Mesajele liderilor Consiliului European şi al Comisiei Europene la final de mandat, situaţia Brexitului, raportul Comisiei Europene privind evoluţia situaţiei din România în domeniul reformei sistemului judiciar şi al luptei împotriva corupţiei, declanşarea unei concilieri între Consiliul şi Parlamentul UE asupra bugetului pentru 2020 şi anunţarea laureatului Premiului Saharov reprezintă câteva dintre subiectele săptămânii europene care se încheie.


Consiliul European

- La 22 octombrie 2019, preşedintele Donald Tusk a prezentat ultimul său raport din partea Consiliului European către Parlamentul European cu privire la reuniunile Consiliului European din 17 şi 18 octombrie 2019. În primul rând, instituţia a condamnat acţiunile militare unilaterale ale Turciei în nord-estul Siriei şi a reafirmat solidaritatea sa deplină cu Ciprul, care se confruntă cu activităţile de foraj ilegale ale Turciei în largul coastelor sale. ''Suntem hotărâţi ca UE să joace un rol de lider în combaterea crizei climatice. O tranziţie echitabilă din punct de vedere social către o economie verde este nu doar o necesitate, ci şi o oportunitate de a ne îmbunătăţi mediul, creând totodată locuri de muncă'', a transmis Donald Tusk. În ceea ce priveşte Brexitul, Consiliul European a aprobat acordul la care au ajuns negociatorul UE şi guvernul premierului Johnson. Donald Tusk a subliniat încă o dată că un Brexit fără acord nu va fi niciodată decizia UE. În aceeaşi zi, Donald Tusk le-a recomandat liderilor statelor membre să accepte o nouă amânare a datei retragerii Marii Britanii din UE. ''Întrucât mă aflu pentru ultima oară aici alături de Jean-Claude Juncker, aş dori să îmi exprim deosebita apreciere pentru el şi pentru activitatea sa. Au fost cinci ani dificili pentru Uniune, dar noi am cooperat întotdeauna cu buna credinţă. Rolul pe care l-am avut fiecare şi perspectivele diferite au condus uneori la dezacorduri politice. Dar pot spune fără ezitare că Jean-Claude a fost întotdeauna dedicat Europei şi a acţionat în interesul ei'', a evidenţiat Donald Tusk.


Comisia Europeană

- La 22 octombrie 2019, preşedintele Comisiei Europene (CE) la final de mandat, Jean-Claude Juncker, a susţinut ultimul său discurs, de bilanţ, în plenul Parlamentului European. "Am dorit ca toţi comisarii să fie figuri cunoscute nu numai la ei acasă, ci şi în Europa, şi i-am invitat să nu se izoleze la Bruxelles ci să umble, să discute cu ceilalţi aleşi şi cu opinia publică. Am organizat 1.815 dialoguri cetăţeneşti, iar comisarii noştri au fost în vizită de 911 ori la parlamentele naţionale şi regionale", a detaliat Jean-Claude Juncker. "Am avut trei teme principale - creşterea, locurile de muncă şi investiţiile. Am relansat creşterea, am creat 14 milioane de locuri de muncă, şomajul este la cotele cele mai mici din anul 2000. Planul Juncker a catalizat investiţii de ordinul a miliarde de euro", a mai adăugat şeful executivului UE.

Investiţiile Grupului Băncii Europene de Investiţii (BEI) girate de Fondul european pentru investiţii strategice din Planul Juncker (FEIS) au crescut produsul intern brut (PIB) cu 0,9% şi au adăugat 1,1 milioane de locuri de muncă în comparaţie cu scenariul de referinţă. Până în 2022, Planul Juncker îşi va continua efectele stimulatoare, urmând să genereze o creştere a PIB-ului UE cu 1,8% şi să adauge 1,7 milioane de locuri de muncă, conform calculelor efectuate de Centrul Comun de Cercetare (JRC) şi de Departamentul de economie al Grupului BEI, pe baza acordurilor de finanţare aprobate până la sfârşitul lunii 2019. Graţie Planului Juncker, BEI şi Fondul european de investiţii (FEI), filiala sa însărcinată cu finanţarea întreprinderilor mici, au aprobat finanţarea pentru aproape 1.200 de operaţiuni şi sunt pe cale să acorde finanţare de risc unui număr de peste un milion de IMM-uri şi startupuri din diverse sectoare şi din toate cele 28 de ţări ale UE. Începând cu octombrie 2019, principalele ţări din topul investiţiilor generate de FEIS în raport cu PIB-ul sunt Grecia, Estonia, Portugalia, Bulgaria şi Polonia. Printre proiectele create din Planul Juncker se numără o infrastructură paneuropeană de încărcare rapidă a vehiculelor electrice, o societate de gestionare a deşeurilor alimentare din România şi reintegrarea foştilor militari la locul de muncă în Ţările de Jos, notează ec.europa.eu.

CE a mai anunţat că a depăşit obiectivul stabilit de preşedintele Jean-Claude Juncker în 2014, care s-a angajat la momentul respectiv ca, până la sfârşitul mandatului său, 40% din cadrele de conducere de nivel mediu şi superior ale Comisiei să fie femei. Potrivit celor mai recente date, în prezent, 41% din posturile de conducere de la toate nivelurile sunt ocupate de femei, faţă de 30% la începutul mandatului Comisiei, ceea ce reprezintă o creştere de 37%, conform ec.europa.eu.

- La 22 octombrie, Comisia Europeană a adoptat ultimul său raport privind evoluţia situaţiei din România în domeniul reformei sistemului judiciar şi al luptei împotriva corupţiei, în contextul angajamentelor asumate în cadrul mecanismului de cooperare şi de verificare (MCV). Raportul publicat face un bilanţ al evoluţiei situaţiei din luna noiembrie 2018 până în prezent, constatând o involuţie faţă de progresele înregistrate în anii precedenţi. Evoluţia situaţiei în primele luni ale anului 2019 a constituit o sursă de preocupare majoră pentru Comisie, în mai 2019 Comisia a informat autorităţile române că, dacă nu fac îmbunătăţirile necesare sau dacă adoptă noi măsuri negative, Comisia va lua măsuri în temeiul Cadrului UE pentru consolidarea statului de drept, care depăşeşte parametrii evaluaţi în MCV. Comisia a apreciat că, în luna iunie, guvernul român şi-a reconsiderat abordarea, aşteptând cu interes transpunerea acestui angajament în măsuri concrete: instituţiile-cheie din România trebuie să facă împreună dovada unui angajament ferm faţă de independenţa sistemului judiciar şi lupta împotriva corupţiei şi să asigure eficacitatea garanţiilor naţionale şi a sistemului de control şi echilibru, notează https://ec.europa.eu.

- La 22 octombrie, Comisia a prezentat o comunicare referitoare la progresele înregistrate de Croaţia în ceea ce priveşte îndeplinirea condiţiilor necesare pentru aderarea la spaţiul Schengen. Comisia Europeană consideră că statul a luat măsurile necesare în vederea aplicării depline a normelor şi a standardelor Schengen şi confirmă îndeplinirea angajamentelor legate de normele Schengen, pe care aceasta şi le-a asumat în cadrul negocierilor de aderare. Prin urmare, Comisia invită Consiliul să examineze comunicarea prezentată în vederea integrării Croaţiei în spaţiul Schengen, în conformitate cu Actul de aderare din 2011, anunţă https://ec.europa.eu.

- La 24 octombrie, preşedintele ales Ursula von der Leyen a afirmat că singurul candidat care lipseşte din viitoarea Comisie Europeană este cel din România şi că aşteaptă o nominalizare în zilele următoare. Referitor la noul candidat propus de Franţa, Thierry Breton, pentru portofoliul Piaţă internă, ea a declarat că îl va invita ''pentru un interviu oficial pentru a aprofunda care îmi sunt aşteptările''. Totodată, Ursula von der Leyen a mai afirmat că Marea Britanie va trebui să propună un candidat de comisar dacă este încă membră a Uniunii Europene după 31 octombrie 2019.


Parlamentul European

- La 22 octombrie 2019, în cadrul dezbaterii la care a participat preşedintele CE, Jean-Claude Juncker, deputaţii au evaluat activităţile realizate în timpul mandatului actualei Comisii. Câţiva lideri ai grupurilor politice din PE au mulţumit preşedintelui Comisiei pentru eforturile depuse în ultimii cinci ani în privinţa crizelor legate de situaţia economică şi de migraţie, precum şi a negocierilor legate de Brexit, pentru includerea problemelor sociale pe ordinea de zi şi îndepărtarea de austeritate. De asemenea, a primit aprecieri pentru că nu a făcut compromisuri în privinţa ''libertăţilor'' prevăzute de tratatele europene şi a combătut evaziunea fiscală şi pentru eforturile de stimulare a investiţiilor, de consolidare a piaţei unice şi de asigurare a securităţii în aprovizionarea cu energie. Câţiva deputaţi au criticat Comisia Juncker pentru că nu a făcut suficiente progrese pentru a combate schimbările climatice şi au considerat că acţiunile privind protejarea avertizorilor de integritate au fost prea ''timide'', iar problemele sociale nu au fost tranşate suficient, notează rezumatul prezentat de https://www.europarl.europa.eu.

- La 22 octombrie, în cadrul unei dezbateri în plen, eurodeputaţii au îndemnat statele UE să cadă de acord asupra regulilor care să oblige multinaţionalele să îşi dezvăluie public profitul şi impozitul plătit în fiecare ţară şi au criticat eşecul Consiliului de a lua măsuri. UE a adoptat deja legi care obligă companiile să furnizeze astfel de informaţii autorităţilor fiscale naţionale, însă eurodeputaţii susţin că publicarea informaţiilor ar stimula transparenţa şi ar descuraja companiile să transfere profiturile pe care le-au obţinut în întreaga lume către regimuri cu impozite mici în încercarea de a evita impozitarea echitabilă. La 24 octombrie 2019, Parlamentul a votat o rezoluţie în acest sens, "cu privire la stadiul actual al propunerii de directivă a Parlamentului European şi a Consiliului de modificare a Directivei 2013/34/UE'', conform https://oeil.secure.europarl.europa.eu.

- La 23 octombrie, a fost semnată decizia de numire a Laurei Codruţa Kovesi în fruntea viitorului Parchet Public European (EPPO), în cadrul unei ceremonii la sediul Parlamentului European, de preşedintele PE, David Sassoli, şi de ministrul finlandez al afacerilor europene, Tytti Tuppurainen, din partea Consiliului UE, a informat legislativul comunitar. Semnarea deciziei de către cei doi oficiali care reprezintă părţile implicate în proces a avut loc după ce Conferinţa Preşedinţilor a Parlamentului European a făcut pe 16 octombrie ultimul pas pentru numirea Laurei Codruţa Kovesi drept primul procuror-şef european.

- La 23 octombrie, eurodeputaţii au fost informaţi asupra procedurii de alegere a noului Ombudsman European. Cei cinci candidaţi pentru această funcţie cu mandat de cinci ani sunt: Giuseppe Fortunato, Julia Laffranque, Nils Muiznieks, Emily O'Reilly (actualul Ombudsman European) şi Cecilia Wikstrom. Candidaţii îşi vor prezenta priorităţile în cadrul unei audieri în faţa Comisiei pentru petiţii, la 3 decembrie 2019. Parlamentul va alege noul Ombudsman prin vot secret, în cadrul sesiunii plenare din decembrie.

- La 24 octombrie, liderii politici ai Parlamentului European au ales laureatul Premiului Saharov pentru libertatea de gândire: Ilham Tohti, un economist care luptă pentru drepturile minorităţii uigure în China. "Tohti şi-a dedicat viaţa luptei pentru drepturile minorităţii uigure din China. În ciuda faptului că este un susţinător al moderaţiei şi împăcării, a fost condamnat la închisoare pe viaţă, în urma unui proces spectacol, în 2014. Prin acordarea acestui premiu, îndemnăm cu tărie guvernul chinez să îl elibereze pe Tohti şi cerem respectarea drepturilor minorităţilor în China'', a declarat preşedintele David Sassoli. Premiul, constând într-un certificat şi un premiu de 50.000 de euro, va fi acordat în cadrul unei ceremonii în Parlamentul European, la Strasbourg, pe 18 decembrie 2019, potrivit www.europarl.europa.eu.

- La 24 octombrie, preşedintele Parlamentului European, David Sassoli, a transmis că "după votul Parlamentului Britanic pentru acordarea de timp suplimentar pentru examinarea detaliilor acordului de retragere şi după decizia premierului Boris Johnson de a suspenda legislaţia ca urmare a votului, solicitarea guvernului britanic de extindere a termenului până la 31 ianuarie rămâne pe masă". "Cred că este recomandabil, aşa cum a solicitat preşedintele Donald Tusk, să fie acceptată această prelungire de către Consiliul European", a mai transmis David Sassoli, conform www.europarl.europa.eu.


Consiliul UE

- La 23 octombrie 2019, Consiliul a informat Parlamentul European că nu este în măsură să accepte toate amendamentele la bugetul UE pentru 2020 adoptate în plenul Parlamentului. Această situaţie declanşează un proces de conciliere de trei săptămâni, care va începe la 29 octombrie. Consiliul şi Parlamentul trebuie să îşi soluţioneze diferenţele de opinie până la 18 noiembrie. În proiectul său de buget pentru 2020, CE a propus stabilirea nivelului total al angajamentelor la 168,3 miliarde euro, iar al plăţilor la 153,6 miliarde euro. Parlamentul solicită creşterea totalului angajamentelor la 171,0 miliarde euro şi a totalului plăţilor la 159,1 miliarde euro, poziţie ce depăşeşte plafoanele stabilite în cadrul financiar multianual al UE pentru perioada 2014-2020. Dacă nu se ajunge la niciun acord până la finalul perioadei de conciliere, la 18 noiembrie, Comisia trebuie să prezinte un nou proiect de buget pentru 2020.

- La 24 octombrie, a avut loc reuniunea Consiliului Ocuparea Forţei de Muncă, Politică Socială, Sănătate şi Consumatori, în cadrul căruia s-au adoptat concluzii privind economia bunăstării, statele membre şi CE fiind invitate să includă o perspectivă a economiei bunăstării la nivel orizontal în politicile naţionale şi ale Uniunii şi să plaseze oamenii şi bunăstarea acestora în centrul elaborării politicilor. Principiul care stă la baza acestui concept este că bunăstarea oamenilor este o valoare în sine, dar, totodată, este de o importanţă vitală şi pentru creşterea economică, productivitatea, sustenabilitatea fiscală pe termen lung şi stabilitatea societală a Uniunii. Conceptul de economie a bunăstării reprezintă o prioritate pentru preşedinţia finlandeză.


Banca Centrală Europeană

În şedinţa de la 24 octombrie 2019, Consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene (BCE) a decis că rata dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare şi ratele dobânzilor la facilitatea de creditare marginală şi la facilitatea de depozit vor rămâne nemodificate la nivelurile de 0,00%, 0,25% şi, respectiv, -0,50%. Consiliul guvernatorilor anticipează menţinerea ratelor dobânzilor reprezentative ale BCE la nivelurile actuale sau la niveluri inferioare până când va observa o convergenţă robustă a perspectivelor inflaţiei către un nivel inferior, dar suficient de apropiat de 2% în cadrul orizontului de proiecţie, anunţă https://www.ecb.europa.eu.


Agenţia Europeană pentru Poliţia de Frontieră şi Garda de Coastă (Frontex)

La 24 octombrie 2019, Agenţia Europeană pentru Poliţia de Frontieră şi Garda de Coastă, Frontex, cu sediul central la Varşovia, a anunţat lansarea unei campanii pentru recrutarea de poliţişti de frontieră şi gardieni de coastă europeni. Aceste efective permanente vor fi menite să ajute statele membre ale UE la controlul frontierelor şi gestionarea fluxurilor de migraţie, prin participarea la controlul de documente, supravegherea frontierelor şi repatrierea persoanelor aflate ilegal pe teritoriul UE. Agenţia intenţionează să angajeze într-o primă etapă 700 de poliţişti de frontieră, din ţările membre şi din ţările Spaţiului Schengen (care numără 22 state din UE şi patru ţări nemembre ale UE: Liechtenstein, Norvegia, Elveţia şi Islanda). Candidaţii au termen până la 17 decembrie pentru a se înscrie la concurs. Campania de recrutare se adresează mai ales persoanelor care au experienţă în poliţie, în paza frontierelor, armată sau în serviciile civile pentru gestionarea situaţiilor de criză. AGERPRES/(Documentare - Roxana Mihordescu, editor: Cristian Anghelache, editor online: Gabriela Badea)