DOCUMENTAR ÎN IMAGINI: Momente din viaţa Reginei-mamă Elena (1896-1982)
Regina-mamă Elena a trăit în România 19 ani, din anul 1921 până în anul 1932, iar apoi din 1940 până în 1948. A cunoscut cruda realitate a mai multor exiluri, mai întâi ca fiică a regelui Constantin I al elenilor, apoi ca fostă soţie a regelui Carol al II-lea (1930-1940) şi, timp de 38 de ani, ca Regină-mamă, se arată în volumul ''Crăciunul regal'' (Curtea Veche Publishing, Bucureşti, 2013).

Sursa foto: (c) ARHIVELE NATIONALE ALE ROMANIEI
Încoronarea regelui Ferdinand şi a reginei Maria la Alba-Iulia, 15 octombrie 1922. În spatele acestora se află principele moştenitor Carol şi principesa moştenitoare Elena.(Alba-Iulia, 15 oct. 1922)

Sursa foto: (c) ARHIVELE NATIONALE ALE ROMANIEI
Încoronarea regelui Ferdinand şi a reginei Maria la Alba-Iulia, 15 octombrie 1922. În spatele acestora se află principele moştenitor Carol şi principesa moştenitoare Elena.(Alba-Iulia, 15 oct. 1922)
''Principele Mihai a crescut în casa pe care părinţii lui, Principele moştenitor Carol şi Principesa Elena, au primit-o drept reşedinţă, pe şoseaua Kiseleff. Frumuseţea şi armonia căminului, create cu talent de mama sa, vor rămâne neşterse în amintirea regelui Mihai (rege între 1927-1930, sub Regenţă, fiind minor, şi între 1940-1947, n. red.), peste ani. Cu legendarul ei bun-gust, viitoarea regină Elena a decorat în acelaşi fel şi casele de la Florenţa şi de la Săvârşin'' (Albumul ''Nunta de diamant'', apărut cu ocazia împlinirii, la 10 iunie 2008, a 60 de ani de la căsătoria regelui Mihai cu regina Ana (RAO International Publishing Company, 2008) )

Sursa foto: (c) ARHIVELE NATIONALE ALE ROMANIEI
Regina Maria şi principesa Elena împreună cu fiul său, Mihai pe Calea Victoriei din Bucureşti. (23 sept. 1924)
''Era probabil într-o duminică, la Patriarhie, nu în biserica principală, ci în capelă, acolo unde mama mă ducea cu ea mereu - şi în ziua asta, ţin minte foarte precis, pentru că imaginea mi-a rămas în memorie nealterată, am întors capul şi m-am uitat deodată la ea, şi am văzut-o plângând. Mai târziu, n-am îndrăznit s-o întreb de ce plângea. Ştiam, mai mult sau mai puţin, despre ce e vorba... Asta este, cred, cea mai veche amintire a mea despre mama. Era în anii când mă duceam în fiecare seară în dormitorul ei să-mi fac rugăciunea. Ori de câte ori veneam lângă ea, îmi aduceam aminte că am văzut-o plângând la icoane. De aceea nici nu mi s-a şters din memorie imaginea aceasta.'' (Regele Mihai I, despre cea dintâi amintire despre mama sa, Regina-mamă Elena, în volumul ''Convorbiri cu Mihai I al României'', autor Mircea Ciobanu, Editura Humanitas, Bucureşti, 1991)

Sursa foto: (c) ARHIVELE NATIONALE ALE ROMANIEI
Regele Mihai I (1927-1930, 1940-1947) şi Regina-mamă Elena, în vizită la Cernăuţi. (4 aug. 1942)

Sursa foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES
Regina-mamă Elena la o festivitate a surorilor de caritate din aşezământul ''Regina Elisabeta'' din Bucureşti. (11 aug. 1944)
''Regina Elena a avut o mare credinţă, despre care spunea că îi aduce putere, şi o calitate importantă, înţelepciunea. Regina-mamă a fost, pentru întreaga ei familie, un îndrumător plin de tact, nu pentru că ştia să dea sfaturi, ci pentru că poseda rara calitate de a şti să înveţi din propriile greşeli pentru a te forma ca om. Deşi nu a fost ocolită de suferinţă, ea nu s-a lăsat niciodată copleşită de amărăciune, o calitate pe care fiul său a moştenit-o.(...)'' (https://familiaregala.ro/)
''În anii 1940-1944, regina Elena şi regele Mihai au locuit la Casa Nouă din Capitală, precum şi la Castelul Foişor, în Sinaia. Nici suveranul, nici mama sa nu au locuit la Palatul Cotroceni sau la Castelele Peleş şi Pelişor (...)'' (Volumul ''Crăciunul regal'', scris de Principesa Margareta a Romaniei si de Principele Radu al Romaniei, apărut la Curtea Veche Publishing, Bucureşti, 2013). Totodată, casa şi parcul de la Săvârşin ''au oferit atâta pace, frumuseţe şi bucurie reginei Elena şi regelui Mihai'' în anii '40'' (Albumul ''Anul Regelui'', Editura Curtea Veche, Bucureşti, 2011)

Sursa foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES
Regina-mamă Elena în vizită la orfelinatul ''Radu Vodă'' din Bucureşti.(18 nov. 1944)

Sursa foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES
Regele Mihai şi Regina-mamă Elena în vizită la Monetăria Naţională. (Bucureşti, 9 febr. 1945)

Sursa foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES
Regele Mihai şi Regina-mamă Elena în vizită la Monetăria Naţională. (Bucureşti, 9 febr. 1945)
Despre perioada 23 august 1944 - 30 decembrie 1947, regele Mihai I rememora, peste decenii, în convorbirile cu scriitorul Mircea Ciobanu: ''Au fost ani grei, obositori, cu puţine satisfacţii, şi în ceea ce mă priveşte, şi în ceea ce priveşte ţara (...) În această perioadă au fost date lovituri decisive încercărilor noastre de a reinstala, în drepturile ei tradiţionale, democraţia'' (''Convorbiri cu Mihai I al României'', autor Mircea Ciobanu, Editura Humanitas, Bucureşti, 1991)

Sursa foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES
Regele Mihai I şi Regina-mamă Elena, la festivităţile prilejuite de ziua de 10 Mai - sărbătoarea naţională a României în perioada 1866-1947. (Bucureşti, 10 mai 1946)

Sursa foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES
Regina-mamă Elena la parada militară prilejuită de ziua de 10 Mai - sărbătoarea naţională a României în perioada 1866-1947. (Bucureşti, 10 mai 1946)
''Chiar şi după 1948, când prea multe motive de bucurie nu aveam, mama a ştiut să întreţină o atmosferă minunată. În jurul ei gravita totul. Când se întâmpla să nu fie ea acasă, ceva nedefinit ne lipsea. A iubit-o mult pe regina Ana. A preţuit la ea, cred, faptul că a avut curajul să-şi facă destinul alături de un rege în exil (...)'' (Regele Mihai despre Regina-mamă Elena, în ''Convorbiri cu Mihai I al României'', autor Mircea Ciobanu, Editura Humanitas, Bucureşti, 1991)

Sursa foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES
Ceremonia plecării Regelui Mihai I şi a Reginei-mamă Elena la Londra pentru a participa la nunta reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii; pe aeroport sunt însoţiţi de preşedintele Consiliului de Miniştri, dr. Petru Groza. (Bucureşti, 15 nov. 1947)

Sursa foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES
Sosirea în ţară a Regelui Mihai I şi a Reginei-mamă Elena, de la Londra, unde au participat la nunta reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii. Au fost întâmpinaţi în gara Băneasa de preşedintele Consiliului de Miniştri, dr. Petru Groza.(Bucureşti, 21 dec. 1947)
''M-am gândit adeseori că împrejurările vieţii au făcut ca mama să trăiască în felul unei făpturi obişnuite. Dar dacă a trăit astfel, ea n-a încetat niciodată să gândească în felul unei regine.'' (Regele Mihai despre Regina-mamă Elena, în ''Convorbiri cu Mihai I al României'', autor Mircea Ciobanu (Editura Humanitas, Bucureşti, 1991)
AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu; redactor Arhivă foto: Mihaela Tufega, Elena Bălan; editor: Andreea Onogea, editor online: Ada Vîlceanu)
Explicaţie fotografie din deschidere: Regina-mamă Elena la o festivitate a surorilor de caritate din aşezământul ''Regina Elisabeta'' din Bucureşti. (11 aug. 1944)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
PERSONALITATEA ZILEI: Actrița Luminița Gheorghiu
Actrița Luminița Gheorghiu, unul dintre reperele cinematografiei românești, cu o bogată filmografie care include producții precum 'Moromeții', 'Moartea domnului Lăzărescu', '4 luni, 3 săptămâni și 2 zile', 'Sunt o babă comunistă', 'După dealuri', 'Nunta mută', 'Poziția copilului', s-a născut la 1 septembrie
SUA250/ Adoptarea Declarației de Independență a SUA (4 iulie 1776)
Declarația de independență a Statelor Unite ale Americii a fost documentul formal care a exemplificat voința populară asupra dreptului de alegere a propriei guvernări. Pe fondul conflictului armat, izbucnit în aprilie 1775, între coloniștii americani, care s-au ridicat împotriva Coroanei Britanice pentru a-și cere drepturile, și forțele brita
4 iulie - Ziua internațională a cooperativelor (ONU)
Ziua internațională a cooperativelor este marcată în acest an la 4 iulie, cu scopul de a evidenția țintele și obiectivele ONU și ale mișcării internaționale cooperatiste în domeniu, în vederea extinderii parteneriatelor între mișcarea internațională cooperatistă și factorii decizionali la nivel local și național. Această zi a fost procl
4 iulie - Ziua Crucii Roșii Române
Ziua Crucii Roșii Române este marcată în fiecare an la 4 iulie, aceasta fiind data la care în 1876 s-a înființat Societatea de Cruce Roșie din România și a primit recunoașterea Comitetului Internațional al Crucii Roșii. În prezent, Crucea Roșie Română, organizație aflată sub Înaltul Patronaj al Majestății Sale Margareta, 'e
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 4 iulie
Ortodoxe Sf. Olimpiada de la Fărcașa; Sf. Ier. Andrei, arhiepiscopul Cretei; Sf. Cuv. Marta Greco-catolice Sf. aep. Andrei Cretanul Romano-catolice Ss. Elisabeta a Portugaliei; Piergiorgio Frassati; Fer. Maria Crocifissa Curcio, călug. Olimpiada Tănase
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 4 iulie
Este a 185-a zi a anului 2026. Au mai rămas 180 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 37 m și apune la 21 h 03 m. Luna răsare la 23 h 33 m și apune la 09 h 49 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Retrospectiva evenimentelor interne 29 iunie - 3 iulie 2026
Vizita președintelui Israelului, Isaac Herzog, în România, ședința CSAT pe tema Summitului NATO de la Ankara, discuțiile pe marginea formării unui nou guvern, ca urmare a demiterii Guvernului Bolojan și a respingerii de către parlament a Guvernului Veștea, răspunsul oferit de Ucraina cu privire la drona autodetonată la Constanța, în 5 iunie 2026, de
Săptămâna europeană 29 iunie - 3 iulie 2026
Irlanda a preluat președinția rotativă a Consiliului UE (1 iulie-31 decembrie 2026), aprobarea rezoluției privind al doilea ciclu al cadrului strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării (2026-2030), acord definitiv asupra unui nou regulament menit să raționalizeze și să simplifice anumite norme privind IA, Parlamentul European, Consi
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
Festivalul Vasluiul Medieval revine, în perioada 3-5 iulie, la Ansamblul Monumental 'Podul Înalt' de la Băcăoani și propune publicului trei zile de istorie, teatru, muzică și spectacole inspirate din universul medieval. Vineri, 3 iulie, festivalul va debuta cu parada medievală pe traseul Crucea Gării - Centrul Civic și ceremonia inaugurală
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 3 iulie
Ortodoxe Sf. Mc. Iachint; Sf. Ier. Anatolie, patriarhul Constantinopolului Greco-catolice Sf. m. Iacint; Sf. aep. Anatolie. Romano-catolice Sf. Toma, ap. Sfântul Mucenic Iachint este pomenit în calendarul creștin ortodox în ziua de 3
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 3 iulie
Este a 184-a zi a anului 2026. Au mai rămas 181 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 36 m și apune la 21 h 03 m. Luna răsare la 23 h 11 m și apune la 08 h 41 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Actorul francez Samy Naceri
Cu o carieră de peste două decenii, actorul Samy Naceri este cunoscut publicului în special pentru rolul Daniel Morales, din seria de filme 'Taxi' (1998, 2000, 2003, 2007). A fost nominalizat, în 1999, la Premiul Cesar pentru Cel mai promițător actor ('Taxi'), iar în 2006 a câștigat Premiul pentru Cel mai bun actor la Festivalul de Fil
DOCUMENTAR: Actorul Gheorghe Visu împlinește 75 de ani (2 iulie)
Gheorghe Visu este unul dintre cei mai apreciați și longevivi actori români de teatru și film, fiind o figură emblematică a cinematografiei românești din anii '70-'80. Cu un fizic atletic, voce baritonală profundă și o expresivitate naturală, a excelat în roluri de rebeli, oameni simpli sau personaje cu adâncime dramatică. S-a n
PATRIMONIUL MONDIAL UNESCO: Insula Lord Howe din Australia
Insula Lord Howe este unul dintre cele mai spectaculoase și mai izolate locuri de pe planetă, un ecosistem unic, protejat ca Patrimoniu Mondial UNESCO datorită biodiversității sale excepționale și peisajelor memorabile. Este, totodată, un exemplu remarcabil de echilibru și armonie între natură și prezența omului. Insula este situată în Marea Tasman
DOCUMENTAR: 100 ani de la nașterea poetului, prozatorului și eseistului Octavian Paler (2 iulie)
Octavian Paler, un nume care s-a impus în conștiința publică deopotrivă ca scriitor și publicist, s-a născut la 2 iulie 1926, în comuna Lisa, județul Brașov. După frecventarea cursurilor școlii primare în satul natal și pe cele liceale la 'Spiru Haret' din București (1937-1944), finalizate cu examenul de bacalaureat la Sibiu (1945), a











