ROMÂNI CELEBRI: Doamna Maria Brâncoveanu

Maria (Marica) Brâncoveanu a fost fiica lui Neagu postelnicul din Negoeşti şi nepoata lui Antonie Vodă din Popeşti, domn al Ţării Româneşti, în anii 1669-1672. Încă din timpul acestui domnitor viitorul soţ al Mariei, Constantin Brâncoveanu, deţinea la Curte demnitatea de paharnic, făcându-se cunoscut pentru nobleţea, destoinicia şi blândeţea sa.
Fără îndoială că neamul strălucit din care venea Brâncoveanu, pe lângă aceste calităţi, a făcut ca Maria să fie susţinută de familie în vederea unei căsătorii cu tânărul boier. Pe linie maternă, Constantin Brâncoveanu era descendent direct al Cantacuzinilor, al căror înaintaş din secolul al XlV-lea era Ioan Cantacuzino, împărat al Bizanţului. Pe linie paternă, era descendent din boierii Craioveşti şi înrudit cu Matei Basarab, fapt pentru care se considera coborâtor din Basarab.
Cei doi tineri, Maria şi Constantin, s-au căsătorit în anul 1674, iar în familia lor s-au născut unsprezece copii, şapte fete şi patru băieţi.
La doi ani după căsătorie li s-a născut primul copil, o fată pe care au botezat-o Stanca, numele bunicii sale din partea tatălui, Stanca Cantacuzino. Au urmat Maria, în 1678, şi Ilinca, în 1682. În 1683 în familia Brâncoveanu s-a născut primul băiat, Constantin, cel care a suferit cele mai mari chinuri, torturat împreună cu tatăl său, voievodul Constantin Brâncoveanu, în urma mazilirii voievodului, când toată familia a fost închisă la Constantinopol. În 1685 s-a născut Ştefan. S-au născut apoi Safta, în 1686, Radu, în 1690, Ancuţa, în 1691, Bălaşa, în 1693, şi Smaranda, în 1696. În 1697 sau 1698 în familia domnitoare s-a născut şi cel din urmă băiat, Matei.
Constantin Brâncoveanu, la cererea şi la rugămintea Sfatului, a acceptat domnia, devenind domnitorul Ţării Româneşti, în 1688.
Venirea la domnie a lui Constantin Brâncoveanu a reprezentat un moment culminant, pe plan social-politic, în afirmarea puternicului şi bogatului neam brâncovenesc, ale cărui rădăcini se cufundau în negura istoriei.
Numele lui Brâncoveanu avea să fie cunoscut, în timpul lungii sale domnii, în tot Orientul creştin, mai ales datorită uriaşelor sale averi, atât cele moştenite, cât şi cele acumulate înainte şi mai ales în timpul domniei, care i-au îngăduit să acorde mult ajutor celor supuşi stăpânirii otomane.
În ţară, voievodul Constantin Brâncoveanu a ctitorit una dintre cele mai strălucite epoci ale culturii vechi româneşti.
În anul 1714, Constantin Brâncoveanu şi Doamna Maria împlineau 40 de ani de căsnicie. În acelaşi an domnitorul urma să îşi sărbătorească împlinirea vârstei de 60 de ani. Numai că din pronie divină aceste sărbători s-au petrecut în Ceruri, căci în 15 august 1714, praznicul Adormirii Maicii Domnului, ziua de naştere a voievodului şi ziua în care doamna Maria îşi sărbătorea numele, aceasta a primit vestea uciderii soţului şi fiilor săi, martirizaţi într-o piaţă din Istanbul.
Înainte cu câteva luni, în 24 martie 1714, voievodul Constantin Brâncoveanu fusese arestat şi dus cu întreaga familie la Constantinopol, după ce toate bunurile şi averea descoperite în ţară i-au fost confiscate. Aruncat în temniţa de la Yedikule şi mutat apoi în cea de la Bostanei başî, de lângă prima poartă a Seraiului, voievodul român a fost supus torturilor spre a mărturisi locurile unde şi-a ascuns averile.
În ziua de 15 august 1714, Constantin Brâncoveanu şi cei patru fii, împreună cu clucerul Ianache Văcărescu, au fost scoşi din temniţă, desculţi, numai în cămaşă. Convoiul, care era deschis de cel mai mic dintre copii, Matei, şi era închis de voievodul Brâncoveanu, a fost purtat pe uliţele Constantinopolului spre locul de execuţie, din apropierea seraiului.
Acolo, în faţa sultanului Ahmed al III-lea şi a marelui vizir, în prezenţa solilor curţilor împărăteşti europene, au fost omorâţi prin tăierea capului, întâi sfetnicul Ianache Văcărescu, continuând cu cei patru fii - Constantin, Ştefan, Radu şi Matei - şi încheind cu domnul român.
Cumplita scenă a durat, potrivit martorilor oculari, un sfert de oră. Tot un contemporan al domnitorului a lăsat mărturie că atunci când i-a venit rândul celui mai tânăr dintre copii, Mateiaş, în vârstă de 11 ani, acesta îngrozit s-a aruncat la picioarele sultanului, implorând să fie lăsat în viaţă căci se va face musulman. A intervenit atunci tatăl său, voievodul Brâncoveanu, care dintr-o adâncă şi neînfrântă rezistenţă morală, după luni de tortură inimaginabilă, i-a spus că dacă ar fi cu putinţă, e mai bine să moară de o mie de ori decât să-şi renege credinţa pentru a trăi câţiva ani mai mult pe pământ.
Siguranţa bătrânului tată a fost pentru copil desăvârşită, căci s-a pus în genunchi în faţa călăului fără îndoială.
Trupurile celor ucişi au fost aruncate în mare, fiind pescuite în aceeaşi zi şi înhumate într-o mănăstire din apropiere.
Osemintele lui Constantin Brâncoveanu şi ale fiilor săi au fost aduse în ţară abia în 1720, în timpul domniei lui Nicolae Mavrocordat (1719-1730), de către doamna Maria Brâncoveanu, şi au fost înmormântare alături de osemintele lui Ion Mavrocordat în biserica Sf. Gheorghe Nou, ctitorie brâncovenească.
După moartea voievodului, văduva, doamna Maria Brâncoveanu, şi ginerii săi, împreună cu Constantin, unicul său nepot de fiu rămas în viaţă, au fost surghiuniţi în Asia Mică. Doamna Maria împreună cu toată familia sa a reuşit să ajungă în ţară abia în 1717, eliberaţi din surghiunul de la Kutahia, unde erau ţinuţi după uciderea lui Constantin Brâncoveanu.
Văduva domnului Ţării Româneşti Constantin Brâncoveanu, Maria Brâncoveanu, fiicele, ginerii şi nepoţii puteau acum să încerce să-şi refacă vieţile, după ce se "mântuiseră ", aşa cum scria într-un document chiar Maria Brânvoveanu, în 17 iunie 1717, "de la mari şi cumplite pedepse şi patimi", revenind la pământul nostru în ţară. Cu efortul nestins al Mariei Brâncoveanu acest lucru a fost pe deplin realizat, căci existenţa acestui puternic şi rezistent neam şi-a continuat funcţiile în cadrul societăţii româneşti căreia îi aparţinea, notează lucrarea "Constantin Brâncoveanu" (1989). (surse: "Constantin Brâncoveanu", redactori coordonatori Paul Cernovodeanu, Florin Constantiniu, Bucureşti, 1989; "Constantin vodă Brâncoveanu", Bucureşti, 1969; "Doamna Maria Brâncoveanu - Tainica biruinţă a lacrimilor", Bucureşti, 2014) AGERPRES / (Documentare - Mariana Zbora-Ciurel; editor: Ruxandra Bratu, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Săptămâna europeană 28-30 aprilie 2025
Evenimente desfășurate la nivelul instituțiilor europene în perioada 28-30 aprilie 2025: Consiliul a decis să prelungească măsurile restrictive ale UE împotriva celor responsabili de acțiuni menite să destabilizeze, să submineze sau să amenințe suveranitatea și independența Republicii Moldova; În Balcanii de Vest, Muntenegru și Albania sunt cel mai
30 aprilie - Ziua cooperării civili-militari
iua cooperării civili-militari este este marcată anual, la 30 aprilie, aceasta fiind data la care, în anul 1997, a fost înființată, în baza HG nr. 110/14 aprilie 1997, prima structură CIMIC din Armata României, în cadrul Direcției Planificare Strategică și Control Armamente. CIMIC (cooperarea civili - militari) este un concept NAT
30 aprilie - Ziua Infanteriei Române
Ziua Infanteriei Române este sărbătorită la 30 aprilie, aceasta fiind data la care în anul 1830, a luat naștere Infanteria ca armă modernă a Principatelor Române, potrivit portalului www.rumaniamilitary.ro. Înființarea Infanteriei a fost posibilă după semnarea Tratatului de la
PERSONALITATEA ZILEI: Prințesa Beatrix, fosta regină a Țărilor de Jos (1980-2013)
La 30 aprilie 2013, regina Beatrix a abdicat, iar fiul său, Willem-Alexander, a fost încoronat rege, după 123 de ani în care tronul Țărilor de Jos a fost ocupat consecutiv de personalități feminine. Anunțul abdicării a fost făcut la 28 ianuarie 2013, cu câteva zile înainte de împlinirea vârstei de 75 de ani. Regina Beatrix și-a exprimat, c
Retrospectiva evenimentelor interne 28-30 aprilie 2025
Cele trei dezbateri prezidențiale, achiziționarea de către România a unui sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare (HSAM) - Patriot prin fonduri externe nerambursabile, ședința CSAT despre participarea României la Planul de Răspuns European - Readiness 2030, adoptarea moțiunii simple împotriva ministrului muncii reprezintă o parte dintre evenimentel
CITATUL ZILEI
''Bine-i când la a durerii școală te deprinzi să fii înțelept'' - Eschil (Cugetări grecești, Colecția Cogito, Editura Albatros, 1981)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 30 aprilie
Ortodoxe Sf. Ap. Iacob al lui Zevedeu Greco-catolice Sf. ap. Iacob cel Mare, fratele Sf. ap. Ioan Romano-catolice Ss. Pius al V-lea, pp.; Iosif Cottolengo, pr.; Sofia, fc. m. Sfântul Apostol Iacob este pomenit în calendarul creștin ortodox
Prezidențiale2025/ Prezența la vot la alegerile prezidențiale din 2014 și 2019 (turul II, pe ore)
În anul 2014, al doilea tur al alegerilor prezidențiale a avut loc în ziua de 16 noiembrie. În 2019, al doilea tur al alegerilor prezidențiale a avut loc în ziua de 24 noiembrie. La scrutinul prezidențial din 2024, al doilea tur ar fi trebuit să aibă loc la 8 decembrie, dar nu s-a mai desfășurat deoarece întregul proces electoral a fost anulat d
Prezidențiale2025/ Prezența la vot la alegerile prezidențiale din 2014, 2019 și 2024 (turul I, pe ore)
Primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din 2014 s-a desfășurat în ziua de 2 noiembrie, iar primul tur al alegerilor prezidențiale din 2019 a avut loc la 10 noiembrie. În 2024, primul tur al alegerilor prezidențiale s-a desfășurat la 24 noiembrie, dar a fost anulat de Curtea Constituțională a României la 6 decembrie 2024, prin Hotărârea nr.
CSAT, convocat pentru 30 aprilie: pe agendă, Planul de Răspuns European - Readiness 2030 (procedura reuniunilor)
Președintele interimar, Ilie Bolojan, a convocat ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) pentru 30 aprilie, ora 14:00, la Palatul Cotroceni, informează Administrația Prezidențială. Potrivit sursei citate, pe ordinea de zi a ședinței CSAT sunt incluse subiecte referitoare la: * Participarea României la Planul de Răspuns European - Read
Prezidențiale2025/ Prezența la vot la alegerile prezidențiale din perioada 1990-2024
Alegerile prezidențiale din 1990 au fost singurele, din istoria electorală de după 1989, în urma cărora președintele României a fost ales din primul tur de scrutin. S-au prezentat la urne 86,19% dintre cetățenii cu drept de vot, procent care nu a putut fi egalat ulterior. În 1992, la primul tur al alegerilor prezidențiale au venit să voteze 1
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 30 aprilie
Este a 120-a zi a anului 2025. Au mai rămas 245 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 08 m și apune la 20 h 19 m. Luna răsare la 07 h 27 m. Luna nu apune în această zi. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)
Explozii și incendii la uzine și laboratoare de armament (cronologie 2005-2025)
O explozie, urmată de un incendiu, a avut loc marți, 29 aprilie 2025, în incinta Laboratorului artileristic al Armatei, din localitatea Pantelimon, județul Ilfov, în urma căreia și-a pierdut viața un angajat civil al unității.
A murit Valeriu Tabără, președintele ASAS și fost ministru al Agriculturii (fișă biografică)
Academia de Științe Agricole și Silvice 'Gheorghe Ionescu-Șișești' a anunțat, la 29 aprilie, decesul președintelui instituției și fost ministru al Agriculturii, Valeriu Tabără. 'Cu imens regret, Academia de
Summitul Inițiativei celor Trei Mări de la Varșovia, din 29 aprilie 2025 (prezentare și cronologie)
Cea de-a 10-a ediție a Summitului Inițiativei celor Trei Mări (I3M/3SI) se desfășoară la 29 aprilie 2025, la Varșovia, Polonia. Summitul din Polonia marchează 10 ani de la implementarea acestei inițiative, iar discuțiile se vor axa atât pe subiecte de interconectivitate regională în transport și energie, cât și pe problemele curente de securitate. Precedent