătrar 04 h 35m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)
PERSONALITATEA ZILEI: Episcopul Dosoftei Herescu, Episcopia Rădăuților (1710-1789)
Episcopul Dosoftei Herescu al Rădăuților, ctitor de locașuri sfinte, apărător al drepturilor românilor după anexarea Bucovinei la Imperiul habsburgic (1775), s-a născut în 1710. De loc din Bucovina, Dosoftei Herescu era ucenicul Cuviosului Sila, vestitul egumen al Schitului Sihăstria Putnei, care l-a călugărit și l-a făcut preot. În anul 1747
20 aprilie - Ziua limbii chineze (ONU)
Ziua limbii chineze este marcată la 20 aprilie și are drept scop să sublinieze contribuția limbii chineze, a literaturii și a poeziei în cultura lumii. Celebrarea acestei zile vizează promovarea multilingvismului, diversitatea culturală și utilizarea egală a celor șase limbi oficiale ale ONU, potrivit site-ului www.un.org
CITATUL ZILEI
''Să nu ne lenevim, trecându-ne vremea în zadar, pe care Dumnezeu ne-o dă spre pocăință. Ci în tot minutul să fim cu grijă că vine, vine ziua Domnului cea mare și înfricoșată, când fiecare va primi plata sa precum a lucrat în viață.'' - Mitropolitul Veniamin Costachi al Moldovei și Sucevei (1768-1846) (''Patericul R