În general, legislaţia privind alegerea preşedintelui, începând cu 1990, în România, nu a cunoscut modificări substanţiale. Modalitatea de alegere a preşedintelui a rămas aceeaşi, şeful statului fiind ales prin vot direct cu majoritate absolută de voturi. Dacă această majoritate nu se întruneşte, se organizează un al doilea tur. Regula privind numărul de susţinători necesari pentru depunerea candidaturii a fost, în anii '90 mai suplă (100.000 şi 200.000 de semnături), pentru a ajunge în 2000, la 300.000 de susţinători. După 2000, s-a revenit la cele 200.000 de semnături necesare. O modificare importantă în privinţa alegerii preşedintelui a constat în prelungirea mandatului prezidenţial de la 4 la 5 ani, odată cu modificarea Constituţiei, în anul 2003.


*Primele alegeri prezidenţiale de după 1989: 20 mai 1990

Primele alegeri prezidenţiale de după 1989 s-au desfăşurat în baza Decretului-Lege pentru alegerea Parlamentului şi a Preşedintelui României nr. 92 din 14 martie 1990, adoptat de de Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională (CPUN), organism nou creat cu autoritate de parlament provizoriu, care a preluat prerogativele puterii provizorii în stat imediat după revoluţie.

Puteau candida cetăţenii cu drept de vot care aveau împlinită vârsta de 30 de ani şi cei cu domiciliul în ţară, care aveau o profesie sau ocupaţie legală. De asemenea, candidatul trebuia să aibă susţinerea a cel puţin 100.000 de alegători.

Potrivit decretului, Preşedintele României era ales prin vot universal, egal, direct şi secret, liber exprimat. Legea prevedea alegerea sa "de către cetăţenii cu drept de vot din întreaga ţară". Era declarat preşedinte acel candidat care întrunea jumătate plus unu din numărul alegătorilor înscrişi pe listele electorale. Dacă niciun candidat nu întrunea această majoritate, se organiza un al doilea tur de scrutin. La acest al doilea tur de scrutin participau numai doi candidaţi, clasificaţi în ordinea voturilor obţinute. Candidatul care obţinea cel mai mare număr de voturi era declarat preşedintele României.

Validarea alegerii preşedintelui era făcută de Curtea Supremă de Justiţie, hotărârea adoptată fiind prezentată în şedinţa comună a Adunării Deputaţilor şi Senatului.


*Alegerile prezidenţiale din 1992: mandat de preşedinte de patru ani şi maxim două mandate

Alegerile prezidenţiale din 1992 s-au desfăşurat în baza Constituţiei României, adoptate în 1991 şi în baza Legii nr. 69/1992 pentru alegerea Preşedintelui României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.164 din 16 iulie 1992. Au fost organizate două tururi de scrutin: 27 septembrie (primul tur) şi 11 octombrie 1992 (al doilea tur).

Constituţia din 1991 venea cu prevederea nouă potrivit căreia nicio persoană nu poate îndeplini funcţia de preşedinte al României decât pentru cel mult două mandate, acestea putând fi şi succesive. Potrivit aceleiaşi surse, mandatul Preşedintelui României este de 4 ani. Validarea Preşedintelui României se realiza, conform Constituţiei, de către Curtea Constituţională.

Condiţiile privind numărul de semnături necesare au rămas aceleaşi ca la alegerile din 1990. În schimb, Constituţia din 1991 condiţiona candidatura la preşedinţia României de împlinirea vârstei de 35 de ani, faţă de 30 de ani, cât prevedea legislaţia în 1990.

*Alegerile prezidenţiale din 1996: aceleaşi condiţii ca în 1990 şi 1992

Alegerile prezidenţiale din noiembrie 1996 s-au desfăşurat în conformitate cu aceeaşi lege: Legea nr. 69/1992 pentru alegerea Preşedintelui României din 15 iulie 1992. Cele două tururi de scrutin au avut loc la 3 şi 17 noiembrie 1996.

Condiţiile de vârstă, de semnături şi de domiciliu, în 1996, au rămas aceleaşi ca în 1990 şi 1992.
 

*Alegerile prezidenţiale din 2000: numărul de semnături de susţinere a crescut la 300.000

Alegerile prezidenţiale din 2000 s-au desfăşurat în continuare în baza aceleiaşi legi (Lege nr. 69/1992), care a fost însă modificată prin mai multe ordonanţe de urgenţă: Ordonanţa de Urgenţă nr. 212/2000 privind modificarea şi completarea Legii nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi Ordonanţa de Urgenţă nr.129 din 30 iunie 2000 privind modificarea Legii nr.68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi a Legii nr.69/1992 pentru alegerea Preşedintelui României. 26 noiembrie şi 10 decembrie 2000 au fost datele la care s-au desfăşurat cele două tururi de scrutin.

Astfel, potrivit OUG nr. 129/2000, numărul semnăturilor necesare pentru depunerea candidaturilor era, atât pentru candidaţii partidelor cât şi pentru cei independenţi, de cel puţin 300.000 cetăţeni.

În baza OUG nr. 212/2000, care modifica Legea nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, pentru prima dată după 1989, cetăţenii români şi-au putut exercita dreptul de vot şi în baza cărţii de alegător. Cetăţenii români aflaţi în străinătate au putut vota şi fără carte de alegător, pe baza paşaportului diplomatic, de serviciu, simplu sau consular, pe care urma să se aplice ştampila cu menţiunea ''VOTAT'', de către preşedintele secţiei de votare, cu precizarea zilei şi a lunii în care a avut loc scrutinul. În cazul în care alegătorii se aflau într-o altă localitate decât cea de domiciliu, aceştia şi-au putut exercita dreptul de vot în baza cărţii de alegător însoţită de cartea de identitate, la orice secţie de votare, urmând să fie înscrişi pe o listă electorală specială.

*Alegerile prezidenţiale din 2004: mandat de preşedinte de 5 ani şi 200.000 de semnături necesare pentru depunerea candidaturilor

Alegerile prezidenţiale din 2004 s-au desfăşurat în baza Constituţiei revizuite în 2003 şi în condiţiile unei noi legi electorale: Legea 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României din 2 octombrie 2004. Au avut loc două tururi de scrutin la 28 noiembrie şi 12 decembrie 2004.

O modificare importantă făcută odată cu modificarea Constituţiei, în 2003, a fost prelungirea mandatului prezidenţial de la 4 la 5 ani.

O altă modificare, realizată prin Legea nr. 370/2004, a constat în scăderea numărului de semnături necesare unui candidat pentru a se înscrie în cursa prezidenţială, de la 300.000 la 200.000 de cetăţeni români cu drept de vot.

*Alegerile prezidenţiale din 2009: desfăşurate separat de cele parlamentare

Alegerile din 2009 s-au derulat în conformitate cu Legea 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, modificată prin OUG nr. 95 din 2 septembrie 2009. 22 noiembrie şi 6 decembrie au fost datele la care s-au desfăşurat primul şi cel de-al doilea tur de scrutin.

Noutatea majoră din 2009 a constat în faptul că, pentru prima dată după 1989, scrutinul prezidenţial s-a desfăşurat separat de alegerile parlamentare, ca urmare a prelungirii mandatului prezidenţial la 5 ani, prin modificarea Constituţiei în 2003.

OUG nr. 95/2009 de modificare a Legii 370/2004 a prevăzut şi obligativitatea candidaţilor de a depune la BEC o declaraţie de avere şi o declaraţie pe proprie răspundere privind apartenenţa sau neapartenenţa ca agent sau colaborator al organelor de securitate ca poliţie politică.

La fel ca în 2004, candidaţii au avut nevoie de suportul a 200.000 de semnături de susţinere, pentru a intra în cursa prezidenţială.

Toate celelalte condiţii legate de domiciliu, număr de semnături, vârstă s-au menţinut.

*Alegerile prezidenţiale din 2 şi 16 noiembrie 2014

În 2014, scrutinul prezidenţial a avut loc în baza aceleiaşi Legi 370/2004, modificată prin OUG nr. 45 din 26 iunie 2014.

O noutate introdusă la această rundă de alegeri a fost aceea că alegătorii care în ziua votării s-au aflat în altă localitate decât cea de domiciliu, şi-au putut exercita dreptul de vot la orice secţie de votare, în baza unei declaraţii pe proprie răspundere că nu au mai votat şi nu vor mai vota la acel tur de scrutin.

*Alegerile prezidenţiale din 10 noiembrie 2019

Legea nr. 370/2004 s-a modificat din nou, prin Legea nr. 148/2019 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în materie electorală din 28 iulie 2019, iniţiatorii invocând dificultatea românilor din diaspora de a vota la scrutinul europarlamentar din 26 mai 2019.

Noua lege prevede prelungirea duratei de vot la trei zile - vineri, sâmbătă şi duminică - pentru românii din diaspora, vineri votându-se între orele locale 12.00-21.00, iar sâmbătă şi duminică între orele 7.00-21.00. Totodată, românii din străinătate care se află la rând sau în secţia de votare la ora 21.00, când se închid secţiile, pot să voteze până la maximum ora 23.59. Prelungirea timpului de vot până la ora 23.59 se aplică şi în secţiile de vot din ţară, informează site-ul AEP, http://www.roaep.ro.

O altă noutate este dată de introducerea votului prin corespondenţă şi pentru alegerile prezidenţiale, fiind simplificat procesul de vot prin automatizarea listelor suplimentare. Votul prin corespondenţă se aplică numai pentru diaspora.

Noile modificări păstrează numărul de semnături necesare pentru susţinerea unei candidaturi la 200.000, cu menţiunea că un alegător poate susţine mai mulţi candidaţi. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Roxana Mihordescu, editor online: Anda Badea)