logo logo

Agerpres – Agenția Națională de Presă: Știri de actualitate cu informații de încredere pentru o societate bine informată.

Bucuresti

Piaţa Presei Libere nr. 1, sector 1

Telefon: +4 021.2076.110

office@agerpres.ro

PĂRINŢI ŞI COPII TALENTAŢI: Lamia şi Radu Beligan

Image

Lamia Beligan este una dintre cele mai cunoscute actriţe ale Naţionalului bucureştean, având zeci de roluri în repertoriu, de-a lungul carierei de aproape 30 de ani. A moştenit talentul artistic de la celebrul său tată, marele actor Radu Beligan. A jucat alături de el pe scenă, dar şi în piese regizate de acesta.

***

Actriţa Lamia Beligan s-a născut la 23 august 1966, în Bucureşti. A absolvit Academia de Teatru şi Film Bucureşti, promoţia 1990, la clasa profesorului Ion Cojar, conform site-ului tnb.ro.

A debutat la Teatrul Naţional din Craiova, cu rolul Honey din "Cui i-e frică de Virginia Woolf?" de Edward Albee. Pe scena acestui teatru a jucat şi rolurile Vrăjitoarea în "Ubu Rex cu scene din Macbeth" de Alfred Jarry şi William Shakespeare, Muriel în "Ferma animalelor" după George Orwell, Sonia în "Unchiul Vanea" de A.P. Cehov, Corul în "Phaedra" după Seneca. La Craiova a jucat pentru prima dată pe scenă alături de Radu Beligan.

A debutat pe scena TNB cu rolul Saşa din "Însemnările unui necunoscut" după Fiodor Mihailovici Dostoievski (1979). Au urmat roluri în piesele "Drumul singurătaţii" de Arthur Schnitzler, "Faleza" de Julius Edlis, "Fata din Andros" de Terenţiu, "Două pe faţă, două pe dos" de Theresa Rebeck, "Purificare" de Petr Zelenka, "Sinucigaşul" de Nikolai Erdman, "Neînţelegerea" de Albert Camus, "Gândirea" de Leonid Andreev, "Egoistul" de Jean Anouilh (regia Radu Beligan), "Anna Karenina" de Helen Edmundson, "Trei surori" de A.P. Cehov, "Amanţii însângeraţi" de Chikamatsu Monzaemon, "Mofturi la Union" după I.L. Caragiale, "Generaţia de sacrificiu" de I. Valjean, "Cotletele" de Bertrand Blier, "De partea cui eşti" de Ronald Harwood (regia Radu Beligan), "Harvey" de Mary Chase.

 


Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO

Marin Moraru, Radu Beligan si Lamia Beligan, la Gala Comediei Romanesti, organizata la Teatrul de Comedie - Sala 'Radu Beligan', pentru decernarea premiilor celei de-a XII-a editii a Festivalului Comediei Romanesti (festCO), 2014



Pe lângă TNB, a mai jucat la Teatrul Metropolis ("Lecţia de violoncel" de Mona Radu), Teatrul de Comedie ("Spiritul de familie" de Eric Assous, regia Radu Beligan), Teatrul Odeon ("Spovedanie la Tanacu" - adaptare după Tatiana Niculescu Bran), Teatrul Mic ("Copiii Soarelui" de Maxim Gorki), Teatrul Excelsior ("Vivien Leigh - Ultima conferinţă de presă" de Marcy Lafferty), Palatul Naţional al Copiilor ("Leul deşertului" de Mona Radu, regia Radu Beligan).

Din filmografia Lamiei Beligan amintim: "Hotel de lux", regia Dan Piţa, 1992; "Călător în calea lupilor", regia Constantin Vaeni; "Nisipul din urne", regia Frieder Schuller, coproducţie Germania - România; "Le corps du delit", regia Jean-Claude Romme; "Accords et a cris", regia Benoit D'Aubert; "Natures mortes", regia Patrick Malakian; "Na vlasti nebespeci" (At your own risk), regia Filip Renc; "Le Pere Goriot", regia Jean-Daniel Verhaeghe; "Une place parmi les vivants", regia Raoul Ruiz.

Roluri în televiziune: "La urgenţă", regia Andrei Zincă; "Tandreţea lăcustelor", regia Dan Necşulea; "Martorii", regia Şerban Marinescu; "Poveste imorală", regia Constantin Dicu; "Cui i-e frică de Virginia Woolf?", regia Olimpia Arghir; "Vox Maris", regia Viorel Sergovici; "Baltagul", regia Anca Ovanez Doroşenco; "Ochii care nu se văd", regia Dan Necşulea.

Între premiile şi nominalizările actriţei se numără: Premiul Fundaţiei Silvia Popovici pentru cea mai bună actriţă a anului 1998, "Leul de Argint" pentru filmul "Hotel de lux" în regia lui Dan Piţa (rolul Marta, 1992), Premiul de interpretare pentru rolul Gwendolline din comedia muzicală după piesa "Bună seara, domnule Wilde", la Festivalul Internaţional de la Liverpool (1990), Medalia Meritul Cultural conferită de Preşedinţia României, precizează tnb.ro.

***

Marele actor Radu Beligan s-a născut la 14 decembrie 1918, în satul Gălbeni, judeţul Bacău, potrivit site-ului tnb.ro. A urmat cursurile Academiei Regale de Muzică şi Artă Dramatică de la Bucureşti, pe care a absolvit-o în 1939, arată www.academiaromana.ro. Aici a avut şansa de a lucra cu Lucia Sturdza Bulandra.

 


Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO



A debutat în teatru la vârsta de 20 de ani, în spectacolul "Crimă şi pedeapsă", după Dostoievski. În primii ani ai carierei de actor a jucat la Teatrul "Regina Maria" (1937-1938), la "Uranus" (1938-1939), la Teatrul din Sărindar, la Grădina "C.A. Rosetti", la Teatrul "Tudor Muşatescu", la Majestic, la Savoy, la Teatrul "Comedia", la Municipal. La sfârşitul anilor '40, a existat chiar şi Compania "Radu Beligan". La Teatrul Naţional din Bucureşti a venit pentru prima dată în 1945.

Mai târziu, în 1961, a înfiinţat Teatrul de Comedie, fiind directorul acestuia timp de opt ani (1961-1969). La 5 ianuarie 1961 a fost prezentat publicului primul spectacol al acestui teatru - "Celebrul 702" de Alexandru Mirodan, regia Moni Ghelerter, cu Radu Beligan în rolul principal. Pe această scenă, actorul a mai interpretat roluri în spectacolele "Şeful sectorului suflete" de Alexandru Mirodan (1963), "Rinocerii" de Eugene Ionesco (1964), "Capul de răţoi" de George Ciprian (1966), "Opinia Publică" de Aurel Baranga (1967), "Ucigaş fără simbrie" de Eugene Ionesco (1968).

Din 1969 până în 1990, Radu Beligan a fost directorul Teatrului Naţional Bucureşti.

De-a lungul carierei de aproape opt decenii, a realizat peste 80 de roluri în teatru şi 30 în filme. A avut o activitate bogată şi la radio şi la televiziune. Primul său rol în film a fost Rică Venturiano din "O noapte furtunoasă", în regia lui Jean Georgescu (1943), iar ultimul în "După-amiaza unui torţionar", în regia lui Lucian Pintilie (2001). Printre alte pelicule din distribuţia cărora a făcut parte Radu Beligan pot fi amintite: "Lanţul slăbiciunilor" (1952), "Directorul nostru" (1960), "Castelanii" (1966), "Tată de duminică" (1975), "Aurel Vlaicu" (1977), "Horea" (1984), "Trahir" (1992), potrivit lucrării "1234 cineaşti români" (Cristina Corciovescu şi Bujor Rîpeanu, Ed. Ştiinţifică, 1996).

 


Foto: (c) ARMAND ROSENTHAL / ARHIVA ISTORICĂ AGERPRES

Actorii Radu Beligan (dr) si Constantin Dinulescu (stg), in piesa de teatru 'Numele trandafirului' de Umberto Eco, 1994.



Talentul regizoral al lui Radu Beligan a strălucit în "Egoistul" de Jean Anouilh, "De partea cui eşti?" de Ronald Harwood, "O scrisoare pierdută" de I.L. Caragiale, "Poveste din Irkutsk" de Aleksei Arbuzov, "Sălbaticii" de Serghei Mihailovici Mihalkov, "Doctor fără voie" de Moliere (co-regie cu Sică Alexandrescu), "Străini în noapte" de Eric Assous.

Este autorul volumelor de eseuri "Pretexte şi subtexte" (1968), "Luni, Marţi, Miercuri..." (1978), "Note de insomniac" (2001, volum reeditat în 2008), dar şi autor a nenumărate traduceri şi adaptări din dramaturgia franceză, engleză şi italiană.

 


 

Sursa foto: tnb.ro


 

La fel de bogată a fost şi activitatea sa didactică, profesională şi academică: profesor la Institutul de Teatru şi Film (1950-1965); membru al cartelului Internaţional al Teatrului (1967); preşedinte activ (1971) şi preşedinte de onoare pe viaţă (1979) al Institutului Internaţional de Teatru; co-preşedinte, cu Yehudi Menuhin, al Festivalurilor Internaţionale de Teatru şi Muzică organizate de UNESCO (1971-1978); membru în Consiliul Superior al Teatrului Naţiunilor, sub preşedinţia lui Pierre Moinet; membru al Academiei "Le Muse" din Florenţa; societar de onoare al Teatrului Naţional "I.L. Caragiale" (2001); membru al Uniunii Scriitorilor din România (2008).

În 2004, Radu Beligan a devenit membru de onoare al Academiei Române.

A fost recompensat cu numeroase premii şi distincţii: Artist Emerit (1953), Artist al Poporului (1962), Ordinul Meritul Cultural clasa I (1967), Premiul Academiei "Le Muse" din Florenţa (1980), Premiul Galei UNITER - Trofeul Dionysos (1995-1996), Premiul Academiei Române (1999), Premiul "14 Juillet" al Ministerului de Externe al Franţei (1998), Trofeul "Eugene Ionesco" (1999), Premiul Revistei "Flacăra" (2000), Marele Premiu acordat de Guvernul României, în cadrul Premiilor Naţionale de Teatru (2002), Ordinul Drapelul Iugoslav cu steaua de aur şi colan (2003), Premiul de Excelenţă al Festivalului Teatrului de Comedie (2006), Premiul de excelenţă al Galei UNITER (2007-2008).

A fost Doctor Honoris Causa al Academiei de Arte "George Enescu" din Iaşi (1994) şi al Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică "I.L. Caragiale" (2003).

La 5 aprilie 2002, Radu Beligan a fost numit în grad de Ofiţer al Ordinului Naţional al Legiunii de Onoare franceze, fiind primul actor român căruia i s-a acordat această prestigioasă distincţie.

 


Foto: (c) SORIN LUPSA / AGERPRES FOTO

Actorul Radu Beligan a fost decorat cu Ordinul National 'Steaua Romaniei' in Grad de Mare Cruce, in cadrul unei ceremonii desfasurate la Palatul Cotroceni, 2008



Pentru meritele profesionale şi artistice, Preşedinţia României i-a acordat Ordinul Naţional "Serviciul Credincios" în grad de Mare Ofiţer (2004) şi Ordinul Naţional "Steaua României" în grad de Mare Cruce (2008).

În 2011, actorul Radu Beligan a primit o stea pe Aleea Celebrităţilor. Tot atunci, maestrul a primit titlul de cel mai longeviv actor încă în activitate pe scena unui teatru, din partea Guinness World Records.

Radu Beligan a murit la 20 iulie 2016, la vârsta de 97 de ani.

În ziua de 14 decembrie 2018, Academia Română, prin Secţia de arte, arhitectură şi audio-vizual, a organizat sesiunea omagială "Radu Beligan - un centenar de la naştere". În aceeaşi zi, a fost programat evenimentul "Centenar Radu Beligan", organizat de Teatrul Naţional Bucureşti, în parteneriat cu Primăria Capitalei şi Centrul Cultural ArCub. La rândul său, Banca Naţională a României a lansat în circuitul numismatic, începând cu 14 decembrie 2018, o monedă din argint cu tema 100 de ani de la naşterea lui Radu Beligan. Reversul monedei prezintă portretul actorului Radu Beligan şi inscripţiile în arc de cerc "RADU BELIGAN" şi "100 DE ANI DE LA NAŞTERE". AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, Horia Plugaru; editor: Doina Lecea, editor online: Ady Ivaşcu)

Afisari: 101

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.


Alte știri din categorie

Documentare 19-08-2026 11:00

PERSONALITATEA ZILEI: Beatrice Rancea, regizor și coregraf

Beatrice Rancea, regizor și coregraf, prim solistă a Operei Naționale București (1980-1992) și director general al Operei Naționale Române din Iași (2011-2016; 2017-2021), este unul dintre cei mai importanți creatori ai scenei de teatru și balet din România, remarcându-se pentru ideile sale originale. S-a născut la 19 august 1961, în Bu

Documentare 19-08-2026 10:00

William J. Clinton, cel de-al 42-lea președinte al SUA (1993-2001), împlinește 80 de ani (19 august)

Fostul președinte de la Casa Albă, Bill Clinton, cu numele de naștere William Jefferson Blythe III, s-a născut la 19 august 1946, în orașul Hope, statul Arkansas, la trei luni după moartea tatălui său, într-un accident rutier. În liceu, a luat numele tatălui vitreg, Roger Clinton, din Hot Springs, Arkansas, notează site-urile

Documentare 19-08-2026 09:00

19 august - Ziua mondială a fotografiei

Ziua mondială a fotografiei este marcată la 19 august, în cadrul Săptămânii mondiale a fotografiei, care începe pe 12 august și se încheie pe 26 august, notează site-ul dedicat, https://www.worldphotographyday.com/. În 2026, tema oficială este 'HOME' și &ic

Documentare 19-08-2026 08:30

19 august - Ziua mondială pentru asistență umanitară (ONU)

Ziua Mondială pentru Asistență Umanitară este marcată anual la 19 august, potrivit arată un.org. Data nu este aleasă întâmplător. În ziua de 19 august 2003, un camion-bombă a explodat la sediul Națiunilor Unite din Hotelul Canal din Bagdad, ucigând 22 de oameni, printre care Sergio Vieira de M

Documentare 19-08-2026 07:30

SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 19 august

Ortodoxe Sf. Mc. Andrei Stratilat, Timotei, Agapie și Tecla Greco-catolice Sf. m. Andrei Stratilat și cei împreună cu el Romano-catolice Ss. Ioan Eudes, pr.; Sixt al III-lea, pp. Sfântul Mucenic Andrei Stratilat este pomenit în calend

Documentare 19-08-2026 05:30

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 19 august

Este a 231-a zi a anului 2026. Au mai rămas 134 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 23 m și apune la 20 h 15 m. Luna răsare la 14 h 02 și apune la 23 h 00 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)

Documentare 18-08-2026 11:00

PERSONALITATEA ZILEI: Actorul, regizorul și producătorul Robert Redford

Actorul, regizorul și producătorul Robert Redford, întruchiparea starului hollywoodian carismatic și totodată un susținător influent al filmului independent prin intermediul Institutului Sundance, s-a născut la 18 august 1936, în Santa Monica, California, SUA. În 1955 a absolvit liceul, apoi a studiat la Institutul de Artă Pratt și ulterior s

Documentare 18-08-2026 08:00

DOCUMENTAR: 110 ani de la nașterea istoricului Neagu Djuvara (18 august)

Neagu Djuvara a fost unul dintre cei mai fascinanți intelectuali români ai secolului al XX-lea - istoric, filosof, diplomat, scriitor și, nu în ultimul rând, un aristocrat. S-a născut la București, la 18/31 august 1916, într-o familie de origine aromână așez

Documentare 18-08-2026 07:30

SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 18 august

Ortodoxe Sf. Mc. Flor și Lavru Greco-catolice Sf. m. Flor și Laur Romano-catolice Fer. Paula Montaldi, fc. Sfinții Mucenici Flor și Lavru sunt pomeniți în calendarul creștin ortodox în ziua de 18 august. Frați după trup și du

Documentare 18-08-2026 05:30

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 18 august

Este a 230-a zi a anului 2026. Au mai rămas 135 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 22 m și apune la 20 h 16 m. Luna răsare la 12 h 54 și apune la 22 h 32 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)

Documentare 17-08-2026 09:00

AnulNadia/ Triumful marii gimnaste românce la Campionatele Europene și Mondiale de Gimnastică

Cea mai mare gimnastă a României, Nadia Comăneci, a făcut istorie pentru gimnastica românească nu doar la Jocurile Olimpice de la Montreal, din 1976, unde a obținut prima notă de 10 din istoria olimpiadei, dar și prin reprezentațiile sale remarcabile de la Campionatele Europene și cele Mondiale, unde a cucerit medalii importante pentru palmaresul internațional al

Documentare 17-08-2026 03:15

SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 17 august

Ortodoxe Sf. Gheorghe Pelerinul; Sf. Cuv. Nazaria, Olimpiada și Elisabeta (Safta) Brâncoveanu de la Văratec; Sf. Mc. Miron preotul, Straton și Ciprian Greco-catolice Sf. m. Miron Romano-catolice Ss. Miron, pr. m.; Eusebiu, pp.; Beatrice, călug.

Documentare 17-08-2026 03:00

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 17 august

Este a 229-a zi a anului 2026. Au mai rămas 136 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 21 m și apune la 20 h 18 m. Luna răsare la 11 h 45 și apune la 22 h 09 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)

Documentare 16-08-2026 09:00

16 august - Ziua națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conștientizare a violențelor împotriva creștinilor

La 16 august este marcată Ziua națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conștientizare a violențelor împotriva creștinilor. Plenul Camerei Deputaților a adoptat la 24 iunie 2020, cu 258 de voturi, proiectul de lege prin care a fost declarată ziua de 16 august ca Zi națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conșt

Documentare 16-08-2026 08:00

Proclamarea locală a canonizării Sfintei Doamne Maria Brâncoveanu (16 august)

Proclamarea locală a canonizării Sfintei Maria Brâncoveanu va avea loc la Biserica 'Sfântul Gheorghe - Nou' din Capitală, unde se păstrează moaștele Sfinților Martiri Brâncoveni și ale Sfintei Doamne Maria Brâncoveanu. Duminică, 16 august, de la ora 9:00, are loc Sfânta Liturghie la Biserica 'Sfântul Gheorghe - N