La iniţiativa Arhiepiscopiei Argeşului şi Muscelului, în parteneriat cu Casa Regală a României, la 10 mai 2009, a fost pusă piatra de temelie pentru o nouă Catedrală arhiepiscopale la Curtea de Argeş, care are şi rolul de necropolă regală.

Noua Catedrală arhiepiscopală şi regală de la Curtea de Argeş a fost sfinţită în 7 decembrie 2018.

Amplasată la intrarea în incinta Mănăstirii Curtea de Argeş, catedrala nu depăşeşte ca dimensiuni vechea ctitorie a domnitorului Neagoe Basarab, domn al Ţării Româneşti în perioada 1512-1521.

Noua catedrală are, în linii mari, arhitectura Bisericii Domneşti de la Curtea de Argeş, ctitorită de domnitorul Basarab I la mijlocul secolului al XIV-lea. În incintă există un loc special amenajat, unde sunt locurile de veci pentru membrii Casei Regale a României şi arhiepiscopii Argeşului şi Muscelului.

La 16 decembrie 2017, în noul aşezământ de la Curtea de Argeş a fost înmormântat regele Mihai I, care a murit la 5 decembrie 2017, la vârsta de 96 de ani, la reşedinţa din Elveţia.

Regele Mihai I (1927-1930; 1940-1947) s-a născut la 25 octombrie 1921, la Castelul Foişor de la Sinaia, fiind fiul principelui moştenitor Carol şi al Elenei, principesă de Grecia. Bunicii săi au fost regele Ferdinand I şi regina Maria ai României şi regele Constantin I şi regina Sofia ai Greciei.

Mihai I a fost rege al României între anii 1927-1930 (Regenţă) şi între 1940-1947. La 30 decembrie 1947, politicienii comunişti l-au forţat pe regele Mihai I să abdice. Împreună cu regina mamă Elena, Mihai I a părăsit România la 4 ianuarie 1948. În aprilie 1992, cu ocazia Sărbătorilor de Paşti, regele Mihai I, împreună cu familia sa, au venit în ţară, pentru prima dată după 44 de ani de exil. La 21 februarie 1997, prin Hotărârea de Guvern nr. 29, s-a revocat Decizia Consiliului de Miniştri din 22 mai 1948, Mihai I redevenind cetăţean român. La 2 martie 2016, Consiliul Regal a transmis faptul că regele Mihai se retrage din viaţa publică, pe fondul unei stări de sănătate precare, Casa Regală urmând a fi reprezentată în toate acţiunile publice de către fiica sa, principesa Margareta, Custode al Coroanei României.
 

Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO

Alături de mormântul regelui Mihai I se află mormântul reginei Ana, care a fost înmormântată în noua Catedrală arhiepiscopală şi regală la 13 august 2016.

Născută Ana de Bourbon-Parma, la 18 septembrie 1923, la Paris, regina Ana s-a căsătorit cu regele Mihai I al României la 10 iunie 1948, în Atena, la Palatul Regal. A încetat din viaţă la 1 august 2016, la Spitalul din Morges, în Elveţia.

Tot în noul aşezământ sunt înmormântate şi osemintele regelui Carol al II-lea (1930-1940). Rămăşiţele pământeşti ale regelui Carol al II-lea au fost aduse în ţară în 2003 de la Lisabona, Portugalia, unde acesta a fost înhumat în 1953. Până la reînhumare, în 9 martie 2019, acestea au fost depuse în Paraclisul Sfinţilor Petru şi Pavel, aflat în imediata apropiere a mănăstirii.

Carol al II-lea, după renunţarea la calitatea de prinţ moştenitor, a revenit în ţară, forţând mâna Parlamentului, care l-a proclamat rege la 8 iunie 1930. În urma pierderilor teritoriale din vara şi din toamna anului 1940, regele Carol al II-lea a abdicat în favoarea fiului său, Mihai, care a fost rege al României între anii 1927-1930.

* * *

Vechea Catedrala de la Curtea de Argeş a fost zidită în prima jumătate a secolului al XVI-lea (în jurul anului 1517), pe locul Catedralei mitropolitane construită de Vlad Drăculea, în timpul domniei Sfântului Voievod Neagoe Basarab.

Având de la început destinaţia de necropolă voievodală, Catedrala adăposteşte un spaţiu cu destinaţie funerară - aici se află lespedea de piatră care acoperă mormântul celor trei copii ai Sfântului Voievod Neagoe Basarab: Petru, Ion şi Anghelina, îngropaţi unul peste altul. La dreapta mormântului lui Neagoe, se află mormântul fiicei sale Stana, căsătorită în 1526 cu voievodul Moldovei, Ştefăniţă (1517-1527), nepotul Sfântului Voievod Ştefan cel Mare. Doamna Stana, după moartea soţului, a îmbrăcat schima monahală sub numele de Sofronia. Ea a decedat la 8 februarie 1531. Tot aici se află piatra de mormânt a voievodului Radu de la Afumaţi.

În dreapta pronaosului, se află mormintele regelui Carol I (1881-1914) şi al reginei Elisabeta (1881-1914). În partea stângă a pronaosului, lângă peretele de vest, se află mormintele regelui Ferdinand (1914-1927) şi reginei Maria (1914-1927).

Născut la Sigmaringen, la 8/20 aprilie 1839, Carol de Hohenzollern a devenit domnitor al României, după plebiscitul naţional din 2/14-8/20 aprilie 1866. S-a căsătorit cu principesa Elisabeta de Wied, născută la 17/29 decembrie 1843, în 3/15 noiembrie 1869.

La 10 mai 1866, principele Carol I intra în Bucureşti, depunând jurământul, fiind primit de o mulţime entuziastă. Cei 48 de ani de domnie a lui Carol I au marcat o etapă de mari progrese a României în plan economic, social, administrativ, politic, cultural. România şi-a cucerit Independenţa de stat, a devenit monarhie constituţională şi s-au pus bazele consolidării statului român modern.

Odată cu urcarea pe tronul României a Regelui Carol I (1839-1914), oraşul Curtea de Argeş, fostă capitală a Ţării Româneşti, a reintrat în atenţia istoriei.
 

Foto: (c) GEORGE ONEA / AGERPRES FOTO

În timpul domniei regelui Carol I, după mai multe restaurări parţiale sau generale, Biserica episcopală de la Curtea de Argeş a fost refăcută, sub păstorirea şi cu purtarea de grijă a episcopului Ghenadie (1876-1893), de arhitectul francez Andre Lecomte de Nouy şi arhitectul român Nicolae Gabrielescu, inspectorul lucrărilor de restaurare.

Lucrările au fost finalizate în anul 1885, iar la 12 octombrie 1886 lăcaşul a fost resfinţit.

Regele Carol I a construit parcul Mănăstirii Argeşului şi palatul episcopal (1886-1890), care era folosit ca reşedinţă regală de vară. Construită în stil german, clădirea este simetric dispusă în raport cu axa Catedralei, având în centru paraclisul, cu turnul-clopotniţă.

După moartea regelui Carol I, regina Elisabeta s-a retras la mănăstirea de la Curtea de Argeş, unde a încetat din viaţă, la 18 februarie 1916. Aici a şi fost înmormântată.

La 1 martie 1889, Ferdinand de Hohenzollern-Sigmaringen (n. 24 aug. 1865) a fost proclamat, prin Decret, Principe al României, cu titlul de Alteţă Regală. S-a căsătorit, la 10 ianuarie 1893, cu principesa Maria a Marii Britanii şi Irlandei de Nord. La 28 septembrie/11 octombrie 1914, Ferdinand I a devenit rege al României.

La 15 octombrie 1922, la Alba Iulia, a fost încoronat rege al tuturor românilor. În timpul domniei sale, s-a înfăptuit reforma agrară, pentru care a fost numit ''Rege al ţăranilor''. Totodată, regele Ferdinand I a promulgat Constituţia din 1923, fiind adoptat votul universal. În 15 octombrie 1922, regele Ferdinand I şi regina Maria au fost încoronaţi la Alba Iulia, ca suverani ai României Mari.

Ferdinand I a murit la 20 iulie 1927, la Sinaia. La 23 iulie, a fost înmormântat la Biserica episcopală din Curtea de Argeş.

Regina Maria a României, fiica ducelui de Edinburgh, Alfred, şi a Mariei Aleksandrovna, născută Mare Ducesă a Rusiei, era nepoată a reginei Victoria şi a ţarului Alexandru al II-lea al Rusiei. Regina Maria a fost supranumită ''mama răniţilor'' şi ''regina-soldat'', pentru atitudinea ei curajoasă din timpul Primului Război Mondial, când a lucrat direct pe front în spitale de campanie şi a coordonat activitatea unei fundaţii de caritate.

Regina Maria a murit la 18 iulie 1938, în castelul Pelişor. Prin prevederile testamentare, trupul i-a fost înhumat în Biserica episcopală de la Curtea de Argeş, iar inima i-a fost depusă în ctitoria sa "Stella Maris" de la Balcic. A trebuit însă să fie luată de la Balcic, odată cu cedarea Cadrilaterului către Bulgaria, în 1940, şi depusă în firida unei stânci de lângă Castelul Bran. În 2015, la iniţiativa regelui Mihai, Casa Regală şi Ministerul Culturii au hotărât de comun acord ca locul inimii reginei Maria să fie Salonul de Aur din Castelul Pelişor. (surse: www.familiaregala.ro; vol. "Catedrale eparhiale din România", Ed. Basilica, 2014; ''Istoria românilor în timpul celor patru regi, vol. II Ferdinand I'', de Ioan Scurtu) AGERPRES/(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Cerasela Bădiţă, editor online: Gabriela Badea)