PĂRINŢI ŞI COPII TALENTAŢI: Lamia şi Radu Beligan
Lamia Beligan este una dintre cele mai cunoscute actriţe ale Naţionalului bucureştean, având zeci de roluri în repertoriu, de-a lungul carierei de aproape 30 de ani. A moştenit talentul artistic de la celebrul său tată, marele actor Radu Beligan. A jucat alături de el pe scenă, dar şi în piese regizate de acesta.
***
Actriţa Lamia Beligan s-a născut la 23 august 1966, în Bucureşti. A absolvit Academia de Teatru şi Film Bucureşti, promoţia 1990, la clasa profesorului Ion Cojar, conform site-ului tnb.ro.
A debutat la Teatrul Naţional din Craiova, cu rolul Honey din "Cui i-e frică de Virginia Woolf?" de Edward Albee. Pe scena acestui teatru a jucat şi rolurile Vrăjitoarea în "Ubu Rex cu scene din Macbeth" de Alfred Jarry şi William Shakespeare, Muriel în "Ferma animalelor" după George Orwell, Sonia în "Unchiul Vanea" de A.P. Cehov, Corul în "Phaedra" după Seneca. La Craiova a jucat pentru prima dată pe scenă alături de Radu Beligan.
A debutat pe scena TNB cu rolul Saşa din "Însemnările unui necunoscut" după Fiodor Mihailovici Dostoievski (1979). Au urmat roluri în piesele "Drumul singurătaţii" de Arthur Schnitzler, "Faleza" de Julius Edlis, "Fata din Andros" de Terenţiu, "Două pe faţă, două pe dos" de Theresa Rebeck, "Purificare" de Petr Zelenka, "Sinucigaşul" de Nikolai Erdman, "Neînţelegerea" de Albert Camus, "Gândirea" de Leonid Andreev, "Egoistul" de Jean Anouilh (regia Radu Beligan), "Anna Karenina" de Helen Edmundson, "Trei surori" de A.P. Cehov, "Amanţii însângeraţi" de Chikamatsu Monzaemon, "Mofturi la Union" după I.L. Caragiale, "Generaţia de sacrificiu" de I. Valjean, "Cotletele" de Bertrand Blier, "De partea cui eşti" de Ronald Harwood (regia Radu Beligan), "Harvey" de Mary Chase.
Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO
Marin Moraru, Radu Beligan si Lamia Beligan, la Gala Comediei Romanesti, organizata la Teatrul de Comedie - Sala 'Radu Beligan', pentru decernarea premiilor celei de-a XII-a editii a Festivalului Comediei Romanesti (festCO), 2014
Pe lângă TNB, a mai jucat la Teatrul Metropolis ("Lecţia de violoncel" de Mona Radu), Teatrul de Comedie ("Spiritul de familie" de Eric Assous, regia Radu Beligan), Teatrul Odeon ("Spovedanie la Tanacu" - adaptare după Tatiana Niculescu Bran), Teatrul Mic ("Copiii Soarelui" de Maxim Gorki), Teatrul Excelsior ("Vivien Leigh - Ultima conferinţă de presă" de Marcy Lafferty), Palatul Naţional al Copiilor ("Leul deşertului" de Mona Radu, regia Radu Beligan).
Din filmografia Lamiei Beligan amintim: "Hotel de lux", regia Dan Piţa, 1992; "Călător în calea lupilor", regia Constantin Vaeni; "Nisipul din urne", regia Frieder Schuller, coproducţie Germania - România; "Le corps du delit", regia Jean-Claude Romme; "Accords et a cris", regia Benoit D'Aubert; "Natures mortes", regia Patrick Malakian; "Na vlasti nebespeci" (At your own risk), regia Filip Renc; "Le Pere Goriot", regia Jean-Daniel Verhaeghe; "Une place parmi les vivants", regia Raoul Ruiz.
Roluri în televiziune: "La urgenţă", regia Andrei Zincă; "Tandreţea lăcustelor", regia Dan Necşulea; "Martorii", regia Şerban Marinescu; "Poveste imorală", regia Constantin Dicu; "Cui i-e frică de Virginia Woolf?", regia Olimpia Arghir; "Vox Maris", regia Viorel Sergovici; "Baltagul", regia Anca Ovanez Doroşenco; "Ochii care nu se văd", regia Dan Necşulea.
Între premiile şi nominalizările actriţei se numără: Premiul Fundaţiei Silvia Popovici pentru cea mai bună actriţă a anului 1998, "Leul de Argint" pentru filmul "Hotel de lux" în regia lui Dan Piţa (rolul Marta, 1992), Premiul de interpretare pentru rolul Gwendolline din comedia muzicală după piesa "Bună seara, domnule Wilde", la Festivalul Internaţional de la Liverpool (1990), Medalia Meritul Cultural conferită de Preşedinţia României, precizează tnb.ro.
***
Marele actor Radu Beligan s-a născut la 14 decembrie 1918, în satul Gălbeni, judeţul Bacău, potrivit site-ului tnb.ro. A urmat cursurile Academiei Regale de Muzică şi Artă Dramatică de la Bucureşti, pe care a absolvit-o în 1939, arată www.academiaromana.ro. Aici a avut şansa de a lucra cu Lucia Sturdza Bulandra.
Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO
A debutat în teatru la vârsta de 20 de ani, în spectacolul "Crimă şi pedeapsă", după Dostoievski. În primii ani ai carierei de actor a jucat la Teatrul "Regina Maria" (1937-1938), la "Uranus" (1938-1939), la Teatrul din Sărindar, la Grădina "C.A. Rosetti", la Teatrul "Tudor Muşatescu", la Majestic, la Savoy, la Teatrul "Comedia", la Municipal. La sfârşitul anilor '40, a existat chiar şi Compania "Radu Beligan". La Teatrul Naţional din Bucureşti a venit pentru prima dată în 1945.
Mai târziu, în 1961, a înfiinţat Teatrul de Comedie, fiind directorul acestuia timp de opt ani (1961-1969). La 5 ianuarie 1961 a fost prezentat publicului primul spectacol al acestui teatru - "Celebrul 702" de Alexandru Mirodan, regia Moni Ghelerter, cu Radu Beligan în rolul principal. Pe această scenă, actorul a mai interpretat roluri în spectacolele "Şeful sectorului suflete" de Alexandru Mirodan (1963), "Rinocerii" de Eugene Ionesco (1964), "Capul de răţoi" de George Ciprian (1966), "Opinia Publică" de Aurel Baranga (1967), "Ucigaş fără simbrie" de Eugene Ionesco (1968).
Din 1969 până în 1990, Radu Beligan a fost directorul Teatrului Naţional Bucureşti.
De-a lungul carierei de aproape opt decenii, a realizat peste 80 de roluri în teatru şi 30 în filme. A avut o activitate bogată şi la radio şi la televiziune. Primul său rol în film a fost Rică Venturiano din "O noapte furtunoasă", în regia lui Jean Georgescu (1943), iar ultimul în "După-amiaza unui torţionar", în regia lui Lucian Pintilie (2001). Printre alte pelicule din distribuţia cărora a făcut parte Radu Beligan pot fi amintite: "Lanţul slăbiciunilor" (1952), "Directorul nostru" (1960), "Castelanii" (1966), "Tată de duminică" (1975), "Aurel Vlaicu" (1977), "Horea" (1984), "Trahir" (1992), potrivit lucrării "1234 cineaşti români" (Cristina Corciovescu şi Bujor Rîpeanu, Ed. Ştiinţifică, 1996).
Foto: (c) ARMAND ROSENTHAL / ARHIVA ISTORICĂ AGERPRES
Actorii Radu Beligan (dr) si Constantin Dinulescu (stg), in piesa de teatru 'Numele trandafirului' de Umberto Eco, 1994.
Talentul regizoral al lui Radu Beligan a strălucit în "Egoistul" de Jean Anouilh, "De partea cui eşti?" de Ronald Harwood, "O scrisoare pierdută" de I.L. Caragiale, "Poveste din Irkutsk" de Aleksei Arbuzov, "Sălbaticii" de Serghei Mihailovici Mihalkov, "Doctor fără voie" de Moliere (co-regie cu Sică Alexandrescu), "Străini în noapte" de Eric Assous.
Este autorul volumelor de eseuri "Pretexte şi subtexte" (1968), "Luni, Marţi, Miercuri..." (1978), "Note de insomniac" (2001, volum reeditat în 2008), dar şi autor a nenumărate traduceri şi adaptări din dramaturgia franceză, engleză şi italiană.
Sursa foto: tnb.ro
La fel de bogată a fost şi activitatea sa didactică, profesională şi academică: profesor la Institutul de Teatru şi Film (1950-1965); membru al cartelului Internaţional al Teatrului (1967); preşedinte activ (1971) şi preşedinte de onoare pe viaţă (1979) al Institutului Internaţional de Teatru; co-preşedinte, cu Yehudi Menuhin, al Festivalurilor Internaţionale de Teatru şi Muzică organizate de UNESCO (1971-1978); membru în Consiliul Superior al Teatrului Naţiunilor, sub preşedinţia lui Pierre Moinet; membru al Academiei "Le Muse" din Florenţa; societar de onoare al Teatrului Naţional "I.L. Caragiale" (2001); membru al Uniunii Scriitorilor din România (2008).
În 2004, Radu Beligan a devenit membru de onoare al Academiei Române.
A fost recompensat cu numeroase premii şi distincţii: Artist Emerit (1953), Artist al Poporului (1962), Ordinul Meritul Cultural clasa I (1967), Premiul Academiei "Le Muse" din Florenţa (1980), Premiul Galei UNITER - Trofeul Dionysos (1995-1996), Premiul Academiei Române (1999), Premiul "14 Juillet" al Ministerului de Externe al Franţei (1998), Trofeul "Eugene Ionesco" (1999), Premiul Revistei "Flacăra" (2000), Marele Premiu acordat de Guvernul României, în cadrul Premiilor Naţionale de Teatru (2002), Ordinul Drapelul Iugoslav cu steaua de aur şi colan (2003), Premiul de Excelenţă al Festivalului Teatrului de Comedie (2006), Premiul de excelenţă al Galei UNITER (2007-2008).
A fost Doctor Honoris Causa al Academiei de Arte "George Enescu" din Iaşi (1994) şi al Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică "I.L. Caragiale" (2003).
La 5 aprilie 2002, Radu Beligan a fost numit în grad de Ofiţer al Ordinului Naţional al Legiunii de Onoare franceze, fiind primul actor român căruia i s-a acordat această prestigioasă distincţie.
Foto: (c) SORIN LUPSA / AGERPRES FOTO
Actorul Radu Beligan a fost decorat cu Ordinul National 'Steaua Romaniei' in Grad de Mare Cruce, in cadrul unei ceremonii desfasurate la Palatul Cotroceni, 2008
Pentru meritele profesionale şi artistice, Preşedinţia României i-a acordat Ordinul Naţional "Serviciul Credincios" în grad de Mare Ofiţer (2004) şi Ordinul Naţional "Steaua României" în grad de Mare Cruce (2008).
În 2011, actorul Radu Beligan a primit o stea pe Aleea Celebrităţilor. Tot atunci, maestrul a primit titlul de cel mai longeviv actor încă în activitate pe scena unui teatru, din partea Guinness World Records.
Radu Beligan a murit la 20 iulie 2016, la vârsta de 97 de ani.
În ziua de 14 decembrie 2018, Academia Română, prin Secţia de arte, arhitectură şi audio-vizual, a organizat sesiunea omagială "Radu Beligan - un centenar de la naştere". În aceeaşi zi, a fost programat evenimentul "Centenar Radu Beligan", organizat de Teatrul Naţional Bucureşti, în parteneriat cu Primăria Capitalei şi Centrul Cultural ArCub. La rândul său, Banca Naţională a României a lansat în circuitul numismatic, începând cu 14 decembrie 2018, o monedă din argint cu tema 100 de ani de la naşterea lui Radu Beligan. Reversul monedei prezintă portretul actorului Radu Beligan şi inscripţiile în arc de cerc "RADU BELIGAN" şi "100 DE ANI DE LA NAŞTERE". AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, Horia Plugaru; editor: Doina Lecea, editor online: Ady Ivaşcu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
PERSONALITATEA ZILEI: Actrița și producătoarea Rita Wilson
Rita Wilson (născută Margarita Ibrahimoff) este o actriță, cântăreață și producătoare de film americană din Los Angeles. Are origini grecești și bulgare. În 2019, a primit cetățenia greacă, în semn de recunoaștere a eforturilor sale de a sprijini Grecia prin solicitarea de ajutor internațional în urma unui incendiu devastator în Mati, regiunea A
DOCUMENTAR: Cântăreața americană de jazz și gospel Mahalia Jackson, 115 ani de la naștere (26 octombrie)
Mahalia Jackson, cântăreață americană de jazz și gospel supranumită 'regina gospel-ului' este considerată una dintre cele mai influente voci ale secolului al XX-lea. S-a născut la 26 octombrie 1911, în New Orleans, Louisiana, SUA, fiind fiica lui Charity și Johnny Jackson. După moartea mamei sale, în 1917, a fost crescută de mătușa sa
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 26 octombrie
Ortodoxe Sf. Mare Mc. Dimitrie, Izvorâtorul de Mir Greco-catolice Sf. Mucenic Dumitru, Izvorâtorul de mir Romano-catolice Ss. Dumitru, m.; Lucian și Marcian, m. Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, este pomenit în calendarul creștin ortodox în ziua de 2
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 26 octombrie
Este a 299-a zi a anului 2026. Au mai rămas 66 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 45 m și apune la 17 h 14 m. Luna răsare la 16 h 59 m și apune la 07 h 02 m. Lună Plină la 07 h 12 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
DOCUMENTAR: Mihai I, rege al României între 1927-1930 și 1940-1947, 105 ani de la naștere (25 octombrie)
Regele Mihai I (1927-1930; 1940-1947), ultimul monarh al României și ultimul dintre liderii supraviețuitori din perioada celui de-al Doilea Război Mondial, cu un rol important în istoria contemporană a României și a Europei, s-a născut la 25 octombrie 1921, la Sinaia, fiind fiul principelui moștenitor Carol și al Elenei, principesă de Grecia.
DOCUMENTAR: 15 ani de la moartea cineastului și arhitectului Liviu Ciulei (25 octombrie)
Regizor de teatru și film, actor, scenograf, arhitect și teoretician al teatrului, Liviu Ciulei a avut o carieră națională și internațională, întinsă pe mai bine de 50 de ani, ce numără peste 20 de filme și peste 125 de spectacole de teatru. În 2023, pentru întreaga sa activitatea artistică, centenarul său a fost înscris în calendarul mondial al
25 octombrie - Ziua europeană a justiției civile
La 25 octombrie este celebrată anual Ziua europeană a justiției civile, destinată tuturor cetățenilor europeni care activează în domeniul justiției, vizând atât justiția civilă, cât și pe cea penală. Marcarea evenimentului este o inițiativă comună a Consiliului Europei și a Comisiei Europene. Ziua europeană a justiției civile se marchează în ace
25 octombrie - Ziua Armatei Române
Ziua Armatei Române este marcată, anual, la data de 25 octombrie. În 1944, după lupte grele purtate de militarii corpului Armata a 4-a Română, în cooperare cu unitățile sovietice, erau eliberate, la 24 octombrie, orașele Carei și Satu Mare, ultimele localități de pe teritoriul național rămase sub ocupația hitleristo-horthystă, eveniment care a î
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 25 octombrie
Ortodoxe Sf. Mc. Marcian și Martirie, Valerie și Hrisaf; Sf. Tavita Dminica a 23-a după Rusalii Greco-catolice Duminica a 23-a după Rusalii. Sf. m. Marcian și Martiriu Romano-catolice Duminica a 30-a de peste an Ss. Crisant și Daria, soți m.; Mina, ostaș m.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 25 octombrie
Este a 298-a zi a anului 2026. Au mai rămas 67 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 43 m și apune la 17 h 15 m. Luna răsare la 16 h 31 m și apune la 05 h 44 m. România revine la ora oficială Timpul Legal Român. Ora 04:00 devine ora 03:00. AGERPRES (Documentare, editor: Hori
DOCUMENTAR: România revine la ora oficială Timpul Legal Român (24-25 octombrie)
În noaptea de sâmbătă, 24 octombrie 2026, spre duminică, 25 octombrie, România revine la Timpul Legal Român. În fiecare an, în luna octombrie are loc schimbarea orei, prin renunțarea la ora de vară și revenirea la Timpul Legal Român, respectiv în ultima duminică a lunii, atunci când ora 04:00 devine ora 03:00.
Săptămâna mondială pentru educație mediatică și informațională (24-31 octombrie) (ONU)
Săptămâna mondială pentru educație mediatică și informațională este marcată anual între 24 și 31 octombrie, fiind o inițiativă a UNESCO și a Alianței Globale pentru Parteneriate în materie de alfabetizare informațională (GAPMIL - Global Alliance for Partnerships on Media and Information Literacy). Tema acestui an este 'We All Play a Part - Media and Inf
24 octombrie - Ziua Națiunilor Unite (ONU)
Ziua Națiunilor Unite, marcată pe 24 octombrie, în fiecare an, aniversează intrarea în vigoare, în anul 1945, a Cartei ONU. Odată cu ratificarea acestui document fondator de către majoritatea semnatarilor săi - inclusiv de către cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate - Organizația Națiunilor Unite a luat ființă în mod oficial. Ziua O
24 octombrie - Ziua mondială a informării pentru dezvoltare (ONU)
Ziua mondială a informării pentru dezvoltare a fost creată pentru a atrage atenția globală asupra provocărilor fundamentale ale dezvoltării și pentru a sublinia nevoia vitală a cooperării internaționale pentru a le rezolva, notează pagina www.mdpi.com, aparținând Multidisciplinary Digital Publishing Institute (MD
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 24 octombrie
Ortodoxe Sf. Mare Mucenic Areta; Sf. Mc. Marcu, Sotirih și Valentin Greco-catolice Sf. m. Areta și cei împreună cu el Romano-catolice Ss. Anton M. Claret, ep.; Alois Guanella, pr. Sfântul Mare Mucenic Areta este pomenit în cal