DOCUMENTAR: Luna Septembrie
Septembrie pentru români înseamnă începutul toamnei şi începutul şcolii. În calendarul creştin-ortodox, la 1 septembrie, începe anul nou bisericesc.
Foto: (c) Constantin Duma / AGERPRES FOTO
În emisfera nordică luna septembrie este echivalenta lunii martie din emisfera sudică, unde începe primăvara.
Romanii au rebotezat lunile anului, Caligula, împărat roman, a redenumit a şaptea lună - september - de la cuvântul ''septem'', care înseamnă şapte, deoarece a reprezentat luna a şaptea în calendarul roman. A avut 29 de zile până la reforma iuliană, care a adăugat o zi.
Odată cu introducerea calendarului Gregorian a devenit a noua lună a anului şi are 30 de zile. Ziua este egală cu noaptea, având aproximativ 12 ore fiecare. Septembrie începe în aceeaşi zi a săptămânii ca şi luna decembrie, în fiecare an.
Soarele - Luna
Foto: (c) Sorin Lupsa / AGERPRES FOTO
Soarele, la începutul lunii, răsare la ora 06 h 38 m şi apune la ora 19 h 53 m, iar la sfârşitul lunii răsare la ora 07 h 12 m şi apune la ora 18 h 59 m.
Luna reprezintă perioada cât durează o rotaţie a astrului în jurul Pământului: 29 de zile, 12 ore, 44 minute şi 3 secunde, aproximativ 29 zile şi jumătate. În această mişcare, se disting patru faze: Lună Nouă, Primul Pătrar, Lună Plină, Ultimul Pătrar.
Fazele Lunii: la 06 septembrie - Luna la Primul Pătrar la 06 h 18 m; la 14 septembrie - Lună Plină (de azi, Luna începe să descrească) la 07 h 36 m; la 22 septembrie - Luna la Ultimul Pătrar la 05 h 42 m; la 28 septembrie - Luna Nouă (de azi, Luna începe să crească) la 21 h 30 m, potrivit site-ului www.astro-urseanu.ro.
La data de 23 septembrie, din punct de vedere astrologic, se face trecerea în semnul zodiacal - Balanţă.
Echinocţiul de toamnă
În 2019, acest fenomen astronomic are loc la 23 septembrie, la ora 10 h 50 m şi reprezintă momentul în care Soarele, în mişcarea sa aparentă anuală, trece prin punctul de intersecţie a eclipticii cu ecuatorul ceresc, ziua fiind egală cu noaptea în orice loc de pe Pământ. Există două astfel de fenomene: echinocţiul de primăvară şi echinocţiul de toamnă.
De la un an la altul, fenomenul nu se produce la aceeaşi dată datorită faptului că anul calendaristic nu este egal cu cel tropic. De când a fost alcătuit calendarul gregorian (1582), echinocţiul de toamnă s-a produs la 21, 22, 23 sau 24 septembrie, mai des însă la 22 sau 23 septembrie.
După producerea acestui fenomen astronomic, orele de lumină vor începe să scadă, până la solstiţiul de iarnă, de la 22 decembrie.
Cele două puncte de pe ecliptică în care se află Soarele în momentul echinocţiului se numesc puncte echinocţiale, fiind denumite punctul vernal şi, respectiv, punctul autumnal. Cuvântul "echinocţiu" derivă din cuvântul francez "équinoxe" care, la rândul lui, provine din latinescul "aequinoctium", format din "aequus" - "egal" şi "nox", "noctis" - "noapte".
În tradiţia noastră populară, luna septembrie se numeşte Răpciune.
Potrivit tradiţiei populare, după cum va fi timpul în această zi aşa va fi şi anul viitor: dacă plouă dimineaţa, va fi primăvara ploioasă; soare la amiază înseamnă an bun; dacă plouă, va fi an ploios, dacă e soare, va fi an secetos; vremea posomorâtă înseamnă toamnă rea, tunetele anunţă toamnă lungă. Se crede de asemenea că stadiul viermelui din gogoaşa de stejar prezice dacă anul va fi sec sau mănos.
Între sărbătorile calendarului creştin ortodox, cele mai importante pentru această lună din an sunt Naşterea Maicii Domnului, la 8 septembrie şi Înălţarea Sfintei Cruci, la 14 septembrie.
La 8 septembrie, sărbătoarea Naşterea Maicii Domnului (Sfânta Maria Mică) marchează sfârşitul verii şi începutul toamnei, vremea se răceşte, începe migraţia păsărilor. O vorbă populară spune că acum se schimbă pălăria cu căciula.
În ziua de 14 septembrie, de sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci, cunoscută şi ca Ziua Crucii, Cârstovul viilor, Ziua Şarpelui, Moşii, se ţine post şi nu se mănâncă alimente cu cruce (usturoi, nucă, peşte, prună) sau cap (varză), potrivit etnologului Ion Ghinoiu, în volumul ''Zile şi mituri. Calendarul ţăranului român'' (2000). Se fac pomeni: ulcele noi cu apă sau miere, lumânare şi colac, la casele cu copii sau la cei săraci. Este ultima zi pentru culegerea plantelor de leac. AGERPRES/ (Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Ionela Gavril, editor online: Daniela Juncu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
PATRIMONIUL MONDIAL UNESCO: Vechiul sat Holloko din Ungaria
Vechiul sat Holloko din nordul Ungariei a fost inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO în anul 1987, datorită modului excepțional în care a conservat arhitectura, cultura și particularitățile stilului de viață din mediul rural de dinaintea practicilor agricole moderne ale secolului XX, potrivit whc.unesco.org
Congresul ordinar al UEFA, la Belgrad (3 aprilie)
La 3 aprilie 2025 se desfășoară, la Belgrad, în Sava Congress Centar, cel de-al 49-lea Congres ordinar al UEFA, conform https://www.uefa.com/. Congresul UEFA este organismul suprem de control al UEFA și reunește președinții și secretarii generali care reprezintă fiecare dintre cele 55 de asociații membr
PERSONALITATEA ZILEI: Florentin Popescu, poet, prozator, critic și istoric literar
Florentin Popescu, poet, prozator, critic și istoric literar este autorul unor exegeze despre clasici și contemporani. S-a născut la 3 aprilie 1945, în localitatea Lera-Chiojdu, județul Buzău. Licențiat al Facultății de Limba și Literatura Română a Universității din București (1969), a lucrat ca reporter și redactor de carte la mai multe reviste, z
Marele festival de hipism din Marea Britanie Randox Grand National de la Aintree (3-5 aprilie)
Randox Grand National, cunoscutul festival de hipism din Marea Britanie, începe la 3 aprilie, la Aintree, în Merseyside, la 9,6 km nord-est de Liverpool, cel mai important eveniment, marea cursă de hipism, are loc la 5 aprilie, conform https://www.irishpost.com și
Conferința ''Moștenire culturală sigură - provocări europene în timp de război și criză'' (3-4 aprilie)
Conferința ''Moștenire culturală sigură - provocări europene în timp de război și criză'', desfășurată la Cracovia, pe 3-4 aprilie, servește drept platformă pentru schimbul de experiență și de bune practici între experții europeni în domeniul patrimoniului cultural, care este expus în continuare riscului de dezastre naturale și civile,
Summitul Global Inteligența Artificială în Africa, la Kigali (3-4 aprilie)
La 3 aprilie 2025, timp de două zile, la Kigali, în Rwanda, se desfășoară summitul inaugural cu caracter global dedicat inteligenței artificiale în Africa, potrivit https://www.techarena.co.ke și DPA. Lideri ai guvernelor lumii, importanți oameni de afaceri la nivel global, membri ai mediului academic și ai societății civile se întrunesc cu a
3 aprilie - Ziua Jandarmeriei Române
Ziua Jandarmeriei Române este marcată în fiecare an la 3 aprilie, reprezentând data la care a fost semnat actul de înființare a jandarmeriei 'Legiuirea pentru reformarea Corpului slujitorilor în jandarmi', în anul 1850, de către domnul Moldovei, Grigore Alexandru Ghica (1849-1853), potrivit portalului oficial
CITATUL ZILEI
''Din punctul de vedere al istoriei, destinul este superior maladiilor de destin și el rămâne astfel câtă vreme timpul istoriei nu are un sfârșit al lui sau câtă vreme este postulată judecata finală a istoriei lumii. Dar dacă timpul istoriei are un sfârșit și nu există o judecată finală a istoriei lumii, atunci istoria devine la râ
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 3 aprilie
Ortodoxe Sf. Cuv. Nichita Mărturisitorul și Ilirie Greco-catolice Sf. cuv. Nichita Mărturisitorul Romano-catolice Ss. Alois Scrosoppi, pr.; Sixt I, pp. Sfântul Cuvios Nichita Mărturisitorul este pomenit în calendarul creștin ortodox
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 3 aprilie
Este a 93-a zi a anului 2025. Au mai rămas 272 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 53 m și apune la 19 h 46 m. Luna răsare la 09 h 39 m și apune la 01 h 29 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Doina Lecea)
PERSONALITATEA ZILEI: Papa Ioan Paul al II-lea (Karol Jozef Wojtyla) (1987-2005)
Karol Jozef Wojtyla a devenit papa Ioan Paul al II-lea din octombrie 1978, când a fost ales Episcop al Romei și lider al Bisericii Romano-Catolice. S-a născut la 18 mai 1920 în orășelul polonez Wadowice, aflat la 50 km de Cracovia. A fost cel mai mic copil al părinților săi, Karol Wojtyla și Emilia Kaczorowska. Mama lui a murit în 1929. Fratele său mai mare
2 aprilie - Ziua Instituției Prefectului
Ziua Instituției Prefectului este marcată la 2 aprilie, semnificând data la care, în anul 1864, a fost instituită, prin lege, noțiunea de ''prefect''. Instituită prin Legea 348/2018, această zi se sărbătorește anual începând din 2019. Propunerea legislativă de instituire a zilei, inițiată de nouă deputați și senatori, a
2 aprilie - Ziua internațională de conștientizare a autismului (ONU)
La 2 aprilie este marcată Ziua internațională de conștientizare a autismului, care a fost stabilită de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite (ONU) prin Rezoluția 62/139, adoptată la 18 decembrie 2007. Adunarea Generală a Națiunilor Unite a declarat unanim ziua de 2 aprilie ca Zi internațională de conștientizare a autismului ('World Autism Aware
2 aprilie - Ziua internațională a cărții pentru copii
În fiecare an, pe 2 aprilie, zi ce reprezintă data nașterii renumitului scriitor Hans Christian Andersen, este marcată Ziua internațională a cărții pentru copii, pentru a le insufla copiilor dragostea pentru lectură și pentru a canaliza atenția spre cărțile de acest gen, scrie site-ul https://www.ibby.org/.
Reuniune informală a miniștrilor apărării pe tema reînarmării Europei, la Varșovia (2-3 aprilie)
Miniștrii apărării ai Uniunii Europene (Consiliul Afaceri Externe) se întâlnesc într-o reuniune informală la Varșovia, în zilele de 2-3 aprilie 2025. Principalul subiect de discuție este reînarmarea Europei și rolul Uniunii Europene (UE) în ajungerea la o pace justă ca urmare a Războiului din Ucraina. Reuniunea este organizată sub egida pr