Unul dintre cele mai influente evenimente ale secolului trecut a fost asasinarea arhiducelui Franz Ferdinand al Austro-Ungariei, la 28 iunie 1914, la Sarajevo, ceea ce a determinat în cele din urmă la declanşarea Primului Război Mondial.

În vizita regală la Sarajevo, prinţul moştenitor al Austro-Ungariei a fost însoţit de soţia sa, ducesa Sofia de Hohenberg.

Arhiducele era un călător împătimit şi vizitase până atunci Australia, Noua Zeelandă, China, Japonia, Canada şi SUA. În noiembrie 1913, cuplul regal vizitase Marea Britanie, locuind în palatul Windsor şi vizitând pădurea Sherwood şi Castelul Bolsover, conform www.bbc.com.

Sarajevo fusese gazda, în 1910, vizitei împăratului Franz Josef, la doar doi ani de când Bosnia devenise parte a Imperiului Austro-Ungar. Franz Josef era unul dintre cei mai longevivi monarhi ai Europei, însă starea sa de sănătate ridicase discuţii asupra preluării tronului de către prinţul moştenitor. Astfel, programata vizită avea rolul de a consolida relaţia regală cu Bosnia. La momentul vizitei, arhiducele deţinea şi funcţia de inspector general al forţelor armate.

Data de 28 iunie avea o semnificaţie aparte, fiind o importantă sărbătoare locală, praznicul Sf. Vitus. Însă, pentru sârbii bosniaci, care reprezentau 40% din totalul populaţiei ţării, indica şi un prilej de comemorare naţională. Este vorba de înfrângerea sârbilor de către armatele otomane în Bătălia de la Kosovopolje în 1389, când soldaţii sârbi au dat dovadă de un curaj extraordinar.

Cuplul regal a ajuns cu trenul în staţia din Sarajevo, fiind întâmpinat de generalul Oskar Potiorek, guvernator militar al Bosniei Herţegovina şi de primarul oraşului Sarajevo Fehim Effendi Curcic. A avut loc ceremonia gărzii de onoare şi intonarea imnului naţional al Austriei. Prima oprire în cadrul vizitei a avut loc la primărie, unde au fost susţinute discursurile de primire. Arhiducele a participat la un eveniment la Muzeul Naţional, după care a luat prânzul la reşedinţa guvernatorului, conform www.bbc.com.

Au vizitat oraşul cu o maşină decapotabilă, momentul fiind marcat prin 24 de salve de tun. După ce coloana de maşini a trecut de sediul central al poliţiei şi de noile cazărmi ale forţelor armate, a avut loc o explozie. Primele informaţii indicau faptul că doi militari şi o femeie au fost răniţi. Arhiducele a cerut să fie continuat programul aşa cum fusese stabilit iniţial. Franz Ferdinand şi soţia sa au mers la spital pentru a vedea care este starea celor răniţi.

Moştenitorul tronului şi soţia sa au continuat să se deplaseze cu maşina, iar în faţa arhiducelui a fost aşezat un soldat pentru a flanca o eventuală tentativă de ucidere. În apropiere de strada Franz Josef au avut loc împuşcături în direcţia maşinii în care se afla arhiducele şi soţia acestuia. Cei doi au fost răniţi şi au fost transportaţi la reşedinţa guvernatorului militar Oskar Potiorek, Konak. Aici, cuplul regal a fost îngrijit de medici, însă la scurt timp au început să bată clopotele în Sarajevo. S-a anunţat oficial faptul că arhiducele şi soţia acestuia au murit în urma rănilor cauzate de împuşcături. Poliţia din Sarajevo a confirmat că suspectul arestat în cazul atacului este naţionalistul sârb Gavrilo Princip. În urma interogatoriilor, s-a descoperit că nouă persoane au avut ca scop uciderea cuplului regal. Observatorii vremii notau faptul că la vizita din 1910 a împăratului Franz Josef măsurile de securitate au fost mult mai stricte, indică sursa citată anterior.

În Sarajevo, în seara zilei de 28 iunie au început mişcările de stradă, pentru ca în după-amiaza zilei de 29 iunie să fie consemnate distrugeri ale magazinelor, cluburilor, şcolilor şi caselor sârbilor, două sedii ale unor ziare sârbeşti şi cel mai bine cotat hotel din oraş, Europa. O persoană a murit şi peste 50 au fost rănite, guvernatorul a instituit legea marţială şi au fost aplicate pedepse cu închisoarea sau chiar cu moartea.

Funeraliile arhiducelui Ferdinand şi ale ducesei Sofia au avut loc la 3 iulie 1914. Ceremoniile s-au desfăşurat la Artstetten, în vestul Vienei, la acestea nu au fost invitaţi reprezentanţi străini.

Emoţia declanşată de asasinarea arhiducelui Franz Ferdinand avea să fie transferată mai ales la nivelul relaţiei Austro-Ungariei cu Germania, Kaiserul Wilhelm al II-lea având relaţii foarte bune cu autorităţile din Viena şi asigurând statul austro-ungar de tot sprijinul său în cazul unor acţiuni de pedepsire îndreptate împotriva Serbiei. La 23 iulie 1914, ministrul de externe austro-ungar Leopold von Berchtold a transmis ultimatumul Serbiei în care cerea punerea în aplicare a unor măsuri necruţătoare pentru statul sârb. În data de 28 iulie 1914, Austro-Ungaria a declarat război Serbiei, ceea ce avea să se transforme în prima conflagraţie mondială. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Horia Plugaru, editor online: Gabriela Badea)

Sursa foto: www.biography.com