DOCUMENTAR: 40 de ani de la moartea lui Mircea Eliade, istoric al religiilor, filosof și prozator (22 aprilie)
Istoric al religiilor, filosof, prozator și eseist, personalitate marcantă a culturii mondiale, Mircea Eliade a avut contribuții teoretice cheie în domenii precum istoria religiilor, antropologia religioasă, mitologia comparată și filosofia religioasă. Cercetările sale continuă să fie relevante, analizate și interpretate la zeci de ani de la moartea sa. În literatura artistică, a semnat nuvele și romane cu teme mitice și autobiografice.
Printre noțiunile pe care le-a abordat și evidențiat în cercetările sale, se numără dialectica sacrului și profanului, modul în care manifestările sacre precum miturile, ritualurile și obiectele creează ordine și semnificație, eterna reîntoarcere, simbolismul religios și tipologia omului arhaic.
Mircea Eliade a revoluționat studiul comparativ al miturilor, depășind simpla colectare de date istorice pentru a căuta sensuri și simboluri profunde, universale. El a considerat că aceste similitudini demonstrează o unitate a spiritului uman în fața sacrului.
Complexitatea operei sale de cercetare este dată de utilizare extensivă a surselor etnografice, mitologice și textuale din tradiții foarte diferite: India, Asia Centrală, Europa, America indigenă, Africa.
Mircea Eliade s-a născut la 9 martie 1907, în București.
A învățat la Liceul 'Spiru Haret' din București (1917-1925) și a urmat cursurile Facultății de Litere și Filosofie a Universității din București (1925-1928). Și-a completat studiile la Universitatea din Calcutta (1928-1931).
Încă din anii de liceu, a colaborat cu proză fantastică și articole științifice în publicații ca 'Ziarul științelor populare și al călătoriilor', unde a debutat, în 1921, cu povestirea fantastică 'Cum am găsit piatra filosofală'. În anii studenției, a scris la 'Revista Universitară' și la ziarul 'Cuvântul'.
A obținut doctoratul în filosofie, cu teza 'Istorie comparată a tehnicilor Yoga' (1933), arată lucrarea 'Membrii Academiei Române / 1866-2003' (Ed. Enciclopedică/Ed. Academiei Române, 2003).
Perioada petrecută în India (1928-1932) i-a marcat decisiv existența și opera. Aici i-a cunoscut pe marele profesor Surendranath Dasgupta și pe filosoful și poetul Rabinddranath Tagore.
Începând cu 1933, a fost profesor asociat de filosofie la Universitatea din București, unde a ținut cursuri de filosofia și istoria religiilor. În 1933, a inaugurat un curs despre 'Problema răului în filosofia indiană'.
În anul 1937, a fost ales deputat în Parlamentul României pe listele partidului Totul pentru Țară, care reprezenta expresia politică a Mișcării Legionare. Din cauza acestor activități politice, Mircea Eliade a fost arestat în iulie 1938 și închis în lagărul de la Miercurea Ciuc, în timpul lui Carol al II-lea, arată lucrarea 'Membrii Academiei Române / 1866-2003'. Relația lui Mircea Eliade cu Mișcarea Legionară reprezintă unul dintre cele mai controversate capitole din biografia marelui istoric al religiilor, marcându-i atât cariera interbelică, cât și recepția postumă a operei sale.
În 1940, a fost numit atașat cultural pe lângă Ambasada României din Londra, fiind transferat, în 1941, la cea din Lisabona, unde a rămas până în 1944.
Din 1945, s-a stabilit la Paris, unde a predat, la Ecole Pratique des Hautes Etudes, un curs liber pe teme de istoria religiilor (1945-1948). Între 1945 și 1957, a predat și la Sorbona.
În 1957, a fost invitat să susțină o serie de prelegeri la Universitatea din Chicago, devenind profesor titular de istoria religiilor, iar din 1962, 'distinguished service professor'.
Preocupat încă din tinerețe de studiul variatelor forme ale religiei, Mircea Eliade a fost atras inițial de religiile Indiei antice, apoi de șamanism, de semnificația mitului primitiv, de morfologia sacrului și de istoria credințelor religioase. Opera sa științifică și religioasă cuprinde studii, lucrări, eseuri, rezultate în urma cercetărilor sale asupra religiilor lumii. Este recunoscută pe plan mondial ca una dintre cele mai importante contribuții contemporane, fiind indispensabilă oricărei analize temeinice a fenomenului religios.
Printre lucrările sale reprezentative în acest sens, se numără: 'Introducere în filosofia Yoga' (1930), 'Yoga. Essai sur les origines de la mysthique indienne' (1936), 'Elemente pre-ariene în hinduism' (1936), 'Mitul reintegrării' (1942), 'Comentarii la legenda Meșterului Manole' (1943), 'Techniques du Yoga' (1948), 'Le Mythe de l'eternel retour' (1949), 'Tratat de istoria religiilor' (1949), 'Le chamanisme et les techniques archaiques de l'extase' (1951), 'Images et symboles' (1952), 'Le Yoga. Imortalite et liberte' (1952), 'Traite d'histoire des religions' (1953, 1964, 1974), 'Mythes, reves et mysteres' (1957), 'Naissances mysthiques' (1959), 'The Sacred and the Profane. The Nature of Religion' (1961), 'Aspecte ale mitului' (1963), 'De le Zamolxis a Gengis Khan. Etudes comparatives sur les religions et le folklore de la Dacie et de l'Europe Orientale' (1970, apărută și în limba română, în 1980), 'La nostalgie des origines' (1972), 'Istoria religiilor din 1912 până în zilele noastre' (1973), 'Occultism, Witchraft and Cultural Fashions. Essays in Comparative Religions' (1976), 'Istoria credințelor și ideilor religioase' (3 vol., 1981-1988, reeditată în 1992).
Scrierile sale de beletristică cuprind: 'Isabel și apele diavolului' (1930), 'Maitreyi' (1933), 'Întoarcerea din rai' și 'Lumina ce se stinge' (1934), 'Huliganii' (I- II, 1935), Domnișoara Christina' (1936), 'Șarpele' (1937), 'Nuntă în cer' (1938), 'Secretul doctorului Honigberger' și 'Nopți la Serampore' (1940), 'Noaptea de Sânziene' (1955); 'Nuvele' (1963), 'Pe strada Mântuleasa' (1968), 'La țigănci' (1969), 'În curte la Dionis' (1977). În dramaturgie, s-a remarcat cu 'Iphigenia' și 'Coloana nesfârșită'.
Printre volumele sale de eseuri, se numără 'Soliloquii' (1932), 'Oceanografie', 'Insula lui Euthanasius'. S-a manifestat și ca memorialist: 'Șantier', 'Memorii', 'Fragmente de jurnal', 'Jurnal'.
Mircea Eliade și-a scris opera literară, chiar și după stabilirea în străinătate, numai în românește, argumentând într-un interviu: 'scriu în limba română, limba în care visez'.
În 1960, împreună cu Ernest Junger, a publicat revista 'Antaios', care a apărut la Stuttgart, iar în 1961, la Chicago, periodicul universitar 'History of Religions'.
În 1937, a fost distins de Societatea Scriitorilor Români cu premiul I pentru ediția critică în două volume intitulată 'B. P. Hasdeu - Scrieri literare, morale și politice'.
A fost membru al Academiei americane de Științe și Arte (1966) și al academiilor de științe din Belgia și Marea Britanie.
Din 3 iulie 1990, Mircea Eliade este membru titular post-mortem al Academiei Române.
A primit titlul de Doctor Honoris Causa din partea mai multor universități din lume, printre care cele din Washington, Yale, La Plata, Chicago. A fost distins cu Premiul 'Bordin' al Academiei Franceze și cu Legiunea de Onoare (1978), arată lucrarea 'Membrii Academiei Române / 1866 - 2003'.
Mircea Eliade a murit la 22 aprilie 1986, în Chicago, SUA, la vârsta de 79 de ani.
La 7 aprilie 2021, Academia Română a achiziționat un număr de 17 manuscrise semnate de Mircea Eliade, între care se află studiul 'Umanismul indian', eseul 'Misterele și inițierea orientală', traducerea lucrării 'Ispitirea diavolului' de Giovanni Papini, caiete-manuscris precum 'Din carnetul unui cercetaș' și 'Amintiri din retragere', alte eseuri, schițe, rezumate sau texte care au stat la baza câtorva conferințe susținute la Radio București în perioada 1932-1938, arată acad.ro.
Majoritatea scrierilor aparțin perioadei de adolescență și tinerețe a savantului român, începând cu anul 1922. Odată cu acestea, au fost cumpărate câteva scrisori primite de la profesorul său Constantin Rădulescu-Motru, de la Constantin Noica și Surendranath Dasgupta, corespondență cu jurnalistul Horia Stanca din anii în care Eliade a lucrat ca angajat cultural pe lângă Legația Regală a României la Lisabona, arată sursa citată. Manuscrisele au fost donate Bibliotecii Academiei Române. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Andreea Preda)
Sursa foto: Romanian Cultural Institute in New York / ICR New York/Facebook
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
16 noiembrie - Ziua internațională a toleranței (ONU)
Ziua internațională a toleranței este marcată la 16 noiembrie, în fiecare an, pentru a îndemna omenirea la înțelegere și respect reciproc, dialog și cooperare între culturi, civilizații și popoare, dar și pentru a descuraja atitudinile extremiste dominate de violență și ură. Această zi a fost proclamată în cadrul Conferinței gener
16 noiembrie - Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO din România
La 16 noiembrie este sărbătorită Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO din România. Stabilirea acestei date face trimitere la sesiunea Conferinței generale a Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (17 oct. - 21 nov. 1972), desfășurată la Paris, prilej cu care statele membre ale UNESCO au adoptat, în data de 16 noiembrie 1972,
16 noiembrie - Ziua transporturilor militare
La 16 noiembrie, Armata României sărbătorește Ziua transporturilor militare. În data de 16 noiembrie 1880, odată cu înființarea celui de-al doilea batalion de geniu, prin Înaltul Decret nr. 2550, s-a constituit și câte o companie de căi ferate, primele asftel de subunități din Armata României, potrivit volumului 'Calenda
Consiliul Afaceri Externe al UE pe teme precum Ucraina și Orientul Mijlociu (16 noiembrie)
O nouă reuniune a Consiliului Afaceri Externe (CAE) al Uniunii Europene (UE) are loc la 16 noiembrie 2026, la Bruxelles, având ca teme, între altele, Ucraina și Orientul Mijlociu (Siria), conform site-ului https://www.consilium.europa.eu/. Reuniunea va fi prezidată de Înalta Reprezentantă a UE pentru afaceri externe și politi
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 16 noiembrie
Ortodoxe Sf. Ap. și Evanghelist Matei Greco-catolice Sf. ap. și ev. Matei Romano-catolice Ss. Margareta a Scoției, regină; Gertruda, fc. Sfântul Apostol și Evanghelist Matei este pomenit în calendarul creștin ortodox la 16 noiembrie.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 16 noiembrie
Este a 320-a zi a anului 2026. Au mai rămas 45 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 13 m și apune la 16 h 48 m. Luna răsare la 12 h 50 m și apune la 22 h 46 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
15 noiembrie - Ziua internațională pentru prevenirea și combaterea tuturor formelor de criminalitate organizată transnațională (ONU)
La 15 noiembrie, este celebrată, sub auspiciile Organizației Națiunilor Unite, ziua internațională pentru prevenirea și combaterea tuturor formelor de criminalitate organizată transnațională. Fenomenul crimei organizate este prezent la nivel internațional, afectând procesele politice și de guvernare și slăbind totodată procesul de justiție și conducerea
15 noiembrie - Ziua mondială de comemorare a victimelor accidentelor de circulație (ONU)
De la instituirea Zilei mondiale de comemorare a victimelor accidentelor rutiere, în baza Rezoluției 60/5 a Adunării Generale (2005), marcarea acestei zile s-a extins într-un număr tot mai mare de țări de pe toate continentele. Această zi a devenit un instrument important în eforturile globale de reducere a numărului de victime ale accidentelor rutiere. Tot
15 noiembrie - Ziua scafandrilor militari și Ziua scafandrului român
La 15 noiembrie se marchează Ziua scafandrilor militari și Ziua scafandrului român. În 1976, a avut loc transformarea Grupului 279 Scafandri, înființat la 15 noiembrie 1967, în Grup Scafandri de Luptă, devenind parte a Centrului de Scafandri, potrivit portalului www.centruldesca
SĂRBĂTOARE ORTODOXÃ: Începutul Postului Nașterii Domnului (15 noiembrie)
Postul Nașterii Domnului 2026 (Postul Crăciunului) va începe duminică, 15 noiembrie. 'Nu știți voi postul care Îmi place? - zice Domnul. Rupeți lanțurile nedreptății, dezlegați legăturile jugului, dați drumul celor asupriți și sfărâmați jugul lor. Împarte pâinea ta cu cel flămând, adăpostește în casă pe cel
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 15 noiembrie
Ortodoxe Sf. Cuv. Paisie de la Neamț; Sf. Mc. și Mărturisitori: Gurie, Samona și Aviv diaconul (Începutul Postului Nașterii Domnului) Duminica a 25-a după Rusalii Greco-catolice Duminica a 25-a după Rusalii. Sf. m. Gurie, Samona și Aviv. Începe Postul Nașterii Domnului Romano-catolice Duminica a 33-
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 15 noiembrie
Este a 319-a zi a anului 2026. Au mai rămas 46 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 11 m și apune la 16 h 49 m. Luna răsare la 12 h 25 m și apune la 21 h 40 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Sculptorița Gabriela Manole-Adoc
Gabriela Manole-Adoc este una dintre sculptorițele reprezentative ale artei românești din a doua jumătate a secolului al XX-lea, lucrările sale remarcându-se prin monumentalitate, dinamism, expresivitate și simbolistica libertății și a înălțării. Născută la 14 noiembrie 1926, în comuna Pleșani, județul Botoșani, Gabriela Manole-Adoc a a
DOCUMENTAR: Actorul Vasile Muraru împlinește 70 de ani (14 noiembrie)
Actorul Vasile Muraru, directorul Teatrului de Revistă 'Constantin Tănase' din București, este cunoscut îndeosebi ca membru al unuia dintre duo-urile umoristice cele mai apreciate de public alături de colegul și prietenul său, regretatul actor de comedie, Nae Lăzărescu. S-a născut la 14 noiembrie 1956, în localitatea Doina, județul Neamț, p
14 noiembrie - Ziua mondială de luptă împotriva diabetului zaharat (ONU)
Ziua mondială de luptă împotriva diabetului zaharat este marcată, anual, începând cu 1991, la data de 14 noiembrie, din inițiativa Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și a Federației Internaționale de Diabet (FID). A devenit zi oficială a Națiunilor Unite în 2007, prin adoptarea Rezoluției 61/225 la 20 decembrie 2006. Tema propusă d














