O PERSONALITATE PE ZI: Fotograful şi regizorul Robert Frank
Unul dintre cei mai apreciaţi fotografi ai secolului al XX-lea, Robert Frank, a cunoscut celebritatea datorită albumului său ''The Americans" ("Les Américains''), lansat în Franţa în 1957 şi în Statele Unite în 1959, o culegere de clişee alb-negru realizate în călătoriile sale prin Statele Unite ale Americii, notează www.icp.org.
Robert Frank s-a născut în Elveţia, la Zurich, la 9 noiembrie 1924, şi a crescut într-o familie evreiască bogată. Pasionat de fotografie, a lucrat între 1941-1947 în cadrul unor studiouri de fotografie comercială şi design grafic din Zurich, Geneva şi Basel. Evenimentele ce au cuprins Europa în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, chiar dacă Elveţia era neutră, au avut un mare impact asupra sa care s-a văzut, mai târziu, în lucrările sale.
În 1947 a plecat în SUA, având cu el 40 de fotografii reunite într-un album. Ajungând în Times Square, el a descris mai târziu momentul ca fiind catalizatorul stilului său de fotografie stradală: ''Venind în America am simţit că o uşă se deschide - eşti liber'', notează www.theartstory.org. Aici, Alexey Brodovitch l-a angajat să realizeze fotografii pentru revista de modă Harper's Bazaar. Puţine reviste au acceptat modul neconvenţional al lui Robert Frank de utilizare a aparatului foto Leica 35 milimetri. De cealaltă parte, lui i-au displăcut limitările fotografiei de fashion şi a demisionat câteva luni mai târziu.
A lucrat ca liber profesionist, între 1950-1955, realizând fotografii pentru presă şi reclame pentru LIFE, Look, Charm, Vogue şi alte publicaţii. A făcut în această perioadă mai multe călătorii în Europa, realizând fotografii la Paris, Spania, Wales, Londra, dar şi în America Centrală şi de Sud. În 1950 a participat la o expoziţie de grup ''51 American Photographers'' organizată la Museum of Modern Art (MOMA) din New York, potrivit www.theartstory.org.
Alte expoziţii de grup: ''The Family of Man'' (Muzeul de Artă Modernă, New York, 1955), ''Cruel and Tender. Fotografie und das Wirkliche'' (Muzeul Ludwig, Köln, 2004), ''American Beauty'' (Galeria Naţională din Victoria, Melbourne, 2006), ''Street Art, Street Life: From the 1950s to Now'' (Muzeul Artelor din Bronx, New York, 2008), ''Humanos. Acciones, Historia Y Fotografía'' (Centrul de Arte Alcobendas (CAA), Madrid, 2010).
Având susţinerea unor figuri importante din lumea artei new-yorkeze, precum Edward Steichen, Franz Kline şi Walker Evans, Robert Frank a aplicat pentru o bursă a Fundaţiei ''John Simon Guggenheim'' care i-a oferit posibilitatea de a călători în SUA. Între 1955-1956, călătorind prin 43 de state americane, a realizat circa 28.000 de fotografii alb-negru din care a ales 83 pe care le-a inclus în faimosul său album ''The Americans'', publicat prima dată în Franţa, în 1957, sub titlul ''Les Américains''. În SUA, albumul a fost publicat în 1959, stilul fotografic al lui Frank, respectiv abordarea liberă, întâmplătoare, adesea cu imagini înceţoşate şi orizonturi înclinate, cât şi subiectul acestuia au generat nenumărate controverse. Albumul a fost considerat deprimant şi subversiv, dezvăluind partea întunecată a visului american: sărăcia, segregarea, inegalitatea şi solitudinea. În ultimii 50 de ani, nouă ediţii ale albumului au fost publicate pe piaţa americană.
În deceniul următor, însă, calităţile fotografiei sale au devenit bazele unei noi generaţii de fotografi americani. Lucrările lui Frank Robert continuă să modeleze fotografia contemporană. În ultimii 50 de ani, nouă ediţii ale albumului ''The Americans'' au fost publicate doar pe piaţa americană. Alte lucrări de artă: ''The Lines of my Hand'' (1972), ''Flower is...'' (1987), ''London/Wales'' (2003), ''Zero Mostel Reads a Book'' (2006), ''You Would'' (2012), ''Leon of Juda'' (2017), ''Good Days Quiet'' (2019).
Între anii 1957-1963, Robert Frank a lucrat la departamentul de promovare al The New York Times, ca liber profesionist. În 1963 i-a fost acordată cetăţenia americană.
Robert Frank s-a implicat şi a dedicat mult timp realizării de filme, precum ''Pull My Daisy'' (1958), o lucrare semi-improvizată despre arta şi cultură boemă, fiind filmul cu care fotograful se identifică în cea mai mare măsură. ''Cocksucker Blues'' (1972) este un film documentar inedit despre turneul american al celor de la The Rolling Stones American din 1972. Filmele sale vizează viaţa, oamenii şi introspecţia în sine. Ambele filme sunt exemple ale stilului avangardist al epocii.
Începând din 1970, Frank şi-a împărţit timpul între Nova Scotia (Canada) şi New York; a continuat să realizeze fotografii dar şi filme.
Dintre expoziţiile personale amintim: ''Robert Frank: The Americans'' (Institutul de Artă din Chicago, 1961), ''Robert Frank'' (Kunsthaus Zürich, 1976), ''Robert Frank: New York to Nova Scotia'' (Muzeul de Arte Frumoase, Houston, 1985), ''Robert Frank: Storylines'' (Tate Modern, Londra, 2004), ''Robert Frank. Die Filme'' (Berlin, 2009), ''Robert Frank. From the collection of Fotomuseum Winterthur'' (Muzeul de Artă Multimedia, Moscova, 2012), ''Robert Frank: Books and Films. 1947-2016'' (Muzeul de Artă Modernă, Salzburg, 2016), potrivit www.theartstory.org.
I-au fost acordate numeroase premii şi distincţii, între care prestigiosul premiu ''Roswitha Haftmann'' pentru realizările sale (2004) şi a acceptat în 2009, un titlu onorific din partea Colegiului de artă şi design din Nova Scotia, potrivit www.theartstory.org.
Fotograful american de origine elveţiană Robert Frank, o figură legendară a fotografiei, a murit la 9 septembrie 2019, la vârsta de 94 de ani. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Marina Bădulescu, editor online: Simona Aruştei)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
19 august - Ziua mondială a fotografiei
Ziua mondială a fotografiei este marcată la 19 august, în cadrul Săptămânii mondiale a fotografiei, care începe pe 12 august și se încheie pe 26 august, notează site-ul dedicat, https://www.worldphotographyday.com/. În 2026, tema oficială este 'HOME' și &ic
19 august - Ziua mondială pentru asistență umanitară (ONU)
Ziua Mondială pentru Asistență Umanitară este marcată anual la 19 august, potrivit arată un.org. Data nu este aleasă întâmplător. În ziua de 19 august 2003, un camion-bombă a explodat la sediul Națiunilor Unite din Hotelul Canal din Bagdad, ucigând 22 de oameni, printre care Sergio Vieira de M
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 19 august
Ortodoxe Sf. Mc. Andrei Stratilat, Timotei, Agapie și Tecla Greco-catolice Sf. m. Andrei Stratilat și cei împreună cu el Romano-catolice Ss. Ioan Eudes, pr.; Sixt al III-lea, pp. Sfântul Mucenic Andrei Stratilat este pomenit în calend
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 19 august
Este a 231-a zi a anului 2026. Au mai rămas 134 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 23 m și apune la 20 h 15 m. Luna răsare la 14 h 02 și apune la 23 h 00 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Actorul, regizorul și producătorul Robert Redford
Actorul, regizorul și producătorul Robert Redford, întruchiparea starului hollywoodian carismatic și totodată un susținător influent al filmului independent prin intermediul Institutului Sundance, s-a născut la 18 august 1936, în Santa Monica, California, SUA. În 1955 a absolvit liceul, apoi a studiat la Institutul de Artă Pratt și ulterior s
DOCUMENTAR: 110 ani de la nașterea istoricului Neagu Djuvara (18 august)
Neagu Djuvara a fost unul dintre cei mai fascinanți intelectuali români ai secolului al XX-lea - istoric, filosof, diplomat, scriitor și, nu în ultimul rând, un aristocrat. S-a născut la București, la 18/31 august 1916, într-o familie de origine aromână așez
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 18 august
Ortodoxe Sf. Mc. Flor și Lavru Greco-catolice Sf. m. Flor și Laur Romano-catolice Fer. Paula Montaldi, fc. Sfinții Mucenici Flor și Lavru sunt pomeniți în calendarul creștin ortodox în ziua de 18 august. Frați după trup și du
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 18 august
Este a 230-a zi a anului 2026. Au mai rămas 135 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 22 m și apune la 20 h 16 m. Luna răsare la 12 h 54 și apune la 22 h 32 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
AnulNadia/ Triumful marii gimnaste românce la Campionatele Europene și Mondiale de Gimnastică
Cea mai mare gimnastă a României, Nadia Comăneci, a făcut istorie pentru gimnastica românească nu doar la Jocurile Olimpice de la Montreal, din 1976, unde a obținut prima notă de 10 din istoria olimpiadei, dar și prin reprezentațiile sale remarcabile de la Campionatele Europene și cele Mondiale, unde a cucerit medalii importante pentru palmaresul internațional al
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 17 august
Ortodoxe Sf. Gheorghe Pelerinul; Sf. Cuv. Nazaria, Olimpiada și Elisabeta (Safta) Brâncoveanu de la Văratec; Sf. Mc. Miron preotul, Straton și Ciprian Greco-catolice Sf. m. Miron Romano-catolice Ss. Miron, pr. m.; Eusebiu, pp.; Beatrice, călug.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 17 august
Este a 229-a zi a anului 2026. Au mai rămas 136 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 21 m și apune la 20 h 18 m. Luna răsare la 11 h 45 și apune la 22 h 09 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
16 august - Ziua națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conștientizare a violențelor împotriva creștinilor
La 16 august este marcată Ziua națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conștientizare a violențelor împotriva creștinilor. Plenul Camerei Deputaților a adoptat la 24 iunie 2020, cu 258 de voturi, proiectul de lege prin care a fost declarată ziua de 16 august ca Zi națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conșt
Proclamarea locală a canonizării Sfintei Doamne Maria Brâncoveanu (16 august)
Proclamarea locală a canonizării Sfintei Maria Brâncoveanu va avea loc la Biserica 'Sfântul Gheorghe - Nou' din Capitală, unde se păstrează moaștele Sfinților Martiri Brâncoveni și ale Sfintei Doamne Maria Brâncoveanu. Duminică, 16 august, de la ora 9:00, are loc Sfânta Liturghie la Biserica 'Sfântul Gheorghe - N
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 16 august
Ortodoxe Aducerea Sf. Mahramă a Domnului din Edesa la Constantinopol; Sf. Martiri Brâncoveni: Constantin Vodă cu cei patru fii ai săi, Constantin, Ștefan, Radu, Matei, și sfetnicul Ianache; Sf. Doamnă Maria Brâncoveanu; Sf. Cuv. Iosif de la Văratic; Sf. Mc. Diomid; Duminica a 11-a după Rusalii Greco-cat
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 16 august
Este a 228-a zi a anului 2026. Au mai rămas 137 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 20 m și apune la 20 h 20 m. Luna răsare la 10 h 35 și apune la 21 h 48 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)









