DOCUMENTAR: Artista Corina Chiriac împlineşte 70 de ani
Actriţa, cântăreaţa, compozitoarea şi textiera Corina Chiriac s-a născut la 26 octombrie 1949 la Bucureşti. A studiat, timp de şase ani, vioara (clasa prof. George Manoliu) şi pianul la Şcoala de muzică nr. 1 din Bucureşti. În anul 1967, după absolvirea liceului, s-a înscris la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică ''I.L. Caragiale'' din Bucureşti, clasa actorie Constantin Moruzan - Mihai Mereuţă. A mai studiat şi cu Mony Gelerter şi Adriana Piteşteanu.
Debutul actoricesc a fost la Teatrul de Comedie din Bucureşti, cu un rol secundar în piesa ''Sfântul'' de Eugen Barbu, în regia Sandei Manu. În perioada studenţiei a jucat la Teatrele Cassandra, de Comedie şi Giuleşti, în piese de teatru precum ''Sfântul'', ''Căsătoria'',''Platonov'', ''Croitorii cei mari din Valahia'' (comedie), ''Sânziana şi Pepelea'',''Domnişoara Nastasia'' etc.
A debutat în viaţa muzicală în anul 1965, într-o emisiune de televiziune, interpretând două compoziţii proprii şi melodia ''Pe Valea Prahovei'' a lui George Grigoriu. A revenit în muzica uşoară patru ani mai târziu, participând la concursul de televiziune ''Steaua fără nume'' (1969-1970), potrivit site-ului http://desprecorinachiriac.blogspot.com.
A reprezentat România la Festivalul ''Cerbul de aur'' (martie 1971), unde a obţinut ''Cerbul de bronz'', cu melodiile ''Inimă nu fi de piatră'' şi ''Va veni o clipă''. În acelaşi an, a făcut parte din distribuţia filmului ''Aventuri la Marea Neagră''. Din 1972, a participat la toate ediţiile Festivalului naţional de muzică uşoară de la Mamaia, activitatea sa artistică muzicală intensificându-se cu înregistrări la TV şi Radio, concerte.
În 1971 i-a apărut primul disc single la Electrecord, a efectuat turnee în Bulgaria, în Republica Democrată Germană (RDG). Anul următor a jucat într-un rol secundar în serialul de televiziune ''Muşatinii'', realizat de Sorana Coroamă Stanca după trilogia lui Barbu Ştefănescu Delavrancea.
Un an mai târziu a lansat şlagărele ''Opriţi timpul'' şi ''Banii n-aduc fercirea''. În acelaşi an a apărut al doilea disc single la Electrecord. Începând cu această vară (şi până în 1988), Corina Chiriac a efectuat anual turnee de succes pe litoral. A apărut în filmul ''Cu mâinile curate'', regizat de Sergiu Nicolaescu, şi a efectuat un turneu în URSS, alături de Mihai Constantinescu, Olimpia Panciu şi formaţia Savoy.
În 1973, a efectuat turnee în Polonia, URSS şi Cehoslovacia, dar şi în RDG, unde a susţinut 25 de concerte. Tot în acest an, a participat la Praga, la un show TV internaţional. În anii următori a fost prezentă la Festivalul ''Decenska Kotva'' din Cehoslovacia (1974), Festivalul ''Orfeul de aur'' din Bulgaria (1975), Festivalul ''Lira Bratislavei'' din Cehoslovacia (1976), Festivalul de la Poznan - Polonia (1978).
Au continuat şi apariţiile în filme - a jucat în filmul TV ''Domnişoara Nastasia'', în regia Soranei Coroamă Stanca, şi în fimul ''Roşcovanul'', în regia lui Francisc Munteanu.
A participat, în 1977, la concerte şi show-uri TV în Polonia, R. D. Germană, Cehoslovacia, Bulgaria, URSS, alături de solişti ca Boney M, Sasha Distel, Karel Gott, Alla Pugaviova, Lili Ivanovna, Drupi (Italia), Tereza Kesovia şi mulţi alţii.
În 1979, emisiunea ''Eu sunt Corina'', în regia lui Tudor Vornicu, a primit premiul special al Juriului la Festivalul de film de televiziune de la Montreux (Elveţia). În toamna aceluiaşi an, artista a efectuat un nou turneu în URSS unde a aniversat împlinirea a 30 de ani. Spre sfârşitul anului, a fost invitată să concerteze în Italia, cu această ocazie obţinând un contract la televiziunea particulară din Alessandria.
În prima jumătate a anului 1980 a continuat seria concertelor în Italia. A participat din nou la Festivalul Internaţional de la Sopot, Polonia, unde a obţinut premiul III cu piesele ''Uneori suntem toţi copii'' (Liviu Tudan) şi ''Serenadă'' (Mircea Chiriac). A efectuat un important turneu în Cehoslovacia cu orchestra lui Karel Gott, sub bagheta lui Felix Slovacek, şi a participat la Festivalul de şansonete de la Koln din RFG, alături de formaţia condusă de compozitorul Horia Moculescu. La începutul lunii decembrie a fost invitată împreună cu Cornel Constantiniu la schimburi culturale în Cuba, unde a revenit anul următor.
.jpg)
Foto: (c) Corina Chiriac/Facebook.com
A apărut la Electrecord, în 1981, primul album LP al artistei, ''Eu sunt Corina''. În luna septembrie, a fost invitată la Festivalul Internaţional al cântecului de la Puerto Rico, unde a obţinut diploma de onoare a juriului.
La Festivalul de la Mamaia 1983, Corina Chiriac a participat cu melodiile ''Nimic nu poate învinge iubirea'' (Marius Ţeicu - Trofeul Mamaia), ''Strada speranţei'' (Vasile Veselovschi - Premiul organizatorilor) şi ''Apă şi foc'' (Horia Moculescu - Premiu Creaţie). Melodia ''Strada speranţei'' a devenit şlagărul emblematic al Corinei Chiriac.
În 1985, apare la Electrecord cel de-al treilea album al artistei, intitulat ''Corina'', iar doi ani mai târziu este lansat al patrulea album al său - ''Şi ieri, şi azi, şi mâine''.
.jpg)
Foto: (c) Corina Chiriac/Facebook.com
Repertoriul Corinei Chiriac cuprinde un număr semnificativ de piese, de genuri şi stiluri muzicale diferite, de la romanţă, muzică lăutărească la şansonete, piese de dans, muzică uşoară: ''Inimă nu fi de piatră'', ''Parfumul străzilor'', ''Ce mică-i vacanţa mare'', ''O clipă de sinceritate'', ''Trenul fericirii'', ''Nu mă uita de tot'', ''Nu te enerva'' etc.
În perioada 1988-1994 s-a stabilit temporar în SUA, iar după revenirea în ţară, în iulie 1995 a lansat albumul ''Deschid fereastra'', care conţine 11 piese noi compuse de Marius Ţeicu, Vasile Veselovschi, Ion Cristinoiu, Jolt Kerestely etc. Pe album sunt incluse şi două compoziţii proprii ale Corinei Chiriac.

Artista în 1996.
Foto: (c) SORIN LUPŞA / AGERPRES FOTO
În 1996, a făcut parte din delegaţia artistică a Casei Româneşti la Jocurile Olimpice de la Atlanta, SUA, alături de Alexandru Mironov, Nadia Comăneci, Theodor Meleşcanu, Iolanda Balaci.
Primul album de autor şi primul CD din cariera sa - ''Serenadă pentru Carul Mare'' - au fost lansate în 2002. La sfârşitul anului 2003 apare albumul ''Opriţi timpul - Mari Succese vol.1'' cuprinzând 21 de şlagăre ale Corinei Chiriac. Începând cu 13 aprilie 2004, a fost prezentatoarea şi realizatoarea emisiunii ''Amfitrion Corina'' la postul de televiziune TVRM, iar din 26 februarie 2005 a prezentat şi realizat, alături de Puiu Stoicescu, tot la TVRM, emisiunea de divertisment ''Zig-Zag TV''.
În iunie 2005 a lansat albumul ''Ne cunoaştem din vedere - Mari Succese vol. 2'', cuprinzând alte 20 de şlagăre ale Corinei Chiriac. În luna septembrie a aceluiaşi an, a plecat câteva luni în America de Sud unde a vizitat Brazilia şi Argentina.
Efectuează, în lunile mai-iunie 2006, un nou turneu pentru românii din diaspora, fiind invitată alături de Daniela Condurache şi Aurel Moldoveanu, în Germania, Austria şi Italia. La jumătatea lunii octombrie apare albumul ''Inimă nebună - Mari Succese vol. 3'' cuprinzând alte 17 şlagăre ale Corinei Chiriac. La data de 23 octombrie 2006, anunţă lansarea primului volum al cărţii ''Buscando l'amor''/"Căutând iubirea", scrisă de Corina Chiriac.

La Premiile VIP, 2006.
Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO
Începând cu 9 septembrie 2007, artista a devenit prezentatoarea emisiunii ''Să v-amintiţi duminica'' la postul Naţional TV. În octombrie, Corina Chiriac a acceptat oferta lui Marius Moga de a colabora cu el şi cu Randi la cel mai nou proiect al trupei. Artista a interpretat refrenul unei piese electro în limba spaniolă, melodie după care a fost botezat şi albumul Morandi, ''Next''.
În februarie 2009, a lansat albumul ''Mărţişor Prinţişor'', care include şlagărele consacrate ale artistei: ''Strada speranţei'', ''Mama, doar mama'', ''Ne cunoaştem din vedere'', ''Bunicul'' sau ''Rămâne o artistă'', dar şi compoziţii proprii, care nu au fost prezentate publicului până acum: ''Mărţişor Prinţişor'', ''Seara'', ''Dragostea e un bob de rouă''.

Corina Chiriac şi Marius Ţeicu la Festivalul de muzică pentru copii şi adolescenţi ”Vocea Cetăţii 2014” de la Sighişoara.
Foto: (c) DORINA MATIŞ / AGERPRES FOTO
În februarie 2010, a fost lansat albumul ''O rochie de mireasă'', în cadrul unui spectacol susţinut la Sala Palatului.
În 2014, a participat la înregistrarea unor melodii pentru CD-ul ''Actorii cântă'', unde, alături de alţi actori, a interpretat melodii compuse de Margareta Pâslaru, iniţiatoarea proiectului prin care încasările albumului sunt donate Fondului de Solidaritate Teatrală.

Lansarea CD-ului ”Cântă”, 2014.
Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO
Anul 2015 i-a adus artistei lansarea unui nou album dublu de muzică uşoară românească nouă - "Hai, hai lângă mine stai", melodii compuse de Nicolae Caragea, dar şi lansarea celei de-a doua ediţii a cărţii ei, "Căutând iubirea".
În 2016, i-a apărut un album best of - "Ne cunoaştem din vedere" - care adună melodii mai vechi, compoziţie personală: "Ne cunoaştem din vedere", "Cântec pentru Ioana Radu", "Permiteţi", "Rămâne o artistă", "Noapte bună, pe mâine".
La 30 martie 2017, primeşte Premiul "Opriţi Timpul - Respect pentru valori", la Gala Premiilor Revistei "Actualitatea Muzicală" a Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România, în semn de apreciere pentru emisiunea de divertisment pe care o realizează de mulţi ani la Naţional TV, în care promovează muzica de calitate.

În platoul emisiunii "Opriţi timpul", 2014.
Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO
În iunie 2019, alături de alte personalităţi din divertismentul românesc, participă la ceremonia de aşezare la temelia Monumentul Artiştilor Muzicii Româneşti, a unui Hrisov pe care au fost consemnate datele esenţiale despre istoria ridicării sale. Corina Chiriac a făcut parte şi din comitetul de realizare al acestui monument, care este amplasat pe platoul din faţa Inspectoratului General al Muzicilor Militare de pe Bulevardul Iuliu Maniu.

Corina Chiriac şi Stela Enache la ceremonia de inaugurare a Ansamblului Memorial ”Monumentul artiştilor muzicii româneşti”, 2019.
Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO
Cariera artistei a fost răsplătită printr-o serie de premii şi distincţii: ''Medalia de onoare pentru 20 de ani de activitate internaţională'' din partea Federaţiei Internaţionale de organizare a festivalurilor FIDOF (1991); Uniunea criticilor muzicali ''Mihai Jora'' îi oferă Premiul ''O viaţă dedicată cântecului'' (2000); ''Diploma de onoare'' în cadrul Galei muzicii uşoare româneşti ''O zi printre stele'' (2002); Premiul de excelenţă, pentru sărbătorirea celor 35 de ani de activitate în cadrul premiilor VIP (2005); premiată la Gala Femeilor de Succes, organizată de Cosmopolitan Models şi You &Me (2006). În iulie 2010, în cadrul Galei Celebrităţilor 2010, Corina Chiriac a fost distinsă cu premiul Celebritatea anului la categoria muzică uşoară.
În 2004, Preşedinţia României i-a conferit Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler, Categora B - Muzică.
Corina Chiriac a ales să aniverseze cei 70 de ani de viaţă alături de fani şi de prieteni, lansând, chiar de ziua ei - sâmbătă, 26 octombrie 2019, la ora 12.00 - un dublu album aniversar intitulat "Strada Speranţei", la magazinul Muzica din Calea Victoriei. În aceeaşi zi, artista sărbătoreşte şi 50 de ani de carieră. Cu acest prilej, Corina Chiriac lansează şi site-ul http://www.corinachiriac.com, o veritabilă "Bibliotecă Virtuală", care prezintă cariera impresionantă a artistei şi a tatălui său, compozitorul Mircea Chiriac. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Liviu Tatu, editor online: Alexandru Cojocaru)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
PERSONALITATEA ZILEI: Actrița și producătoarea Rita Wilson
Rita Wilson (născută Margarita Ibrahimoff) este o actriță, cântăreață și producătoare de film americană din Los Angeles. Are origini grecești și bulgare. În 2019, a primit cetățenia greacă, în semn de recunoaștere a eforturilor sale de a sprijini Grecia prin solicitarea de ajutor internațional în urma unui incendiu devastator în Mati, regiunea A
DOCUMENTAR: Cântăreața americană de jazz și gospel Mahalia Jackson, 115 ani de la naștere (26 octombrie)
Mahalia Jackson, cântăreață americană de jazz și gospel supranumită 'regina gospel-ului' este considerată una dintre cele mai influente voci ale secolului al XX-lea. S-a născut la 26 octombrie 1911, în New Orleans, Louisiana, SUA, fiind fiica lui Charity și Johnny Jackson. După moartea mamei sale, în 1917, a fost crescută de mătușa sa
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 26 octombrie
Ortodoxe Sf. Mare Mc. Dimitrie, Izvorâtorul de Mir Greco-catolice Sf. Mucenic Dumitru, Izvorâtorul de mir Romano-catolice Ss. Dumitru, m.; Lucian și Marcian, m. Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, este pomenit în calendarul creștin ortodox în ziua de 2
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 26 octombrie
Este a 299-a zi a anului 2026. Au mai rămas 66 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 45 m și apune la 17 h 14 m. Luna răsare la 16 h 59 m și apune la 07 h 02 m. Lună Plină la 07 h 12 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
DOCUMENTAR: Mihai I, rege al României între 1927-1930 și 1940-1947, 105 ani de la naștere (25 octombrie)
Regele Mihai I (1927-1930; 1940-1947), ultimul monarh al României și ultimul dintre liderii supraviețuitori din perioada celui de-al Doilea Război Mondial, cu un rol important în istoria contemporană a României și a Europei, s-a născut la 25 octombrie 1921, la Sinaia, fiind fiul principelui moștenitor Carol și al Elenei, principesă de Grecia.
DOCUMENTAR: 15 ani de la moartea cineastului și arhitectului Liviu Ciulei (25 octombrie)
Regizor de teatru și film, actor, scenograf, arhitect și teoretician al teatrului, Liviu Ciulei a avut o carieră națională și internațională, întinsă pe mai bine de 50 de ani, ce numără peste 20 de filme și peste 125 de spectacole de teatru. În 2023, pentru întreaga sa activitatea artistică, centenarul său a fost înscris în calendarul mondial al
25 octombrie - Ziua europeană a justiției civile
La 25 octombrie este celebrată anual Ziua europeană a justiției civile, destinată tuturor cetățenilor europeni care activează în domeniul justiției, vizând atât justiția civilă, cât și pe cea penală. Marcarea evenimentului este o inițiativă comună a Consiliului Europei și a Comisiei Europene. Ziua europeană a justiției civile se marchează în ace
25 octombrie - Ziua Armatei Române
Ziua Armatei Române este marcată, anual, la data de 25 octombrie. În 1944, după lupte grele purtate de militarii corpului Armata a 4-a Română, în cooperare cu unitățile sovietice, erau eliberate, la 24 octombrie, orașele Carei și Satu Mare, ultimele localități de pe teritoriul național rămase sub ocupația hitleristo-horthystă, eveniment care a î
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 25 octombrie
Ortodoxe Sf. Mc. Marcian și Martirie, Valerie și Hrisaf; Sf. Tavita Dminica a 23-a după Rusalii Greco-catolice Duminica a 23-a după Rusalii. Sf. m. Marcian și Martiriu Romano-catolice Duminica a 30-a de peste an Ss. Crisant și Daria, soți m.; Mina, ostaș m.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 25 octombrie
Este a 298-a zi a anului 2026. Au mai rămas 67 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 43 m și apune la 17 h 15 m. Luna răsare la 16 h 31 m și apune la 05 h 44 m. România revine la ora oficială Timpul Legal Român. Ora 04:00 devine ora 03:00. AGERPRES (Documentare, editor: Hori
DOCUMENTAR: România revine la ora oficială Timpul Legal Român (24-25 octombrie)
În noaptea de sâmbătă, 24 octombrie 2026, spre duminică, 25 octombrie, România revine la Timpul Legal Român. În fiecare an, în luna octombrie are loc schimbarea orei, prin renunțarea la ora de vară și revenirea la Timpul Legal Român, respectiv în ultima duminică a lunii, atunci când ora 04:00 devine ora 03:00.
Săptămâna mondială pentru educație mediatică și informațională (24-31 octombrie) (ONU)
Săptămâna mondială pentru educație mediatică și informațională este marcată anual între 24 și 31 octombrie, fiind o inițiativă a UNESCO și a Alianței Globale pentru Parteneriate în materie de alfabetizare informațională (GAPMIL - Global Alliance for Partnerships on Media and Information Literacy). Tema acestui an este 'We All Play a Part - Media and Inf
24 octombrie - Ziua Națiunilor Unite (ONU)
Ziua Națiunilor Unite, marcată pe 24 octombrie, în fiecare an, aniversează intrarea în vigoare, în anul 1945, a Cartei ONU. Odată cu ratificarea acestui document fondator de către majoritatea semnatarilor săi - inclusiv de către cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate - Organizația Națiunilor Unite a luat ființă în mod oficial. Ziua O
24 octombrie - Ziua mondială a informării pentru dezvoltare (ONU)
Ziua mondială a informării pentru dezvoltare a fost creată pentru a atrage atenția globală asupra provocărilor fundamentale ale dezvoltării și pentru a sublinia nevoia vitală a cooperării internaționale pentru a le rezolva, notează pagina www.mdpi.com, aparținând Multidisciplinary Digital Publishing Institute (MD
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 24 octombrie
Ortodoxe Sf. Mare Mucenic Areta; Sf. Mc. Marcu, Sotirih și Valentin Greco-catolice Sf. m. Areta și cei împreună cu el Romano-catolice Ss. Anton M. Claret, ep.; Alois Guanella, pr. Sfântul Mare Mucenic Areta este pomenit în cal














