PĂRINŢI ŞI COPII TALENTAŢI: Lamia şi Radu Beligan
Lamia Beligan este una dintre cele mai cunoscute actriţe ale Naţionalului bucureştean, având zeci de roluri în repertoriu, de-a lungul carierei de aproape 30 de ani. A moştenit talentul artistic de la celebrul său tată, marele actor Radu Beligan. A jucat alături de el pe scenă, dar şi în piese regizate de acesta.
***
Actriţa Lamia Beligan s-a născut la 23 august 1966, în Bucureşti. A absolvit Academia de Teatru şi Film Bucureşti, promoţia 1990, la clasa profesorului Ion Cojar, conform site-ului tnb.ro.
A debutat la Teatrul Naţional din Craiova, cu rolul Honey din "Cui i-e frică de Virginia Woolf?" de Edward Albee. Pe scena acestui teatru a jucat şi rolurile Vrăjitoarea în "Ubu Rex cu scene din Macbeth" de Alfred Jarry şi William Shakespeare, Muriel în "Ferma animalelor" după George Orwell, Sonia în "Unchiul Vanea" de A.P. Cehov, Corul în "Phaedra" după Seneca. La Craiova a jucat pentru prima dată pe scenă alături de Radu Beligan.
A debutat pe scena TNB cu rolul Saşa din "Însemnările unui necunoscut" după Fiodor Mihailovici Dostoievski (1979). Au urmat roluri în piesele "Drumul singurătaţii" de Arthur Schnitzler, "Faleza" de Julius Edlis, "Fata din Andros" de Terenţiu, "Două pe faţă, două pe dos" de Theresa Rebeck, "Purificare" de Petr Zelenka, "Sinucigaşul" de Nikolai Erdman, "Neînţelegerea" de Albert Camus, "Gândirea" de Leonid Andreev, "Egoistul" de Jean Anouilh (regia Radu Beligan), "Anna Karenina" de Helen Edmundson, "Trei surori" de A.P. Cehov, "Amanţii însângeraţi" de Chikamatsu Monzaemon, "Mofturi la Union" după I.L. Caragiale, "Generaţia de sacrificiu" de I. Valjean, "Cotletele" de Bertrand Blier, "De partea cui eşti" de Ronald Harwood (regia Radu Beligan), "Harvey" de Mary Chase.
Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO
Marin Moraru, Radu Beligan si Lamia Beligan, la Gala Comediei Romanesti, organizata la Teatrul de Comedie - Sala 'Radu Beligan', pentru decernarea premiilor celei de-a XII-a editii a Festivalului Comediei Romanesti (festCO), 2014
Pe lângă TNB, a mai jucat la Teatrul Metropolis ("Lecţia de violoncel" de Mona Radu), Teatrul de Comedie ("Spiritul de familie" de Eric Assous, regia Radu Beligan), Teatrul Odeon ("Spovedanie la Tanacu" - adaptare după Tatiana Niculescu Bran), Teatrul Mic ("Copiii Soarelui" de Maxim Gorki), Teatrul Excelsior ("Vivien Leigh - Ultima conferinţă de presă" de Marcy Lafferty), Palatul Naţional al Copiilor ("Leul deşertului" de Mona Radu, regia Radu Beligan).
Din filmografia Lamiei Beligan amintim: "Hotel de lux", regia Dan Piţa, 1992; "Călător în calea lupilor", regia Constantin Vaeni; "Nisipul din urne", regia Frieder Schuller, coproducţie Germania - România; "Le corps du delit", regia Jean-Claude Romme; "Accords et a cris", regia Benoit D'Aubert; "Natures mortes", regia Patrick Malakian; "Na vlasti nebespeci" (At your own risk), regia Filip Renc; "Le Pere Goriot", regia Jean-Daniel Verhaeghe; "Une place parmi les vivants", regia Raoul Ruiz.
Roluri în televiziune: "La urgenţă", regia Andrei Zincă; "Tandreţea lăcustelor", regia Dan Necşulea; "Martorii", regia Şerban Marinescu; "Poveste imorală", regia Constantin Dicu; "Cui i-e frică de Virginia Woolf?", regia Olimpia Arghir; "Vox Maris", regia Viorel Sergovici; "Baltagul", regia Anca Ovanez Doroşenco; "Ochii care nu se văd", regia Dan Necşulea.
Între premiile şi nominalizările actriţei se numără: Premiul Fundaţiei Silvia Popovici pentru cea mai bună actriţă a anului 1998, "Leul de Argint" pentru filmul "Hotel de lux" în regia lui Dan Piţa (rolul Marta, 1992), Premiul de interpretare pentru rolul Gwendolline din comedia muzicală după piesa "Bună seara, domnule Wilde", la Festivalul Internaţional de la Liverpool (1990), Medalia Meritul Cultural conferită de Preşedinţia României, precizează tnb.ro.
***
Marele actor Radu Beligan s-a născut la 14 decembrie 1918, în satul Gălbeni, judeţul Bacău, potrivit site-ului tnb.ro. A urmat cursurile Academiei Regale de Muzică şi Artă Dramatică de la Bucureşti, pe care a absolvit-o în 1939, arată www.academiaromana.ro. Aici a avut şansa de a lucra cu Lucia Sturdza Bulandra.
Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO
A debutat în teatru la vârsta de 20 de ani, în spectacolul "Crimă şi pedeapsă", după Dostoievski. În primii ani ai carierei de actor a jucat la Teatrul "Regina Maria" (1937-1938), la "Uranus" (1938-1939), la Teatrul din Sărindar, la Grădina "C.A. Rosetti", la Teatrul "Tudor Muşatescu", la Majestic, la Savoy, la Teatrul "Comedia", la Municipal. La sfârşitul anilor '40, a existat chiar şi Compania "Radu Beligan". La Teatrul Naţional din Bucureşti a venit pentru prima dată în 1945.
Mai târziu, în 1961, a înfiinţat Teatrul de Comedie, fiind directorul acestuia timp de opt ani (1961-1969). La 5 ianuarie 1961 a fost prezentat publicului primul spectacol al acestui teatru - "Celebrul 702" de Alexandru Mirodan, regia Moni Ghelerter, cu Radu Beligan în rolul principal. Pe această scenă, actorul a mai interpretat roluri în spectacolele "Şeful sectorului suflete" de Alexandru Mirodan (1963), "Rinocerii" de Eugene Ionesco (1964), "Capul de răţoi" de George Ciprian (1966), "Opinia Publică" de Aurel Baranga (1967), "Ucigaş fără simbrie" de Eugene Ionesco (1968).
Din 1969 până în 1990, Radu Beligan a fost directorul Teatrului Naţional Bucureşti.
De-a lungul carierei de aproape opt decenii, a realizat peste 80 de roluri în teatru şi 30 în filme. A avut o activitate bogată şi la radio şi la televiziune. Primul său rol în film a fost Rică Venturiano din "O noapte furtunoasă", în regia lui Jean Georgescu (1943), iar ultimul în "După-amiaza unui torţionar", în regia lui Lucian Pintilie (2001). Printre alte pelicule din distribuţia cărora a făcut parte Radu Beligan pot fi amintite: "Lanţul slăbiciunilor" (1952), "Directorul nostru" (1960), "Castelanii" (1966), "Tată de duminică" (1975), "Aurel Vlaicu" (1977), "Horea" (1984), "Trahir" (1992), potrivit lucrării "1234 cineaşti români" (Cristina Corciovescu şi Bujor Rîpeanu, Ed. Ştiinţifică, 1996).
Foto: (c) ARMAND ROSENTHAL / ARHIVA ISTORICĂ AGERPRES
Actorii Radu Beligan (dr) si Constantin Dinulescu (stg), in piesa de teatru 'Numele trandafirului' de Umberto Eco, 1994.
Talentul regizoral al lui Radu Beligan a strălucit în "Egoistul" de Jean Anouilh, "De partea cui eşti?" de Ronald Harwood, "O scrisoare pierdută" de I.L. Caragiale, "Poveste din Irkutsk" de Aleksei Arbuzov, "Sălbaticii" de Serghei Mihailovici Mihalkov, "Doctor fără voie" de Moliere (co-regie cu Sică Alexandrescu), "Străini în noapte" de Eric Assous.
Este autorul volumelor de eseuri "Pretexte şi subtexte" (1968), "Luni, Marţi, Miercuri..." (1978), "Note de insomniac" (2001, volum reeditat în 2008), dar şi autor a nenumărate traduceri şi adaptări din dramaturgia franceză, engleză şi italiană.
Sursa foto: tnb.ro
La fel de bogată a fost şi activitatea sa didactică, profesională şi academică: profesor la Institutul de Teatru şi Film (1950-1965); membru al cartelului Internaţional al Teatrului (1967); preşedinte activ (1971) şi preşedinte de onoare pe viaţă (1979) al Institutului Internaţional de Teatru; co-preşedinte, cu Yehudi Menuhin, al Festivalurilor Internaţionale de Teatru şi Muzică organizate de UNESCO (1971-1978); membru în Consiliul Superior al Teatrului Naţiunilor, sub preşedinţia lui Pierre Moinet; membru al Academiei "Le Muse" din Florenţa; societar de onoare al Teatrului Naţional "I.L. Caragiale" (2001); membru al Uniunii Scriitorilor din România (2008).
În 2004, Radu Beligan a devenit membru de onoare al Academiei Române.
A fost recompensat cu numeroase premii şi distincţii: Artist Emerit (1953), Artist al Poporului (1962), Ordinul Meritul Cultural clasa I (1967), Premiul Academiei "Le Muse" din Florenţa (1980), Premiul Galei UNITER - Trofeul Dionysos (1995-1996), Premiul Academiei Române (1999), Premiul "14 Juillet" al Ministerului de Externe al Franţei (1998), Trofeul "Eugene Ionesco" (1999), Premiul Revistei "Flacăra" (2000), Marele Premiu acordat de Guvernul României, în cadrul Premiilor Naţionale de Teatru (2002), Ordinul Drapelul Iugoslav cu steaua de aur şi colan (2003), Premiul de Excelenţă al Festivalului Teatrului de Comedie (2006), Premiul de excelenţă al Galei UNITER (2007-2008).
A fost Doctor Honoris Causa al Academiei de Arte "George Enescu" din Iaşi (1994) şi al Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică "I.L. Caragiale" (2003).
La 5 aprilie 2002, Radu Beligan a fost numit în grad de Ofiţer al Ordinului Naţional al Legiunii de Onoare franceze, fiind primul actor român căruia i s-a acordat această prestigioasă distincţie.
Foto: (c) SORIN LUPSA / AGERPRES FOTO
Actorul Radu Beligan a fost decorat cu Ordinul National 'Steaua Romaniei' in Grad de Mare Cruce, in cadrul unei ceremonii desfasurate la Palatul Cotroceni, 2008
Pentru meritele profesionale şi artistice, Preşedinţia României i-a acordat Ordinul Naţional "Serviciul Credincios" în grad de Mare Ofiţer (2004) şi Ordinul Naţional "Steaua României" în grad de Mare Cruce (2008).
În 2011, actorul Radu Beligan a primit o stea pe Aleea Celebrităţilor. Tot atunci, maestrul a primit titlul de cel mai longeviv actor încă în activitate pe scena unui teatru, din partea Guinness World Records.
Radu Beligan a murit la 20 iulie 2016, la vârsta de 97 de ani.
În ziua de 14 decembrie 2018, Academia Română, prin Secţia de arte, arhitectură şi audio-vizual, a organizat sesiunea omagială "Radu Beligan - un centenar de la naştere". În aceeaşi zi, a fost programat evenimentul "Centenar Radu Beligan", organizat de Teatrul Naţional Bucureşti, în parteneriat cu Primăria Capitalei şi Centrul Cultural ArCub. La rândul său, Banca Naţională a României a lansat în circuitul numismatic, începând cu 14 decembrie 2018, o monedă din argint cu tema 100 de ani de la naşterea lui Radu Beligan. Reversul monedei prezintă portretul actorului Radu Beligan şi inscripţiile în arc de cerc "RADU BELIGAN" şi "100 DE ANI DE LA NAŞTERE". AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, Horia Plugaru; editor: Doina Lecea, editor online: Ady Ivaşcu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 5 iulie
Ortodoxe Sf. Cuv. Atanasie Atonitul; Sf. Cuv. Lampadie Duminica a 5-a după Rusalii Greco-catolice Duminica a 5-a după Rusalii. Sf. Marta, mama Sf. Simeon; Sf. Atanasie Atonitul; Sf. cuv. Lampadie Taumaturgul Romano-catolice Duminica a 14-a de peste an Sf. Anton
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 5 iulie
Este a 186-a zi a anului 2026. Au mai rămas 179 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 38 m și apune la 21 h 03 m. Luna răsare la 23 h 51 m și apune la 10 h 56 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Actrița Luminița Gheorghiu
Actrița Luminița Gheorghiu, unul dintre reperele cinematografiei românești, cu o bogată filmografie care include producții precum 'Moromeții', 'Moartea domnului Lăzărescu', '4 luni, 3 săptămâni și 2 zile', 'Sunt o babă comunistă', 'După dealuri', 'Nunta mută', 'Poziția copilului', s-a născut la 1 septembrie
SUA250/ Adoptarea Declarației de Independență a SUA (4 iulie 1776)
Declarația de independență a Statelor Unite ale Americii a fost documentul formal care a exemplificat voința populară asupra dreptului de alegere a propriei guvernări. Pe fondul conflictului armat, izbucnit în aprilie 1775, între coloniștii americani, care s-au ridicat împotriva Coroanei Britanice pentru a-și cere drepturile, și forțele brita
4 iulie - Ziua internațională a cooperativelor (ONU)
Ziua internațională a cooperativelor este marcată în acest an la 4 iulie, cu scopul de a evidenția țintele și obiectivele ONU și ale mișcării internaționale cooperatiste în domeniu, în vederea extinderii parteneriatelor între mișcarea internațională cooperatistă și factorii decizionali la nivel local și național. Această zi a fost procl
4 iulie - Ziua Crucii Roșii Române
Ziua Crucii Roșii Române este marcată în fiecare an la 4 iulie, aceasta fiind data la care în 1876 s-a înființat Societatea de Cruce Roșie din România și a primit recunoașterea Comitetului Internațional al Crucii Roșii. În prezent, Crucea Roșie Română, organizație aflată sub Înaltul Patronaj al Majestății Sale Margareta, 'e
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 4 iulie
Ortodoxe Sf. Olimpiada de la Fărcașa; Sf. Ier. Andrei, arhiepiscopul Cretei; Sf. Cuv. Marta Greco-catolice Sf. aep. Andrei Cretanul Romano-catolice Ss. Elisabeta a Portugaliei; Piergiorgio Frassati; Fer. Maria Crocifissa Curcio, călug. Olimpiada Tănase
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 4 iulie
Este a 185-a zi a anului 2026. Au mai rămas 180 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 37 m și apune la 21 h 03 m. Luna răsare la 23 h 33 m și apune la 09 h 49 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Retrospectiva evenimentelor interne 29 iunie - 3 iulie 2026
Vizita președintelui Israelului, Isaac Herzog, în România, ședința CSAT pe tema Summitului NATO de la Ankara, discuțiile pe marginea formării unui nou guvern, ca urmare a demiterii Guvernului Bolojan și a respingerii de către parlament a Guvernului Veștea, răspunsul oferit de Ucraina cu privire la drona autodetonată la Constanța, în 5 iunie 2026, de
Săptămâna europeană 29 iunie - 3 iulie 2026
Irlanda a preluat președinția rotativă a Consiliului UE (1 iulie-31 decembrie 2026), aprobarea rezoluției privind al doilea ciclu al cadrului strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării (2026-2030), acord definitiv asupra unui nou regulament menit să raționalizeze și să simplifice anumite norme privind IA, Parlamentul European, Consi
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
Festivalul Vasluiul Medieval revine, în perioada 3-5 iulie, la Ansamblul Monumental 'Podul Înalt' de la Băcăoani și propune publicului trei zile de istorie, teatru, muzică și spectacole inspirate din universul medieval. Vineri, 3 iulie, festivalul va debuta cu parada medievală pe traseul Crucea Gării - Centrul Civic și ceremonia inaugurală
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 3 iulie
Ortodoxe Sf. Mc. Iachint; Sf. Ier. Anatolie, patriarhul Constantinopolului Greco-catolice Sf. m. Iacint; Sf. aep. Anatolie. Romano-catolice Sf. Toma, ap. Sfântul Mucenic Iachint este pomenit în calendarul creștin ortodox în ziua de 3
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 3 iulie
Este a 184-a zi a anului 2026. Au mai rămas 181 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 36 m și apune la 21 h 03 m. Luna răsare la 23 h 11 m și apune la 08 h 41 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Actorul francez Samy Naceri
Cu o carieră de peste două decenii, actorul Samy Naceri este cunoscut publicului în special pentru rolul Daniel Morales, din seria de filme 'Taxi' (1998, 2000, 2003, 2007). A fost nominalizat, în 1999, la Premiul Cesar pentru Cel mai promițător actor ('Taxi'), iar în 2006 a câștigat Premiul pentru Cel mai bun actor la Festivalul de Fil
DOCUMENTAR: Actorul Gheorghe Visu împlinește 75 de ani (2 iulie)
Gheorghe Visu este unul dintre cei mai apreciați și longevivi actori români de teatru și film, fiind o figură emblematică a cinematografiei românești din anii '70-'80. Cu un fizic atletic, voce baritonală profundă și o expresivitate naturală, a excelat în roluri de rebeli, oameni simpli sau personaje cu adâncime dramatică. S-a n