DOCUMENTAR: Artista Corina Chiriac împlineşte 70 de ani
Actriţa, cântăreaţa, compozitoarea şi textiera Corina Chiriac s-a născut la 26 octombrie 1949 la Bucureşti. A studiat, timp de şase ani, vioara (clasa prof. George Manoliu) şi pianul la Şcoala de muzică nr. 1 din Bucureşti. În anul 1967, după absolvirea liceului, s-a înscris la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică ''I.L. Caragiale'' din Bucureşti, clasa actorie Constantin Moruzan - Mihai Mereuţă. A mai studiat şi cu Mony Gelerter şi Adriana Piteşteanu.
Debutul actoricesc a fost la Teatrul de Comedie din Bucureşti, cu un rol secundar în piesa ''Sfântul'' de Eugen Barbu, în regia Sandei Manu. În perioada studenţiei a jucat la Teatrele Cassandra, de Comedie şi Giuleşti, în piese de teatru precum ''Sfântul'', ''Căsătoria'',''Platonov'', ''Croitorii cei mari din Valahia'' (comedie), ''Sânziana şi Pepelea'',''Domnişoara Nastasia'' etc.
A debutat în viaţa muzicală în anul 1965, într-o emisiune de televiziune, interpretând două compoziţii proprii şi melodia ''Pe Valea Prahovei'' a lui George Grigoriu. A revenit în muzica uşoară patru ani mai târziu, participând la concursul de televiziune ''Steaua fără nume'' (1969-1970), potrivit site-ului http://desprecorinachiriac.blogspot.com.
A reprezentat România la Festivalul ''Cerbul de aur'' (martie 1971), unde a obţinut ''Cerbul de bronz'', cu melodiile ''Inimă nu fi de piatră'' şi ''Va veni o clipă''. În acelaşi an, a făcut parte din distribuţia filmului ''Aventuri la Marea Neagră''. Din 1972, a participat la toate ediţiile Festivalului naţional de muzică uşoară de la Mamaia, activitatea sa artistică muzicală intensificându-se cu înregistrări la TV şi Radio, concerte.
În 1971 i-a apărut primul disc single la Electrecord, a efectuat turnee în Bulgaria, în Republica Democrată Germană (RDG). Anul următor a jucat într-un rol secundar în serialul de televiziune ''Muşatinii'', realizat de Sorana Coroamă Stanca după trilogia lui Barbu Ştefănescu Delavrancea.
Un an mai târziu a lansat şlagărele ''Opriţi timpul'' şi ''Banii n-aduc fercirea''. În acelaşi an a apărut al doilea disc single la Electrecord. Începând cu această vară (şi până în 1988), Corina Chiriac a efectuat anual turnee de succes pe litoral. A apărut în filmul ''Cu mâinile curate'', regizat de Sergiu Nicolaescu, şi a efectuat un turneu în URSS, alături de Mihai Constantinescu, Olimpia Panciu şi formaţia Savoy.
În 1973, a efectuat turnee în Polonia, URSS şi Cehoslovacia, dar şi în RDG, unde a susţinut 25 de concerte. Tot în acest an, a participat la Praga, la un show TV internaţional. În anii următori a fost prezentă la Festivalul ''Decenska Kotva'' din Cehoslovacia (1974), Festivalul ''Orfeul de aur'' din Bulgaria (1975), Festivalul ''Lira Bratislavei'' din Cehoslovacia (1976), Festivalul de la Poznan - Polonia (1978).
Au continuat şi apariţiile în filme - a jucat în filmul TV ''Domnişoara Nastasia'', în regia Soranei Coroamă Stanca, şi în fimul ''Roşcovanul'', în regia lui Francisc Munteanu.
A participat, în 1977, la concerte şi show-uri TV în Polonia, R. D. Germană, Cehoslovacia, Bulgaria, URSS, alături de solişti ca Boney M, Sasha Distel, Karel Gott, Alla Pugaviova, Lili Ivanovna, Drupi (Italia), Tereza Kesovia şi mulţi alţii.
În 1979, emisiunea ''Eu sunt Corina'', în regia lui Tudor Vornicu, a primit premiul special al Juriului la Festivalul de film de televiziune de la Montreux (Elveţia). În toamna aceluiaşi an, artista a efectuat un nou turneu în URSS unde a aniversat împlinirea a 30 de ani. Spre sfârşitul anului, a fost invitată să concerteze în Italia, cu această ocazie obţinând un contract la televiziunea particulară din Alessandria.
În prima jumătate a anului 1980 a continuat seria concertelor în Italia. A participat din nou la Festivalul Internaţional de la Sopot, Polonia, unde a obţinut premiul III cu piesele ''Uneori suntem toţi copii'' (Liviu Tudan) şi ''Serenadă'' (Mircea Chiriac). A efectuat un important turneu în Cehoslovacia cu orchestra lui Karel Gott, sub bagheta lui Felix Slovacek, şi a participat la Festivalul de şansonete de la Koln din RFG, alături de formaţia condusă de compozitorul Horia Moculescu. La începutul lunii decembrie a fost invitată împreună cu Cornel Constantiniu la schimburi culturale în Cuba, unde a revenit anul următor.
.jpg)
Foto: (c) Corina Chiriac/Facebook.com
A apărut la Electrecord, în 1981, primul album LP al artistei, ''Eu sunt Corina''. În luna septembrie, a fost invitată la Festivalul Internaţional al cântecului de la Puerto Rico, unde a obţinut diploma de onoare a juriului.
La Festivalul de la Mamaia 1983, Corina Chiriac a participat cu melodiile ''Nimic nu poate învinge iubirea'' (Marius Ţeicu - Trofeul Mamaia), ''Strada speranţei'' (Vasile Veselovschi - Premiul organizatorilor) şi ''Apă şi foc'' (Horia Moculescu - Premiu Creaţie). Melodia ''Strada speranţei'' a devenit şlagărul emblematic al Corinei Chiriac.
În 1985, apare la Electrecord cel de-al treilea album al artistei, intitulat ''Corina'', iar doi ani mai târziu este lansat al patrulea album al său - ''Şi ieri, şi azi, şi mâine''.
.jpg)
Foto: (c) Corina Chiriac/Facebook.com
Repertoriul Corinei Chiriac cuprinde un număr semnificativ de piese, de genuri şi stiluri muzicale diferite, de la romanţă, muzică lăutărească la şansonete, piese de dans, muzică uşoară: ''Inimă nu fi de piatră'', ''Parfumul străzilor'', ''Ce mică-i vacanţa mare'', ''O clipă de sinceritate'', ''Trenul fericirii'', ''Nu mă uita de tot'', ''Nu te enerva'' etc.
În perioada 1988-1994 s-a stabilit temporar în SUA, iar după revenirea în ţară, în iulie 1995 a lansat albumul ''Deschid fereastra'', care conţine 11 piese noi compuse de Marius Ţeicu, Vasile Veselovschi, Ion Cristinoiu, Jolt Kerestely etc. Pe album sunt incluse şi două compoziţii proprii ale Corinei Chiriac.

Artista în 1996.
Foto: (c) SORIN LUPŞA / AGERPRES FOTO
În 1996, a făcut parte din delegaţia artistică a Casei Româneşti la Jocurile Olimpice de la Atlanta, SUA, alături de Alexandru Mironov, Nadia Comăneci, Theodor Meleşcanu, Iolanda Balaci.
Primul album de autor şi primul CD din cariera sa - ''Serenadă pentru Carul Mare'' - au fost lansate în 2002. La sfârşitul anului 2003 apare albumul ''Opriţi timpul - Mari Succese vol.1'' cuprinzând 21 de şlagăre ale Corinei Chiriac. Începând cu 13 aprilie 2004, a fost prezentatoarea şi realizatoarea emisiunii ''Amfitrion Corina'' la postul de televiziune TVRM, iar din 26 februarie 2005 a prezentat şi realizat, alături de Puiu Stoicescu, tot la TVRM, emisiunea de divertisment ''Zig-Zag TV''.
În iunie 2005 a lansat albumul ''Ne cunoaştem din vedere - Mari Succese vol. 2'', cuprinzând alte 20 de şlagăre ale Corinei Chiriac. În luna septembrie a aceluiaşi an, a plecat câteva luni în America de Sud unde a vizitat Brazilia şi Argentina.
Efectuează, în lunile mai-iunie 2006, un nou turneu pentru românii din diaspora, fiind invitată alături de Daniela Condurache şi Aurel Moldoveanu, în Germania, Austria şi Italia. La jumătatea lunii octombrie apare albumul ''Inimă nebună - Mari Succese vol. 3'' cuprinzând alte 17 şlagăre ale Corinei Chiriac. La data de 23 octombrie 2006, anunţă lansarea primului volum al cărţii ''Buscando l'amor''/"Căutând iubirea", scrisă de Corina Chiriac.

La Premiile VIP, 2006.
Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO
Începând cu 9 septembrie 2007, artista a devenit prezentatoarea emisiunii ''Să v-amintiţi duminica'' la postul Naţional TV. În octombrie, Corina Chiriac a acceptat oferta lui Marius Moga de a colabora cu el şi cu Randi la cel mai nou proiect al trupei. Artista a interpretat refrenul unei piese electro în limba spaniolă, melodie după care a fost botezat şi albumul Morandi, ''Next''.
În februarie 2009, a lansat albumul ''Mărţişor Prinţişor'', care include şlagărele consacrate ale artistei: ''Strada speranţei'', ''Mama, doar mama'', ''Ne cunoaştem din vedere'', ''Bunicul'' sau ''Rămâne o artistă'', dar şi compoziţii proprii, care nu au fost prezentate publicului până acum: ''Mărţişor Prinţişor'', ''Seara'', ''Dragostea e un bob de rouă''.

Corina Chiriac şi Marius Ţeicu la Festivalul de muzică pentru copii şi adolescenţi ”Vocea Cetăţii 2014” de la Sighişoara.
Foto: (c) DORINA MATIŞ / AGERPRES FOTO
În februarie 2010, a fost lansat albumul ''O rochie de mireasă'', în cadrul unui spectacol susţinut la Sala Palatului.
În 2014, a participat la înregistrarea unor melodii pentru CD-ul ''Actorii cântă'', unde, alături de alţi actori, a interpretat melodii compuse de Margareta Pâslaru, iniţiatoarea proiectului prin care încasările albumului sunt donate Fondului de Solidaritate Teatrală.

Lansarea CD-ului ”Cântă”, 2014.
Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO
Anul 2015 i-a adus artistei lansarea unui nou album dublu de muzică uşoară românească nouă - "Hai, hai lângă mine stai", melodii compuse de Nicolae Caragea, dar şi lansarea celei de-a doua ediţii a cărţii ei, "Căutând iubirea".
În 2016, i-a apărut un album best of - "Ne cunoaştem din vedere" - care adună melodii mai vechi, compoziţie personală: "Ne cunoaştem din vedere", "Cântec pentru Ioana Radu", "Permiteţi", "Rămâne o artistă", "Noapte bună, pe mâine".
La 30 martie 2017, primeşte Premiul "Opriţi Timpul - Respect pentru valori", la Gala Premiilor Revistei "Actualitatea Muzicală" a Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România, în semn de apreciere pentru emisiunea de divertisment pe care o realizează de mulţi ani la Naţional TV, în care promovează muzica de calitate.

În platoul emisiunii "Opriţi timpul", 2014.
Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO
În iunie 2019, alături de alte personalităţi din divertismentul românesc, participă la ceremonia de aşezare la temelia Monumentul Artiştilor Muzicii Româneşti, a unui Hrisov pe care au fost consemnate datele esenţiale despre istoria ridicării sale. Corina Chiriac a făcut parte şi din comitetul de realizare al acestui monument, care este amplasat pe platoul din faţa Inspectoratului General al Muzicilor Militare de pe Bulevardul Iuliu Maniu.

Corina Chiriac şi Stela Enache la ceremonia de inaugurare a Ansamblului Memorial ”Monumentul artiştilor muzicii româneşti”, 2019.
Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO
Cariera artistei a fost răsplătită printr-o serie de premii şi distincţii: ''Medalia de onoare pentru 20 de ani de activitate internaţională'' din partea Federaţiei Internaţionale de organizare a festivalurilor FIDOF (1991); Uniunea criticilor muzicali ''Mihai Jora'' îi oferă Premiul ''O viaţă dedicată cântecului'' (2000); ''Diploma de onoare'' în cadrul Galei muzicii uşoare româneşti ''O zi printre stele'' (2002); Premiul de excelenţă, pentru sărbătorirea celor 35 de ani de activitate în cadrul premiilor VIP (2005); premiată la Gala Femeilor de Succes, organizată de Cosmopolitan Models şi You &Me (2006). În iulie 2010, în cadrul Galei Celebrităţilor 2010, Corina Chiriac a fost distinsă cu premiul Celebritatea anului la categoria muzică uşoară.
În 2004, Preşedinţia României i-a conferit Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler, Categora B - Muzică.
Corina Chiriac a ales să aniverseze cei 70 de ani de viaţă alături de fani şi de prieteni, lansând, chiar de ziua ei - sâmbătă, 26 octombrie 2019, la ora 12.00 - un dublu album aniversar intitulat "Strada Speranţei", la magazinul Muzica din Calea Victoriei. În aceeaşi zi, artista sărbătoreşte şi 50 de ani de carieră. Cu acest prilej, Corina Chiriac lansează şi site-ul http://www.corinachiriac.com, o veritabilă "Bibliotecă Virtuală", care prezintă cariera impresionantă a artistei şi a tatălui său, compozitorul Mircea Chiriac. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Liviu Tatu, editor online: Alexandru Cojocaru)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
PERSONALITATEA ZILEI: Beatrice Rancea, regizor și coregraf
Beatrice Rancea, regizor și coregraf, prim solistă a Operei Naționale București (1980-1992) și director general al Operei Naționale Române din Iași (2011-2016; 2017-2021), este unul dintre cei mai importanți creatori ai scenei de teatru și balet din România, remarcându-se pentru ideile sale originale. S-a născut la 19 august 1961, în Bu
William J. Clinton, cel de-al 42-lea președinte al SUA (1993-2001), împlinește 80 de ani (19 august)
Fostul președinte de la Casa Albă, Bill Clinton, cu numele de naștere William Jefferson Blythe III, s-a născut la 19 august 1946, în orașul Hope, statul Arkansas, la trei luni după moartea tatălui său, într-un accident rutier. În liceu, a luat numele tatălui vitreg, Roger Clinton, din Hot Springs, Arkansas, notează site-urile
19 august - Ziua mondială a fotografiei
Ziua mondială a fotografiei este marcată la 19 august, în cadrul Săptămânii mondiale a fotografiei, care începe pe 12 august și se încheie pe 26 august, notează site-ul dedicat, https://www.worldphotographyday.com/. În 2026, tema oficială este 'HOME' și &ic
19 august - Ziua mondială pentru asistență umanitară (ONU)
Ziua Mondială pentru Asistență Umanitară este marcată anual la 19 august, potrivit arată un.org. Data nu este aleasă întâmplător. În ziua de 19 august 2003, un camion-bombă a explodat la sediul Națiunilor Unite din Hotelul Canal din Bagdad, ucigând 22 de oameni, printre care Sergio Vieira de M
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 19 august
Ortodoxe Sf. Mc. Andrei Stratilat, Timotei, Agapie și Tecla Greco-catolice Sf. m. Andrei Stratilat și cei împreună cu el Romano-catolice Ss. Ioan Eudes, pr.; Sixt al III-lea, pp. Sfântul Mucenic Andrei Stratilat este pomenit în calend
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 19 august
Este a 231-a zi a anului 2026. Au mai rămas 134 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 23 m și apune la 20 h 15 m. Luna răsare la 14 h 02 și apune la 23 h 00 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Actorul, regizorul și producătorul Robert Redford
Actorul, regizorul și producătorul Robert Redford, întruchiparea starului hollywoodian carismatic și totodată un susținător influent al filmului independent prin intermediul Institutului Sundance, s-a născut la 18 august 1936, în Santa Monica, California, SUA. În 1955 a absolvit liceul, apoi a studiat la Institutul de Artă Pratt și ulterior s
DOCUMENTAR: 110 ani de la nașterea istoricului Neagu Djuvara (18 august)
Neagu Djuvara a fost unul dintre cei mai fascinanți intelectuali români ai secolului al XX-lea - istoric, filosof, diplomat, scriitor și, nu în ultimul rând, un aristocrat. S-a născut la București, la 18/31 august 1916, într-o familie de origine aromână așez
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 18 august
Ortodoxe Sf. Mc. Flor și Lavru Greco-catolice Sf. m. Flor și Laur Romano-catolice Fer. Paula Montaldi, fc. Sfinții Mucenici Flor și Lavru sunt pomeniți în calendarul creștin ortodox în ziua de 18 august. Frați după trup și du
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 18 august
Este a 230-a zi a anului 2026. Au mai rămas 135 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 22 m și apune la 20 h 16 m. Luna răsare la 12 h 54 și apune la 22 h 32 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
AnulNadia/ Triumful marii gimnaste românce la Campionatele Europene și Mondiale de Gimnastică
Cea mai mare gimnastă a României, Nadia Comăneci, a făcut istorie pentru gimnastica românească nu doar la Jocurile Olimpice de la Montreal, din 1976, unde a obținut prima notă de 10 din istoria olimpiadei, dar și prin reprezentațiile sale remarcabile de la Campionatele Europene și cele Mondiale, unde a cucerit medalii importante pentru palmaresul internațional al
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 17 august
Ortodoxe Sf. Gheorghe Pelerinul; Sf. Cuv. Nazaria, Olimpiada și Elisabeta (Safta) Brâncoveanu de la Văratec; Sf. Mc. Miron preotul, Straton și Ciprian Greco-catolice Sf. m. Miron Romano-catolice Ss. Miron, pr. m.; Eusebiu, pp.; Beatrice, călug.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 17 august
Este a 229-a zi a anului 2026. Au mai rămas 136 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 21 m și apune la 20 h 18 m. Luna răsare la 11 h 45 și apune la 22 h 09 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
16 august - Ziua națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conștientizare a violențelor împotriva creștinilor
La 16 august este marcată Ziua națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conștientizare a violențelor împotriva creștinilor. Plenul Camerei Deputaților a adoptat la 24 iunie 2020, cu 258 de voturi, proiectul de lege prin care a fost declarată ziua de 16 august ca Zi națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conșt
Proclamarea locală a canonizării Sfintei Doamne Maria Brâncoveanu (16 august)
Proclamarea locală a canonizării Sfintei Maria Brâncoveanu va avea loc la Biserica 'Sfântul Gheorghe - Nou' din Capitală, unde se păstrează moaștele Sfinților Martiri Brâncoveni și ale Sfintei Doamne Maria Brâncoveanu. Duminică, 16 august, de la ora 9:00, are loc Sfânta Liturghie la Biserica 'Sfântul Gheorghe - N









