Miniştrii justiţiei şi ai afacerilor interne din Uniunea Europeană (UE) se întâlnesc, în intervalul 7-8 octombrie 2019, la Luxemburg, în cadrul unei reuniuni formale a Consiliului justiţie şi afaceri interne (JAI) al UE. Printre subiectele luate în discuţie se numără: măsurile UE împotriva corupţiei, provocările privind drepturile fundamentale în UE în 2020, discursul de incitare la ură în mediul online, lansarea Registrului judiciar de combatere a terorismului, migraţia, abuzurile sexuale asupra copiilor etc, potrivit https://www.consilium.europa.eu.

Prima zi a reuniunii este dedicată subiectelor dezbătute de miniştrii justiţiei din UE, în timp ce a doua zi este consacrată temelor abordate de miniştrii de interne.

Cu privire la măsurile UE de combatere a corupţiei, miniştrii de justiţie vor examina, la 7 octombrie, necesitatea de a lua măsuri suplimentare de combatere a corupţiei la nivelul UE, precum şi rolul pe care UE ar trebui să îl joace în acest domeniu la nivel internaţional, mai notează sursa citată.

În aceeaşi zi, Consiliul va adopta concluzii cu privire la provocările legate de drepturile fundamentale în 2020, în contextul împlinirii a 10 ani de la intrarea în vigoare a Cartei drepturilor fundamentale a UE. Carta drepturilor fundamentale a intrat în vigoare prin Tratatul de la Lisabona (2009), devenind astfel un izvor de drept primar cu caracter obligatoriu, scrie https://www.europarl.europa.eu.

Conform site-ului Consiliului, tot la 7 octombrie, Consiliul va analiza rapoarte privind instituirea Parchetului European (EPPO) şi evaluarea Codului de conduită pentru combaterea discursurilor de incitare la ură în mediul online. În încheierea zilei, Consiliul va adopta concluzii privind Eurojustul, organism care va lansa Registrul judiciar de combatere a terorismului.

În cea de-a doua zi a reuniunii, miniştrii de interne vor avea dezbateri pe teme precum terorismul şi extremismul violent de dreapta, cu accent pe analiza naturii ameninţării şi a răspunsului existent, ameninţările hibride şi securitatea internă, precum şi combaterea abuzurilor sexuale asupra copiilor.

Situaţia actuală privind migraţia în UE este un alt subiect luat în discuţie de miniştrii de interne, la 8 octombrie. Din 2015 până în prezent, UE a pus în aplicare trei operaţiuni în Mediterana pentru a salva migranţii aflaţi în pericol şi pentru a combate introducerea ilegală de migranţi. De asemenea, în 2016, UE a instituit Centrul european privind introducerea ilegală de migranţi, pentru a ajuta statele membre să reacţioneze cu fermitate la fenomenul introducerii ilegale de migranţi.

La 8 octombrie, miniştrii vor discuta şi despre provocările şi oportunităţile pe care noile tehnologii (reţelele mobile 5G, inteligenţa artificială, internetul obiectelor, dronele, anonimizarea şi criptarea, imprimarea 3D sau biotehnologiile) le pot crea pentru securitatea internă, mai indică sursa citată.

***

Anterioara reuniune formală a Consiliului s-a desfăşurat în zilele de 6-7 iunie 2019. Consiliul a convenit atunci asupra unei poziţii parţiale de negociere referitoare la revizuirea Directivei privind returnarea (2008). În poziţia sa, Consiliul a considerat că revizuirea Directivei trebuie să aibă în vedere accelerarea procedurilor de returnare şi creşterea ratei de returnare, cu respectarea drepturilor fundamentale ale migranţilor, în special a principiului nereturnării, conform site-ului Consiliului.

***

Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) este una dintre cele zece formaţiuni ale Consiliului UE şi se reuneşte atât în cadrul reuniunilor formale, cât şi în cadrul şedinţelor informale, iniţiate de obicei de către ţările care deţin preşedinţia rotativă a UE.

La Consiliul JAI participă, în principal, miniştrii justiţiei şi ai afacerilor interne din statele membre ale UE, iar în domeniile legate de Schengen, discuţiile au loc în formatul comitetului mixt, alcătuit din: statele membre ale UE plus cele patru ţări care nu fac parte din UE, dar au adoptat acordul Schengen (Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Elveţia). În cazul măsurilor legislative, acestea sunt adoptate în cadrul Consiliului JAI, însă Regatul Unit şi Irlanda, care nu au implementat Acordul Schengen, nu votează, scrie https://www.consilium.europa.eu.

Reuniunile acestei formaţiuni au loc, de regulă, o dată la trei luni. Miniştrii justiţiei se ocupă de cooperarea judiciară în materie civilă şi penală şi de drepturile fundamentale, în timp ce miniştrii afacerilor interne sunt responsabili cu migraţia, gestionarea frontierelor şi cooperarea poliţienească.

Consiliul UE exercită, împreună cu Parlamentul European, funcţiile legislativă şi bugetară, fiind compus din câte un reprezentant la nivel ministerial al fiecărui stat membru, potrivit art. 16 din Tratatul Uniunii Europene, accesat pe https://eur-lex.europa.eu.

Deşi se reuneşte în diferite formaţiuni în funcţie de subiectul discutat, Consiliul UE este o entitate juridică unică, lucrările sale fiind pregătite de un comitet al reprezentanţilor permanenţi ai statelor membre (Coreper) şi de comitete şi grupuri de lucru specializate.

Pe ordinea de zi a reuniunilor pot fi înscrise subiecte cu caracter non-legislativ sau subiecte cu caracter legislativ. Cea mai mare parte a subiectelor de pe ordinea de zi a reuniunilor diverselor formaţiuni ale Consiliului este reprezentată de documente fără efecte juridice cum ar fi concluziile, rezoluţiile şi declaraţiile. Aceste tipuri de documente exprimă doar poziţii politice. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Cerasela Bădiţă, editor online: Alexandru Cojocaru)

Explicaţie foto din deschidere: Ministrul spaniol de interne, Fernando Grande-Marlaska, la Consiliul JAI, Luxemburg, 7 iunie, 2019.