DOCUMENTAR: Se împlinesc 85 de ani de la naşterea actorului Mircea Albulescu
Actorul Mircea Albulescu (pe numele său real Iorgu Constantin Albulescu) s-a născut la 4 octombrie 1934 în Bucureşti, potrivit www.tnb.ro.
A absolvit, în 1952, Şcoala Medie de Arhitectură cu diplomă de Conductor Arhitect şi, mai târziu, în 1956, Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică, la clasa profesoarei Aura Buzescu, potrivit www.tnb.ro. Între timp, s-a angajat ca artist amator în echipa de teatru a Ateneului Popular ''Ana Ipătescu'', iar din 1950 a făcut figuraţie la Teatrul Naţional din Bucureşti.
În 2004, a devenit doctor în arte cu teza ''Teatrul Radiofonic; convertibilitatea mijloacelor de expresie actoricească în procesul creaţiei'' susţinută în cadrul Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică, potrivit www.tnb.ro. Ca profesor universitar la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică (1985-2005) a îndrumat generaţii de studenţi, astăzi actori cunoscuţi şi apreciaţi, între care: Elvira Deatcu, Florin Piersic Jr., Nataşa Raab, Adrian Titieni, Irina Movilă, Alexandru Jitea, Alexandra Velniciuc, Irina Cojar, Bogdan Dumitrache, Miruna Coca-Cozma, Dragoş Bucur, Ela Mocanu, Adrian Anghel.
Foto: (c) Sorin Lupsa / AGERPRES FOTO
A fost un actor cu un vast registru repertorial şi a jucat pe scena Teatrului Municipal (Lucia Sturdza Bulandra) din Bucureşti (1956-1967), apoi pe cea a Teatrului de Comedie (1967-1975) şi, în cele din urmă, pe cea a Teatrului Naţional (1975-2016). În Bucureşti, a mai jucat şi la Teatrul Metropolis, Teatrul Mic, Teatrul Constantin Nottara, Teatrul Act, Teatrul Odeon şi Teatrul Armatei.
Având o voce inconfundabilă şi o dezinvoltură cuceritoare în ceea ce priveşte mişcarea scenică, a creat roluri de neuitat în sute de spectacole, dintre care amintim: ''Căsuţa de la marginea oraşului'' (1957), ''A douăsprezecea noapte'' (1958), ''Moartea unui comis voiajor'' (1959), ''Comedia erorilor'' (1963), ''Victimele datoriei'' (1968), ''Danton'' (1974), ''Richard al III-lea'' (1976), ''Cavoul de familie'' (1980), ''Caligula'' (1981), ''Ifigenia'' (1981), ''Despot Vodă'' (1983), ''Jocul ielelor'' (1986), ''Cine are nevoie de teatru'' (1990), ''Cabinierul'' (1991), ''Pescăruşul'' (1993), ''De Crăciun după Revoluţie'' (1994-1995), ''Profesionistul'' (1995), ''Azilul de noapte'' (1998), ''Numele trandafirului'' (1998), ''O scrisoare pierdută'' (2000), ''Ultima oră'' (2003), ''Nebunia Regelui George'' (2004), ''Sânziana şi Pepelea'' (2006), ''Molto, gran' impressione'' (2009), ''Livada de vişini'' (2010), ''Vizita bătrânei doamne'' (2011), ''Revizorul'' (2013), potrivit www.tnb.ro.
Foto: (c) Sorin Lupsa / Arhiva foto AGERPRES
A jucat în peste 70 de filme, între care amintim: ''Dacii'' (1966, regia Sergiu Nicolaescu), ''Prea mic pentru un război atât de mare'' (1969, regia Radu Gabrea), ''Mihai Viteazul'' (1970, regia Sergiu Nicolaescu), ''Lupul mărilor'' (1972, regia Alecu Croitoru, Wolfgang Staudte), ''Dincolo de nisipuri'' (1973, regia Radu Gabrea), ''Actorul şi sălbaticii'' (1974, regia Manole Marcus), ''Tufă de Veneţia'' (1976, regia Petre Bokor), ''Acţiunea Autobuzul'' (1977, regia Virgil Calotescu), ''Războiul de Independenţă'' (serial TV, 1977, regia Doru Năstase, Sergiu Nicolaescu, Gheorghe Vitanidis), ''Artista, dolarii şi ardelenii'' (1978, regia Mircea Veroiu), ''Braţele Afroditei'' (1978, regia Mircea Drăgan), ''Revanşa'' (1978, regia Sergiu Nicolaescu), ''Capcana mercenarilor'' (1981, regia Sergiu Nicolaescu), ''Înghiţitorul de săbii'' (1981, regia Alexa Visarion), ''Semnul şarpelui'' (1981, regia Mircea Veroiu), ''Wilhelm Cuceritorul'' (serial TV, 1981, regia Gilles Grangier, Sergiu Nicolaescu), ''Amurgul fântânilor'' (1983, regia Virgil Calotescu), ''Dragostea şi revoluţia'' (1983, regia Gheorghe Vitanidis), ''Viraj periculos'' (1983, regia Sergiu Nicolaescu), ''Horea'' (1984, regia Mircea Mureşan), ''Noi, cei din linia întâi'' (1985, regia Sergiu Nicolaescu), ''Anotimpul iubirii'' (1985, regia Iulian Mihu), ''Totul se plăteşte'' (1986, regia Mircea Moldovan), ''Momentul adevărului'' (1989, regia Andrei Blaier), ''Serenadă pe Dunăre'' (1989, regia Jukio Fukamuki), ''Rămânerea'' (1990, regia Laurenţiu Damian), ''Cel mai iubit dintre pământeni'' (1992, regia Şerban Marinescu), ''Rosenemil - o tragică iubire'' (1992, regia Radu Gabrea), ''Somnul insulei'' (1993, regia Mircea Veroiu''), Craii de Curtea Veche'' (1995, regia Mircea Veroiu), ''Semne în pustiu'' (1996, regia Nicolas Masson), ''Detectiv fără voie'' (serial TV, 2001, regia Doina Teodoru), ''Tandreţea lăcustelor'' (2002, regia Dan Necşulea), ''Tinereţe fără tinereţe'' (2007, regia Francis Ford Coppola), ''Ticăloşii'' (2007, regia Şerban Marinescu), ''Căpşuni în aprilie'' (2009, regia Cornel Mihalache), ''Zi că-ţi place'' (2013, regia Cornel Mihalache), ''Ana'' (2014, regia Visarion Alexa), ''Omulan!'' (voce, 2015, regia Matei Branea), potrivit lucrării ''1234 Cineaşti români'' (Editura Ştiinţifică, 1996). A fost naratorul din filmul ''O legendă vie'' (2008, regia Cristian Radu Nema, Ştefan Pârlog) şi a jucat în serialul de televiziune ''Fetele marinarului'' (2009). Ultimul său rol a fost în filmul ''Aniversarea'' în regia lui Dan Chişu, a cărui lansare a avut loc în 2017, conform www.cinemagia.ro.
În paralel cu activitatea sa de pe scenă, Mircea Albulescu a făcut, timp de 40 de ani, teatru radiofonic, interpretând peste 300 de roluri memorabile. De asemenea, a avut roluri şi în piese de teatru difuzate la Televiziunea Română. Tot în cadrul Televiziunii Române, a fost prezentator al emisiunii ''Istoria literaturii române'' realizată de Cornel Mihalache (2004), iar la Pro TV a prezentat emisiunea ''Am întâlnit şi români fericiţi'' (1997-1998).
Mircea Albulescu a fost un poet sensibil, devotat poeziei ca recitator şi autor. Este autor al unor volume de versuri: ''Vizite'' (1985, debut), ''Pajura singurătăţii'' (1994), ''Fluture în lesă de aur'' (2002), ''Clanţe'' (2005), ''Ultimele noduri'' (2010), "Pardon, 80!!!" (2014) şi proză: ''Bilete de favoare'' (1996), ''Baraka'' (1999) şi ''Bazar sentimental'' (2000).
Foto: (c) Grigore Popescu / AGERPRES FOTO
A fost societar de onoare al Teatrului Naţional ''I.L. Caragiale'' din Bucureşti şi membru al Uniunii Scriitorilor, al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, membru al UNITER şi al UCIN. A fost secretar de stat în Ministerul Culturii (decembrie 1992- aprilie 1994).
Distins cu numeroase premii ATM, ACIN, ale festivalurilor de film de la Costineşti, dar şi cu Premiul pentru întreaga activitate artistică din partea Ministerului Culturii şi Cultelor (2003), Premiul pentru întreaga activitate la Gala premiilor UNITER (2005), Premiul ''Aristizza Romanescu'' pentru artele spectacolului din partea Academiei Române (2006), Diploma de onoare şi Medalia jubiliară ''Magna cum Laudae'' din partea Senatului Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti, Premiul de excelenţă pentru contribuţia deosebită adusă la afirmarea filmului românesc conferit de Centrul Naţional al Cinematografiei, Premiul de Excelenţă cu prilejul Galei de închidere a celei de-a opta ediţii a Festivalului Internaţional de Film Transilvania (2009), Premiul de Excelenţă pentru întreaga carieră la Gala Festivalului Comediei Româneşti ''festCO 2010'' (2010).
I-au fost conferite Ordinul serviciul Credincios în grad de Comandor în 2000 şi Ordinul meritul Cultural în grad de Mare Ofiţer în 2004.
La 29 octombrie 2010, actorului i-a fost oferit titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică ''I.L. Caragiale'' Bucureşti. În 2011, a primit o stea care-i poartă numele pe Aleea Celebrităţilor din Piaţa Timpului şi a devenit Cetăţean de onoare al oraşului Bucureşti. A fost premiat, în decembrie 2014, pentru "profesionalismul şi dăruirea cu care slujeşte teatrul românesc", cu prilejul Galei Premiilor Brâncoveanu, iar în martie 2015 i-a fost acordat Premiul de Excelenţă cu prilejul celei de-a XV-a ediţii a Galei Premiilor Radio România Cultural.
Foto: (c) Sorin Lupsa / AGERPRES FOTO
A fost unul dintre promotorii Teatrului "Proiect" din Câmpina, care a dat, în 2013, numele său teatrului, dar şi festivalului de teatru care are loc în fiecare toamnă la Câmpina.
Actorul Mircea Albulescu a murit la 8 aprilie 2016. AGERPRES/(Documentare-Irina Andreea Cristea; editor: Liviu Tatu, editor online: Daniela Juncu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
PERSONALITATEA ZILEI: Actrița Luminița Gheorghiu
Actrița Luminița Gheorghiu, unul dintre reperele cinematografiei românești, cu o bogată filmografie care include producții precum 'Moromeții', 'Moartea domnului Lăzărescu', '4 luni, 3 săptămâni și 2 zile', 'Sunt o babă comunistă', 'După dealuri', 'Nunta mută', 'Poziția copilului', s-a născut la 1 septembrie
SUA250/ Adoptarea Declarației de Independență a SUA (4 iulie 1776)
Declarația de independență a Statelor Unite ale Americii a fost documentul formal care a exemplificat voința populară asupra dreptului de alegere a propriei guvernări. Pe fondul conflictului armat, izbucnit în aprilie 1775, între coloniștii americani, care s-au ridicat împotriva Coroanei Britanice pentru a-și cere drepturile, și forțele brita
4 iulie - Ziua internațională a cooperativelor (ONU)
Ziua internațională a cooperativelor este marcată în acest an la 4 iulie, cu scopul de a evidenția țintele și obiectivele ONU și ale mișcării internaționale cooperatiste în domeniu, în vederea extinderii parteneriatelor între mișcarea internațională cooperatistă și factorii decizionali la nivel local și național. Această zi a fost procl
4 iulie - Ziua Crucii Roșii Române
Ziua Crucii Roșii Române este marcată în fiecare an la 4 iulie, aceasta fiind data la care în 1876 s-a înființat Societatea de Cruce Roșie din România și a primit recunoașterea Comitetului Internațional al Crucii Roșii. În prezent, Crucea Roșie Română, organizație aflată sub Înaltul Patronaj al Majestății Sale Margareta, 'e
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 4 iulie
Ortodoxe Sf. Olimpiada de la Fărcașa; Sf. Ier. Andrei, arhiepiscopul Cretei; Sf. Cuv. Marta Greco-catolice Sf. aep. Andrei Cretanul Romano-catolice Ss. Elisabeta a Portugaliei; Piergiorgio Frassati; Fer. Maria Crocifissa Curcio, călug. Olimpiada Tănase
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 4 iulie
Este a 185-a zi a anului 2026. Au mai rămas 180 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 37 m și apune la 21 h 03 m. Luna răsare la 23 h 33 m și apune la 09 h 49 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Retrospectiva evenimentelor interne 29 iunie - 3 iulie 2026
Vizita președintelui Israelului, Isaac Herzog, în România, ședința CSAT pe tema Summitului NATO de la Ankara, discuțiile pe marginea formării unui nou guvern, ca urmare a demiterii Guvernului Bolojan și a respingerii de către parlament a Guvernului Veștea, răspunsul oferit de Ucraina cu privire la drona autodetonată la Constanța, în 5 iunie 2026, de
Săptămâna europeană 29 iunie - 3 iulie 2026
Irlanda a preluat președinția rotativă a Consiliului UE (1 iulie-31 decembrie 2026), aprobarea rezoluției privind al doilea ciclu al cadrului strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării (2026-2030), acord definitiv asupra unui nou regulament menit să raționalizeze și să simplifice anumite norme privind IA, Parlamentul European, Consi
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
Festivalul Vasluiul Medieval revine, în perioada 3-5 iulie, la Ansamblul Monumental 'Podul Înalt' de la Băcăoani și propune publicului trei zile de istorie, teatru, muzică și spectacole inspirate din universul medieval. Vineri, 3 iulie, festivalul va debuta cu parada medievală pe traseul Crucea Gării - Centrul Civic și ceremonia inaugurală
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 3 iulie
Ortodoxe Sf. Mc. Iachint; Sf. Ier. Anatolie, patriarhul Constantinopolului Greco-catolice Sf. m. Iacint; Sf. aep. Anatolie. Romano-catolice Sf. Toma, ap. Sfântul Mucenic Iachint este pomenit în calendarul creștin ortodox în ziua de 3
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 3 iulie
Este a 184-a zi a anului 2026. Au mai rămas 181 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 36 m și apune la 21 h 03 m. Luna răsare la 23 h 11 m și apune la 08 h 41 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Actorul francez Samy Naceri
Cu o carieră de peste două decenii, actorul Samy Naceri este cunoscut publicului în special pentru rolul Daniel Morales, din seria de filme 'Taxi' (1998, 2000, 2003, 2007). A fost nominalizat, în 1999, la Premiul Cesar pentru Cel mai promițător actor ('Taxi'), iar în 2006 a câștigat Premiul pentru Cel mai bun actor la Festivalul de Fil
DOCUMENTAR: Actorul Gheorghe Visu împlinește 75 de ani (2 iulie)
Gheorghe Visu este unul dintre cei mai apreciați și longevivi actori români de teatru și film, fiind o figură emblematică a cinematografiei românești din anii '70-'80. Cu un fizic atletic, voce baritonală profundă și o expresivitate naturală, a excelat în roluri de rebeli, oameni simpli sau personaje cu adâncime dramatică. S-a n
PATRIMONIUL MONDIAL UNESCO: Insula Lord Howe din Australia
Insula Lord Howe este unul dintre cele mai spectaculoase și mai izolate locuri de pe planetă, un ecosistem unic, protejat ca Patrimoniu Mondial UNESCO datorită biodiversității sale excepționale și peisajelor memorabile. Este, totodată, un exemplu remarcabil de echilibru și armonie între natură și prezența omului. Insula este situată în Marea Tasman
DOCUMENTAR: 100 ani de la nașterea poetului, prozatorului și eseistului Octavian Paler (2 iulie)
Octavian Paler, un nume care s-a impus în conștiința publică deopotrivă ca scriitor și publicist, s-a născut la 2 iulie 1926, în comuna Lisa, județul Brașov. După frecventarea cursurilor școlii primare în satul natal și pe cele liceale la 'Spiru Haret' din București (1937-1944), finalizate cu examenul de bacalaureat la Sibiu (1945), a