DOCUMENTAR: Se împlinesc 85 de ani de la naşterea actorului Mircea Albulescu
Actorul Mircea Albulescu (pe numele său real Iorgu Constantin Albulescu) s-a născut la 4 octombrie 1934 în Bucureşti, potrivit www.tnb.ro.
A absolvit, în 1952, Şcoala Medie de Arhitectură cu diplomă de Conductor Arhitect şi, mai târziu, în 1956, Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică, la clasa profesoarei Aura Buzescu, potrivit www.tnb.ro. Între timp, s-a angajat ca artist amator în echipa de teatru a Ateneului Popular ''Ana Ipătescu'', iar din 1950 a făcut figuraţie la Teatrul Naţional din Bucureşti.
În 2004, a devenit doctor în arte cu teza ''Teatrul Radiofonic; convertibilitatea mijloacelor de expresie actoricească în procesul creaţiei'' susţinută în cadrul Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică, potrivit www.tnb.ro. Ca profesor universitar la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică (1985-2005) a îndrumat generaţii de studenţi, astăzi actori cunoscuţi şi apreciaţi, între care: Elvira Deatcu, Florin Piersic Jr., Nataşa Raab, Adrian Titieni, Irina Movilă, Alexandru Jitea, Alexandra Velniciuc, Irina Cojar, Bogdan Dumitrache, Miruna Coca-Cozma, Dragoş Bucur, Ela Mocanu, Adrian Anghel.

Foto: (c) Sorin Lupsa / AGERPRES FOTO
A fost un actor cu un vast registru repertorial şi a jucat pe scena Teatrului Municipal (Lucia Sturdza Bulandra) din Bucureşti (1956-1967), apoi pe cea a Teatrului de Comedie (1967-1975) şi, în cele din urmă, pe cea a Teatrului Naţional (1975-2016). În Bucureşti, a mai jucat şi la Teatrul Metropolis, Teatrul Mic, Teatrul Constantin Nottara, Teatrul Act, Teatrul Odeon şi Teatrul Armatei.
Având o voce inconfundabilă şi o dezinvoltură cuceritoare în ceea ce priveşte mişcarea scenică, a creat roluri de neuitat în sute de spectacole, dintre care amintim: ''Căsuţa de la marginea oraşului'' (1957), ''A douăsprezecea noapte'' (1958), ''Moartea unui comis voiajor'' (1959), ''Comedia erorilor'' (1963), ''Victimele datoriei'' (1968), ''Danton'' (1974), ''Richard al III-lea'' (1976), ''Cavoul de familie'' (1980), ''Caligula'' (1981), ''Ifigenia'' (1981), ''Despot Vodă'' (1983), ''Jocul ielelor'' (1986), ''Cine are nevoie de teatru'' (1990), ''Cabinierul'' (1991), ''Pescăruşul'' (1993), ''De Crăciun după Revoluţie'' (1994-1995), ''Profesionistul'' (1995), ''Azilul de noapte'' (1998), ''Numele trandafirului'' (1998), ''O scrisoare pierdută'' (2000), ''Ultima oră'' (2003), ''Nebunia Regelui George'' (2004), ''Sânziana şi Pepelea'' (2006), ''Molto, gran' impressione'' (2009), ''Livada de vişini'' (2010), ''Vizita bătrânei doamne'' (2011), ''Revizorul'' (2013), potrivit www.tnb.ro.

Foto: (c) Sorin Lupsa / Arhiva foto AGERPRES
A jucat în peste 70 de filme, între care amintim: ''Dacii'' (1966, regia Sergiu Nicolaescu), ''Prea mic pentru un război atât de mare'' (1969, regia Radu Gabrea), ''Mihai Viteazul'' (1970, regia Sergiu Nicolaescu), ''Lupul mărilor'' (1972, regia Alecu Croitoru, Wolfgang Staudte), ''Dincolo de nisipuri'' (1973, regia Radu Gabrea), ''Actorul şi sălbaticii'' (1974, regia Manole Marcus), ''Tufă de Veneţia'' (1976, regia Petre Bokor), ''Acţiunea Autobuzul'' (1977, regia Virgil Calotescu), ''Războiul de Independenţă'' (serial TV, 1977, regia Doru Năstase, Sergiu Nicolaescu, Gheorghe Vitanidis), ''Artista, dolarii şi ardelenii'' (1978, regia Mircea Veroiu), ''Braţele Afroditei'' (1978, regia Mircea Drăgan), ''Revanşa'' (1978, regia Sergiu Nicolaescu), ''Capcana mercenarilor'' (1981, regia Sergiu Nicolaescu), ''Înghiţitorul de săbii'' (1981, regia Alexa Visarion), ''Semnul şarpelui'' (1981, regia Mircea Veroiu), ''Wilhelm Cuceritorul'' (serial TV, 1981, regia Gilles Grangier, Sergiu Nicolaescu), ''Amurgul fântânilor'' (1983, regia Virgil Calotescu), ''Dragostea şi revoluţia'' (1983, regia Gheorghe Vitanidis), ''Viraj periculos'' (1983, regia Sergiu Nicolaescu), ''Horea'' (1984, regia Mircea Mureşan), ''Noi, cei din linia întâi'' (1985, regia Sergiu Nicolaescu), ''Anotimpul iubirii'' (1985, regia Iulian Mihu), ''Totul se plăteşte'' (1986, regia Mircea Moldovan), ''Momentul adevărului'' (1989, regia Andrei Blaier), ''Serenadă pe Dunăre'' (1989, regia Jukio Fukamuki), ''Rămânerea'' (1990, regia Laurenţiu Damian), ''Cel mai iubit dintre pământeni'' (1992, regia Şerban Marinescu), ''Rosenemil - o tragică iubire'' (1992, regia Radu Gabrea), ''Somnul insulei'' (1993, regia Mircea Veroiu''), Craii de Curtea Veche'' (1995, regia Mircea Veroiu), ''Semne în pustiu'' (1996, regia Nicolas Masson), ''Detectiv fără voie'' (serial TV, 2001, regia Doina Teodoru), ''Tandreţea lăcustelor'' (2002, regia Dan Necşulea), ''Tinereţe fără tinereţe'' (2007, regia Francis Ford Coppola), ''Ticăloşii'' (2007, regia Şerban Marinescu), ''Căpşuni în aprilie'' (2009, regia Cornel Mihalache), ''Zi că-ţi place'' (2013, regia Cornel Mihalache), ''Ana'' (2014, regia Visarion Alexa), ''Omulan!'' (voce, 2015, regia Matei Branea), potrivit lucrării ''1234 Cineaşti români'' (Editura Ştiinţifică, 1996). A fost naratorul din filmul ''O legendă vie'' (2008, regia Cristian Radu Nema, Ştefan Pârlog) şi a jucat în serialul de televiziune ''Fetele marinarului'' (2009). Ultimul său rol a fost în filmul ''Aniversarea'' în regia lui Dan Chişu, a cărui lansare a avut loc în 2017, conform www.cinemagia.ro.
În paralel cu activitatea sa de pe scenă, Mircea Albulescu a făcut, timp de 40 de ani, teatru radiofonic, interpretând peste 300 de roluri memorabile. De asemenea, a avut roluri şi în piese de teatru difuzate la Televiziunea Română. Tot în cadrul Televiziunii Române, a fost prezentator al emisiunii ''Istoria literaturii române'' realizată de Cornel Mihalache (2004), iar la Pro TV a prezentat emisiunea ''Am întâlnit şi români fericiţi'' (1997-1998).
Mircea Albulescu a fost un poet sensibil, devotat poeziei ca recitator şi autor. Este autor al unor volume de versuri: ''Vizite'' (1985, debut), ''Pajura singurătăţii'' (1994), ''Fluture în lesă de aur'' (2002), ''Clanţe'' (2005), ''Ultimele noduri'' (2010), "Pardon, 80!!!" (2014) şi proză: ''Bilete de favoare'' (1996), ''Baraka'' (1999) şi ''Bazar sentimental'' (2000).

Foto: (c) Grigore Popescu / AGERPRES FOTO
A fost societar de onoare al Teatrului Naţional ''I.L. Caragiale'' din Bucureşti şi membru al Uniunii Scriitorilor, al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, membru al UNITER şi al UCIN. A fost secretar de stat în Ministerul Culturii (decembrie 1992- aprilie 1994).
Distins cu numeroase premii ATM, ACIN, ale festivalurilor de film de la Costineşti, dar şi cu Premiul pentru întreaga activitate artistică din partea Ministerului Culturii şi Cultelor (2003), Premiul pentru întreaga activitate la Gala premiilor UNITER (2005), Premiul ''Aristizza Romanescu'' pentru artele spectacolului din partea Academiei Române (2006), Diploma de onoare şi Medalia jubiliară ''Magna cum Laudae'' din partea Senatului Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti, Premiul de excelenţă pentru contribuţia deosebită adusă la afirmarea filmului românesc conferit de Centrul Naţional al Cinematografiei, Premiul de Excelenţă cu prilejul Galei de închidere a celei de-a opta ediţii a Festivalului Internaţional de Film Transilvania (2009), Premiul de Excelenţă pentru întreaga carieră la Gala Festivalului Comediei Româneşti ''festCO 2010'' (2010).
I-au fost conferite Ordinul serviciul Credincios în grad de Comandor în 2000 şi Ordinul meritul Cultural în grad de Mare Ofiţer în 2004.
La 29 octombrie 2010, actorului i-a fost oferit titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică ''I.L. Caragiale'' Bucureşti. În 2011, a primit o stea care-i poartă numele pe Aleea Celebrităţilor din Piaţa Timpului şi a devenit Cetăţean de onoare al oraşului Bucureşti. A fost premiat, în decembrie 2014, pentru "profesionalismul şi dăruirea cu care slujeşte teatrul românesc", cu prilejul Galei Premiilor Brâncoveanu, iar în martie 2015 i-a fost acordat Premiul de Excelenţă cu prilejul celei de-a XV-a ediţii a Galei Premiilor Radio România Cultural.

Foto: (c) Sorin Lupsa / AGERPRES FOTO
A fost unul dintre promotorii Teatrului "Proiect" din Câmpina, care a dat, în 2013, numele său teatrului, dar şi festivalului de teatru care are loc în fiecare toamnă la Câmpina.
Actorul Mircea Albulescu a murit la 8 aprilie 2016. AGERPRES/(Documentare-Irina Andreea Cristea; editor: Liviu Tatu, editor online: Daniela Juncu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
PERSONALITATEA ZILEI: Beatrice Rancea, regizor și coregraf
Beatrice Rancea, regizor și coregraf, prim solistă a Operei Naționale București (1980-1992) și director general al Operei Naționale Române din Iași (2011-2016; 2017-2021), este unul dintre cei mai importanți creatori ai scenei de teatru și balet din România, remarcându-se pentru ideile sale originale. S-a născut la 19 august 1961, în Bu
William J. Clinton, cel de-al 42-lea președinte al SUA (1993-2001), împlinește 80 de ani (19 august)
Fostul președinte de la Casa Albă, Bill Clinton, cu numele de naștere William Jefferson Blythe III, s-a născut la 19 august 1946, în orașul Hope, statul Arkansas, la trei luni după moartea tatălui său, într-un accident rutier. În liceu, a luat numele tatălui vitreg, Roger Clinton, din Hot Springs, Arkansas, notează site-urile
19 august - Ziua mondială a fotografiei
Ziua mondială a fotografiei este marcată la 19 august, în cadrul Săptămânii mondiale a fotografiei, care începe pe 12 august și se încheie pe 26 august, notează site-ul dedicat, https://www.worldphotographyday.com/. În 2026, tema oficială este 'HOME' și &ic
19 august - Ziua mondială pentru asistență umanitară (ONU)
Ziua Mondială pentru Asistență Umanitară este marcată anual la 19 august, potrivit arată un.org. Data nu este aleasă întâmplător. În ziua de 19 august 2003, un camion-bombă a explodat la sediul Națiunilor Unite din Hotelul Canal din Bagdad, ucigând 22 de oameni, printre care Sergio Vieira de M
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 19 august
Ortodoxe Sf. Mc. Andrei Stratilat, Timotei, Agapie și Tecla Greco-catolice Sf. m. Andrei Stratilat și cei împreună cu el Romano-catolice Ss. Ioan Eudes, pr.; Sixt al III-lea, pp. Sfântul Mucenic Andrei Stratilat este pomenit în calend
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 19 august
Este a 231-a zi a anului 2026. Au mai rămas 134 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 23 m și apune la 20 h 15 m. Luna răsare la 14 h 02 și apune la 23 h 00 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Actorul, regizorul și producătorul Robert Redford
Actorul, regizorul și producătorul Robert Redford, întruchiparea starului hollywoodian carismatic și totodată un susținător influent al filmului independent prin intermediul Institutului Sundance, s-a născut la 18 august 1936, în Santa Monica, California, SUA. În 1955 a absolvit liceul, apoi a studiat la Institutul de Artă Pratt și ulterior s
DOCUMENTAR: 110 ani de la nașterea istoricului Neagu Djuvara (18 august)
Neagu Djuvara a fost unul dintre cei mai fascinanți intelectuali români ai secolului al XX-lea - istoric, filosof, diplomat, scriitor și, nu în ultimul rând, un aristocrat. S-a născut la București, la 18/31 august 1916, într-o familie de origine aromână așez
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 18 august
Ortodoxe Sf. Mc. Flor și Lavru Greco-catolice Sf. m. Flor și Laur Romano-catolice Fer. Paula Montaldi, fc. Sfinții Mucenici Flor și Lavru sunt pomeniți în calendarul creștin ortodox în ziua de 18 august. Frați după trup și du
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 18 august
Este a 230-a zi a anului 2026. Au mai rămas 135 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 22 m și apune la 20 h 16 m. Luna răsare la 12 h 54 și apune la 22 h 32 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
AnulNadia/ Triumful marii gimnaste românce la Campionatele Europene și Mondiale de Gimnastică
Cea mai mare gimnastă a României, Nadia Comăneci, a făcut istorie pentru gimnastica românească nu doar la Jocurile Olimpice de la Montreal, din 1976, unde a obținut prima notă de 10 din istoria olimpiadei, dar și prin reprezentațiile sale remarcabile de la Campionatele Europene și cele Mondiale, unde a cucerit medalii importante pentru palmaresul internațional al
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 17 august
Ortodoxe Sf. Gheorghe Pelerinul; Sf. Cuv. Nazaria, Olimpiada și Elisabeta (Safta) Brâncoveanu de la Văratec; Sf. Mc. Miron preotul, Straton și Ciprian Greco-catolice Sf. m. Miron Romano-catolice Ss. Miron, pr. m.; Eusebiu, pp.; Beatrice, călug.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 17 august
Este a 229-a zi a anului 2026. Au mai rămas 136 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 21 m și apune la 20 h 18 m. Luna răsare la 11 h 45 și apune la 22 h 09 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
16 august - Ziua națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conștientizare a violențelor împotriva creștinilor
La 16 august este marcată Ziua națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conștientizare a violențelor împotriva creștinilor. Plenul Camerei Deputaților a adoptat la 24 iunie 2020, cu 258 de voturi, proiectul de lege prin care a fost declarată ziua de 16 august ca Zi națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conșt
Proclamarea locală a canonizării Sfintei Doamne Maria Brâncoveanu (16 august)
Proclamarea locală a canonizării Sfintei Maria Brâncoveanu va avea loc la Biserica 'Sfântul Gheorghe - Nou' din Capitală, unde se păstrează moaștele Sfinților Martiri Brâncoveni și ale Sfintei Doamne Maria Brâncoveanu. Duminică, 16 august, de la ora 9:00, are loc Sfânta Liturghie la Biserica 'Sfântul Gheorghe - N









