TEATRU ŞI FILME ROMÂNEŞTI: ''Amintiri din copilărie" (1964)
Filmul "Amintiri din copilărie", regizat de Elisabeta Bostan în 1964, are ca punct de plecare cartea cu acelaşi titlu a marelui scriitor Ion Creangă, care oferă o relatare detaliată a copilăriei autorului.
Pelicula este o succesiune de secvenţe din perioada copilăriei lui Nică a lui Ştefan a Petrii alternate cu secvenţe de la maturitatea scriitorului, când acesta era învăţător la Iaşi şi locuia în bojdeuca din Ţicău. În aceste momente de maturitate, Creangă este prezentat scriind celebra carte "Amintiri din copilărie", iar filmările au fost realizate chiar la bojdeuca unde scriitorul a locuit din 1872 până la moarte, în decembrie 1889.
Filmul începe cu imaginea lui Nică mergând spre şcoală, cu un uriaş ceaslov în braţe. În timp ce silabisea textul din ceaslov, mai prindea câte o muscă în paginile vechi ale cărţii. Această secvenţă alternează cu imagini ce surprind joaca lui şi a celorlalţi copii în curtea şcolii.
"Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu, când mă gândesc la locul naşterii mele, la casa părintească din Humuleşti, la stâlpul hornului unde lega mama o şfară cu motocei la capăt, de crăpau mâţele jucându-se cu ei, la prichiciul vetrei cel humuit, de care mă ţineam când începusem a merge copăcel, la cuptiorul pe care mă ascundeam, când ne jucam noi, băieţii, de-a mijoarca, şi la alte jocuri şi jucării pline de hazul şi farmecul copilăresc, parcă-mi saltă şi acum inima de bucurie!", spune Ion Creangă în timp scrie, zâmbind amintirilor.
Foto: (c) ADRIAN CUBA / AGERPRES FOTO
Bojdeuca scriitorului Ion Creangă din Iaşi, primul muzeu memorial literar din România (inaugurat la 15 aprilie 1918).
Pe fondul sonor al muzicii semnate de Valentin Gheorghiu, sunt prezentate cu umor şi sensibilitate momentele importante ale cărţii, în timp ce vocea uriaşului actor Ştefan Ciubotăraşu (care interpretează rolul lui Ion Creangă matur) rosteşte fragmente din carte.
Prima năzbâtie a lui Nică este fuga de acasă la scăldat în "Ozana cea frumos curgătoare", în timp ce mama, Smaranda Creangă, era ocupată cu treburile casei şi-l lăsase pe cel mai mic dintre fraţi în grija lui Nică. Dar năzdrăvanul Nică a lăsat copilul în leagăn şi a zbughit-o spre râu, la scăldat. Mama, ajunsă acasă, vede că Nică nu e nicăieri, îşi dă seama că a plecat şi ajunge pe malul Ozanei, unde Nică stătea gol pe mal şi arunca pietre în râu. Necăjită, mama ia hainele băiatului şi pleacă. Speriat, Nică fuge acasă, dezbrăcat, ocolind prin grădinile sătenilor, acoperit cu un snop de cânepă smuls dintr-o curte.
Toate celelalte isprăvi ale neastâmpăratului Nică sunt redate cu umor şi în graiul specific moldovenesc, scenariul respectând aproape la literă textul cărţii. Felul în care Nică intra pe furiş în camera unde mama punea laptele la prins şi lingea toată smântâna, momentul când a plecat la furat de cireşe în grădina mătuşii Mărioara, goana lui şi a mătuşii prin lanul de cânepă, furatul pupezei din tei şi intenţia de a o vinde la târg, perioada în care a stat la Broşteni, în casa Irinucăi, unde s-a umplut de râie căprească şi a reuşit să dărâme casa Irinucăi sunt redate cu originalitate în film.
Viaţa lui Creangă la maturitate este prezentată prin secvenţe în care copiii vin la casa învăţătorului lor. Era iarnă, se apropiau sărbătorile, iar amintirile lui Creangă sunt legate de secvenţe în care Nică mergea pe uliţele din Humuleşti cu Pluguşorul, împreună cu alţi băieţi. Filmul se încheie cu un grup de copii care vine la casa învăţătorului Creangă cu uratul, în ajun de Anul Nou. Copiii cântă, dar nu iese nimeni în prag. Se vede doar o lumânare arzând o vreme, apoi se stinge. Finalul filmului sugerează finalul vieţii lui Creangă, care a murit chiar de 31 decembrie, în 1889.
Foto: (c) MARIA POSTELNICU / Arhiva Istorică AGERPRES
Bojdeuca lui Ion Creangă (Muzeul 'Ion Creangă') este o casă din cartierul Ticău, Iaşi, în care a locuit între anii 1872 si 1889 marele povestitor.
Pelicula i-a avut în distribuţie pe actorii Ştefan Ciubotăraşu (Ion Creangă), Ion Bocancea (Nică), Corina Constantinescu (Smaranda Creangă, mama scriitorului), Emanoil Petruţ (Ştefan a Petrii, tatăl scriitorului), Nicolae Veniaş (David Creangă, bunicul scriitorului), Eliza Petrăchescu (mătuşa Mărioara), Zoe Anghel Stanca (mătuşa Măriuca), Mircea Constantinescu, Costache Sava, Alexandru Azoiţei, Ion Henter, Mihai Mereuţă, Nunuţa Hodoş.
În 1965, filmul a primit Marele Premiu "Osso pardo asturiano" şi Premiul special al juriului la Gijon şi Premiul special al juriului la festivalul La Plata, precizează site-ul cinemaraton.ro. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Doina Lecea, editor online: Anda Badea)
Sursa foto deschidere: cinemaraton.ro
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Consultări președinte-partide în vederea desemnării premierului (18 mai)
Președintele Nicușor Dan a invitat partidele politice parlamentare la consultări formale, la data de 18 mai 2026, în vederea desemnării premierului, în baza prevederilor constituționale referitoare la formarea guvernului (art. 103, alin. 1), a anunțat Administrația Prezidențială. Conform art. 103, alin. 1 din Constituție, președint
18 mai - Ziua internațională a muzeelor
Pe 18 mai 2026, muzeele din întreaga lume vor marca Ziua internațională a muzeelor, sub tema 'Muzeele unesc o lume divizată', care evidențiază potențialul muzeelor de a acționa ca punți peste diviziunile culturale, sociale și geopolitice, promovând dialogul, înțelegerea, incluziunea și pacea în cadrul și între comunitățile din într
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 18 mai
Ortodoxe Sf. Mc. Petru, Dionisie și Paulin Greco-catolice Sf. m. Petru, Dionisie, Cristina, Andrei, Pavel, Heraclie, Paulin și Benedim Romano-catolice Ss. Ioan I, pp. m.; Alexandra, Claudia și îns., m. Sfinții Mucenici Petru, Dionisie și Paulin s
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 18 mai
Este a 138-a zi a anului 2026. Au mai rămas 227 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 46 m și apune la 20 h 39 m. Luna răsare la 06 h 27 m și apune la 23 h 18 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Cântăreața Enya
Cântăreața și compozitoarea irlandeză Enya, pe numele său real Eithne Ni Bhraonain (anglicizat Enya Patricia Brennan), este renumită pentru stilul său muzical unic și captivant, prin utilizarea inovatoare a straturilor multiple de voce și instrumente, reverberații prelungite și influențe variate, încărcate de elemente celtice. S-a născut la 17 mai
DOCUMENTAR: Regina Máxima a Țărilor de Jos împlinește 55 de ani (17 mai)
Reginei Máxima, în calitatea sa de soție a regelui Willem-Alexander, îi revine rolul principal de a-l sprijini pe șeful statului în îndeplinirea atribuțiilor sale oficiale și a celorlalte activități pe care le desfășoară în interesul locuitorilor Regatului, ajutându-l în sarcina sa de a unifica, reprezenta și încuraja po
FRAGMENT DE ISTORIE: Deschiderea, pentru public, a Muzeului Satului Românesc din București (17 mai 1936)
Pe 17 mai 1936, era deschis oficial și pentru public Muzeul Satului Românesc din București, după ce, la 10 mai, avusese loc inaugurarea oficială, în prezența regelui Carol al II-lea (1930-1940), a patriarhului Bisericii Ortodoxe Române, Miron Cristea, a ambasadorilor acreditați la București, a oamenilor de cultură și a oamenilor politici și, nu în ult
17 mai - Ziua internațională a lumânărilor aprinse în memoria victimelor virusului HIV-SIDA
Ziua internațională a lumânărilor aprinse (The International AIDS Candlelight Memorial) din 2026 onorează leadershipul, curajului și reziliența persoanelor care trăiesc cu HIV, sub tema 'Light the Legacy. Remember. Advance. Act', potrivit https://candlelightmemorial.net/. Marcată &ici
17 mai - Ziua internațională a telefonului copilului
Ziua internațională a telefonului copilului a fost marcată pentru prima dată la 17 mai 2007, la inițiativa Child Helpline International, o organizație cu impact colectiv, cu peste 150 de membri ai liniei telefonice de asistență pentru copii din peste 130 de țări și teritorii din întreaga lume, informează
17 mai - Ziua mondială a telecomunicațiilor și a societății informaționale
La inițiativa Organizației Națiunilor Unite (ONU), Ziua mondială a telecomunicațiilor și a societății informaționale este celebrată, anual, la data de 17 mai. Cu acest prilej, este evidențiată importanța utilizării internetului și a celorlalte tehnologii de informare și comunicare, conform www.un.org. Totodată, în această
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 17 mai
Ortodoxe Sf. Ap. Andronic și soția sa, Iunia; Sf. Cuv. Nectarie și Teofan Greco-catolice Duminica a 6-a a Paștilor. Sf. ap. Andronic și Iunia; Fer. Ioan Scheffler Romano-catolice Duminica a 7-a a Paștelui Sf. Pascal Baylon, călug.; Fer. Ioan Scheffler, ep. m. Sfântul Apostol Andronic și Sf
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 17 mai
Este a 137-a zi a anului 2026. Au mai rămas 228 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 47 m și apune la 20 h 38 m. Luna răsare la 05 h 36 m și apune la 22 h 05 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Creatorul de modă Christian Lacroix
Christian Lacroix este un renumit creator de modă francez care a revitalizat industria 'haute couture' în anii 1980 cu modele teatrale, vibrante și inspirate din istorie. Christian Lacroix s-a născut la 16 mai 1951, la Arles, în sudul Franței. A început să schițeze costume istorice și haine de modă de la o vârstă fragedă. A urma
16 mai - Ziua internațională a luminii (UNESCO)
Ziua internațională a luminii este marcată anual la 16 mai, pentru a evidenția rolul central pe care lumina îl joacă în viața oamenilor în domenii precum știința, cultura și arta, educația, dezvoltarea durabilă și în domenii diverse precum medicina, comunicațiile și energia, conform lightday.org/.
16 mai - Ziua națională a libertății religioase
La 16 mai este marcată Ziua națională a libertății religioase. Guvernul României a aprobat, la 14 noiembrie 2024, proiectul de lege privind instituirea în 16 mai a Zilei Naționale a Libertății Religioase și a contribuției cultelor la viața societății românești. În România, sunt recunoscute oficial 19 culte religioas














