O PERSONALITATE PE ZI: Andrei Andreicuţ, arhiepiscop al Vadului, Feleacului şi Clujului, mitropolit al Clujului, Maramureşului şi Sălajului

Andrei Andreicuţ a fost ales mitropolit al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului în 2011, de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române (BOR), şi a fost înscăunat de patriarhul Daniel, în Catedrala Mitropolitană din Cluj-Napoca. După reorganizarea administrativ-bisericească a BOR în Transilvania, este mitropolit al Clujului, Maramureşului şi Sălajului, având reşedinţa mitropolitană în Cluj-Napoca.
Este născut la 24 ianuarie 1949, în satul Oarţa de Sus, judeţul Maramureş. A urmat liceul în Cehul Silvaniei şi Facultatea de Construcţii Căi Ferate din Bucureşti (între anii 1967-1972). Ulterior, a fost repartizat inginer la Întreprinderea de Construcţii Căi Ferate din Cluj-Napoca.
Din 1976 a urmat Institutul Teologic de Grad Universitar din Sibiu (licenţa în 1978). A fost hirotonit preot în 1978, de către arhiepiscopul Clujului, Teofil Herineanu, activând apoi ca preot paroh timp de şapte ani în oraşul Turda, judeţul Cluj. În 1985 a fost transferat, la solicitarea episcopului Emilian Birdaş, la parohia "Maieri I" din Alba Iulia şi numit vicar administrativ.
A urmat cursurile de doctorat ale Institutului Teologic de Grad Universitar din Bucureşti (începând cu anul 1985), avându-l îndrumător pe arhid. prof. univ. dr. Petru I. David. A obţinut titlul de "Doctor în Teologie" în anul 1998.
În februarie 1990, a fost ales de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române (BOR) arhiereu-vicar pentru Episcopia de Alba Iulia, iar din luna iunie a aceluiaşi an a devenit episcop titular. În anul 1998 Episcopia Alba Iuliei a fost ridicată la rangul de Arhiepiscopie, iar titularul ei la rangul de arhiepiscop. A fost ales mitropolit al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului în 2011.
Mitropolitul Andrei Andreicuţ face parte din fondatorii Universităţii "1 Decembrie 1918" din Alba Iulia. Este întemeietorul şi a fost decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din cadrul Universităţii "1 Decembrie 1918" Alba Iulia (2000-2004 şi 2004-2008), întemeietor şi coordonator al Seminarului Teologic Liceal Ortodox "Mitropolit Simion Ştefan" Alba Iulia şi a două şcoli teologice postliceale: Şcoala Postliceală Teologico-Sanitară din Târgu Mureş şi Şcoala Postliceală Teologico-Sanitară din Aiud.
A înfiinţat Tipografia "Reîntregirea" a Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Alba Iuliei şi Editura "Reîntregirea", punând şi bazele revistei Credinţa Străbună. La iniţiativa şi sub coordonarea sa a fost reeditată "Psaltirea de la Alba Iulia din 1651" (la 350 de ani de la prima apariţie, în ediţie critică), a fost retipărit "Noul Testament de la Bălgrad din 1648" (tot în ediţie critică) şi a fost reeditat "Molităvnicul din 1689 de la Bălgrad".
S-a axat în preocupările sale teologice pe spiritualitatea ortodoxă fundamentată patristic. Este autorul a 17 cărţi, alte două le-a tradus din limba franceză şi a scris mai multe broşuri de interes misionar. A publicat sute de articole în diferite ziare şi reviste bisericeşti sau laice şi zeci de prefeţe la diferite cărţi cu conţinut religios şi cultural. A editat trei colecţii de carte ("Isvoare duhovniceşti", "Logos şi Symbol" şi "Pastorală Misionară - Misiologie Pastorală") la Editura "Reîntregirea", din care au apărut câte 20 de volume.
A fost iniţiatorul şi organizatorul a zece simpozioane ştiinţifice internaţionale la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia: "Violenţă în numele lui Dumnezeu? Un răspuns creştin" (2002); "Biserica în era globalizării" (2003); "Spiritualitate şi consumism în Europa Unită" (2004); "Omul de cultură în faţa descreştinării" (2005), "Identitate creştină şi dialog în noul context european" (2006); "Cosmosul, între frumos şi apocaliptic. Un recurs etic asupra ecologiei" (2007); "Sensul vieţii, al suferinţei şi al morţii" (2008); "Libertate şi responsabilitate. Iniţiative şi limite în dialogul religios" (2009); "Invazia non-valorilor într-o lume multimedia. Invasion of non-values in a multimedia word" (2010); "Familie, filantropie şi etică socială. Parteneriatul Biserică-Stat în Asistenţa Socială. Family, philanthropy and social ethics. Partnership Church-State in Social work" (2011).
Pentru activitatea depusă, la 1 Decembrie 2002, Preşedinţia României i-a conferit Ordinul Naţional Pentru Merit în grad de Mare Ofiţer. Din februarie 2007 a fost ales membru al Academiei de Ştiinţe şi Arte din Salzburg (Austria). A primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca în 2012, titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii "1 Decembrie 1918" din Alba Iulia în 2015. (sursa: https://www.mitropolia-clujului.ro/) AGERPRES/(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Horia Plugaru, editor online: Gabriela Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
PERSONALITATEA ZILEI: Scriitorul Ivo Andric, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură
Prozatorul și diplomatul Ivo Andric s-a născut la data de 9 octombrie 1892, în satul Deloc, de lângă Travnik, în actuala Bosnia și Herțegovina, arată imdb.com. Croat de origine, Ivo Andric și-a însușit, după Primul Război Mondial, limba și cultura sârbă.
13 martie - Ziua mondială a rinichiului
Ziua mondială a rinichiului este marcată, anual, în cea de-a doua zi de joi a lunii martie. În 2025, această zi este sărbătorită la 13 martie. Prin intermediul acestei zile, Societatea Internațională de Nefrologie urmărește să atragă atenția asupra bolilor specifice rinichilor, celor mai recente metode de tratament, măsurilor preventive și evoluție
FENOMENE ASTRONOMICE: Eclipsă totală de Lună vizibilă în România, în penumbră (13/14 martie)
În noaptea de 13 spre 14 martie 2025, Luna intră în umbra Pământului, creând o eclipsă totală de Lună, prima, din noiembrie 2022, potrivit https://svs.gsfc.nasa.gov. Regiuni din care care eclipsa se va vedea, cel puțin parțial, sunt: Europa, mare parte din Asia, mare parte din Australia, mare pa
CITATUL ZILEI
'Când un om fără lucru își vede vecinul cu stare gospodorind, semănând și arând, ca să-și strângă avere, face și el cu vecinul. Întrecerea aceasta este bună.' - Hesiod, 'Munci și zile' ('Cugetări grecești', Editura Albatros, 1981)
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 13 martie
Ortodoxe Aducerea moaștelor Sf. Ier. Nichifor, patriarhul Constantinopolului Greco-catolice Aducerea moaștelor Sf. aep. Nichifor al Constantinopolului Romano-catolice Sf. Sabin, m. Aducerea moaștelor Sfântului Nichifor, patriarh al Consta
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 13 martie
Este a 72-a zi a anului 2025. Au mai rămas 293 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 32 m și apune la 18 h 19 m. Luna apune la 06 h 17 m și răsare la 17 h 36 m. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Irina Andreea Cristea)
DOCUMENTAR: 60 de ani de la moartea scriitorului George Călinescu, academician, critic și istoric literar (12 martie)
Scriitorul George Călinescu, academician, critic și istoric literar, personalitate marcantă a culturii și literaturii române, s-a născut la 19 iunie 1899, în București, ca fiu al Mariei Vișan și al funcționarului Tache Căpitănescu, fiind înfiat de familia lui Constantin Călinescu din Iași. A urmat cursurile Facultății de Litere din București
Concert aniversar al Corului Academic Radio
La 12 martie 2025, Corul Academic Radio susține un concert aniversar la Sala Radio, intitulat 'Ecouri de demult', cu prilejul împlinirii a 85 de ani de la înființare. Potrivit unui comunicat transmis AGERPRES, concertul propune interpretarea celor mai cunoscute șlagăre ale muzicii ușoare românești din anii '30-'60 într-o
12 martie - Ziua Gărzii Naționale de Mediu
Ziua Gărzii Naționale de Mediu este sărbătorită anual la 12 martie, dată care se marchează înființarea acesteia, de către Guvernul României, în anul 2003. Prin Ordinul de ministru nr. 224 din 27 februarie 2007, ținându-se cont de momentul înființării instituției, data de 12 martie a fost declarată Ziua Gărzii Naționale de Mediu. G
12 martie - Ziua mondială împotriva cenzurii cibernetice
La 12 martie 2025 este marcată Ziua mondială împotriva cenzurii cibernetice. Declarația Universală a Drepturilor Omului stipulează clar, în cuprinsul său, la Articolul 19 faptul că ''orice om are dreptul la libertatea opiniilor și exprimării; acest drept include libertatea de a avea opinii fără imixtiune din afară, precum și libertatea de a
CITATUL ZILEI
'Noblețea unei rase de animale constă în forța deosebită a corpului; cea a oamenilor, în dezvoltarea armonioasă a caracterului.' - ''Cugetări grecești' (Editura Albatros, 1981)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 12 martie
Ortodoxe Sf. Cuv. Teofan Mărturisitorul; Sf. Ier. Grigorie Dialogul, episcopul Romei; Sf. Cuv. Simeon Noul Teolog Greco-catolice Sf. cuv. Teofan; Sf. papă Grigore Dialogul Romano-catolice Ss. Inocențiu I, pp.; Alois Orione, pr.; Maximilian, m.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 12 martie
Este a 71-a zi a anului 2025. Au mai rămas 294 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 33 m și apune la 18 h 18 m. Luna apune la 05 h 58 m și răsare la 16 h 30 m. Lună Plină 15 h 53 m. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Irina Andreea Cristea)
11 martie - Ziua Națională a Meseriilor
Ziua Națională a Meseriilor, instituită prin Legea nr. 66/2019, este sărbătorită anual la 11 martie. Un prim demers în instituirea unei astfel de zile a aparținut WorldSkills Romania (WSRo), fundație care promovează dezvoltarea de competențe în meserii prin proiecte dedicate comunităților locale, care a anunțat, la 15 iulie 2016, în cadrul de
Căderea comunismului, 35 de ani: Declarația de restaurare a statului Lituania (11 martie)
La 11 martie 1990 a fost adoptat Actul privind restaurarea Statului Independent Lituania de către Consiliul Suprem al Republicii Lituania. Acesta stipula că exercitarea puterilor suverane ale Statului Lituania, abolite de forțe străine în 1940, este restabilită, și că din acel moment înainte Lituania devenea din nou un stat independent, amintește