TEATRU ŞI FILME ROMÂNEŞTI: ''Amintiri din copilărie" (1964)
Filmul "Amintiri din copilărie", regizat de Elisabeta Bostan în 1964, are ca punct de plecare cartea cu acelaşi titlu a marelui scriitor Ion Creangă, care oferă o relatare detaliată a copilăriei autorului.
Pelicula este o succesiune de secvenţe din perioada copilăriei lui Nică a lui Ştefan a Petrii alternate cu secvenţe de la maturitatea scriitorului, când acesta era învăţător la Iaşi şi locuia în bojdeuca din Ţicău. În aceste momente de maturitate, Creangă este prezentat scriind celebra carte "Amintiri din copilărie", iar filmările au fost realizate chiar la bojdeuca unde scriitorul a locuit din 1872 până la moarte, în decembrie 1889.
Filmul începe cu imaginea lui Nică mergând spre şcoală, cu un uriaş ceaslov în braţe. În timp ce silabisea textul din ceaslov, mai prindea câte o muscă în paginile vechi ale cărţii. Această secvenţă alternează cu imagini ce surprind joaca lui şi a celorlalţi copii în curtea şcolii.
"Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu, când mă gândesc la locul naşterii mele, la casa părintească din Humuleşti, la stâlpul hornului unde lega mama o şfară cu motocei la capăt, de crăpau mâţele jucându-se cu ei, la prichiciul vetrei cel humuit, de care mă ţineam când începusem a merge copăcel, la cuptiorul pe care mă ascundeam, când ne jucam noi, băieţii, de-a mijoarca, şi la alte jocuri şi jucării pline de hazul şi farmecul copilăresc, parcă-mi saltă şi acum inima de bucurie!", spune Ion Creangă în timp scrie, zâmbind amintirilor.
Foto: (c) ADRIAN CUBA / AGERPRES FOTO
Bojdeuca scriitorului Ion Creangă din Iaşi, primul muzeu memorial literar din România (inaugurat la 15 aprilie 1918).
Pe fondul sonor al muzicii semnate de Valentin Gheorghiu, sunt prezentate cu umor şi sensibilitate momentele importante ale cărţii, în timp ce vocea uriaşului actor Ştefan Ciubotăraşu (care interpretează rolul lui Ion Creangă matur) rosteşte fragmente din carte.
Prima năzbâtie a lui Nică este fuga de acasă la scăldat în "Ozana cea frumos curgătoare", în timp ce mama, Smaranda Creangă, era ocupată cu treburile casei şi-l lăsase pe cel mai mic dintre fraţi în grija lui Nică. Dar năzdrăvanul Nică a lăsat copilul în leagăn şi a zbughit-o spre râu, la scăldat. Mama, ajunsă acasă, vede că Nică nu e nicăieri, îşi dă seama că a plecat şi ajunge pe malul Ozanei, unde Nică stătea gol pe mal şi arunca pietre în râu. Necăjită, mama ia hainele băiatului şi pleacă. Speriat, Nică fuge acasă, dezbrăcat, ocolind prin grădinile sătenilor, acoperit cu un snop de cânepă smuls dintr-o curte.
Toate celelalte isprăvi ale neastâmpăratului Nică sunt redate cu umor şi în graiul specific moldovenesc, scenariul respectând aproape la literă textul cărţii. Felul în care Nică intra pe furiş în camera unde mama punea laptele la prins şi lingea toată smântâna, momentul când a plecat la furat de cireşe în grădina mătuşii Mărioara, goana lui şi a mătuşii prin lanul de cânepă, furatul pupezei din tei şi intenţia de a o vinde la târg, perioada în care a stat la Broşteni, în casa Irinucăi, unde s-a umplut de râie căprească şi a reuşit să dărâme casa Irinucăi sunt redate cu originalitate în film.
Viaţa lui Creangă la maturitate este prezentată prin secvenţe în care copiii vin la casa învăţătorului lor. Era iarnă, se apropiau sărbătorile, iar amintirile lui Creangă sunt legate de secvenţe în care Nică mergea pe uliţele din Humuleşti cu Pluguşorul, împreună cu alţi băieţi. Filmul se încheie cu un grup de copii care vine la casa învăţătorului Creangă cu uratul, în ajun de Anul Nou. Copiii cântă, dar nu iese nimeni în prag. Se vede doar o lumânare arzând o vreme, apoi se stinge. Finalul filmului sugerează finalul vieţii lui Creangă, care a murit chiar de 31 decembrie, în 1889.
Foto: (c) MARIA POSTELNICU / Arhiva Istorică AGERPRES
Bojdeuca lui Ion Creangă (Muzeul 'Ion Creangă') este o casă din cartierul Ticău, Iaşi, în care a locuit între anii 1872 si 1889 marele povestitor.
Pelicula i-a avut în distribuţie pe actorii Ştefan Ciubotăraşu (Ion Creangă), Ion Bocancea (Nică), Corina Constantinescu (Smaranda Creangă, mama scriitorului), Emanoil Petruţ (Ştefan a Petrii, tatăl scriitorului), Nicolae Veniaş (David Creangă, bunicul scriitorului), Eliza Petrăchescu (mătuşa Mărioara), Zoe Anghel Stanca (mătuşa Măriuca), Mircea Constantinescu, Costache Sava, Alexandru Azoiţei, Ion Henter, Mihai Mereuţă, Nunuţa Hodoş.
În 1965, filmul a primit Marele Premiu "Osso pardo asturiano" şi Premiul special al juriului la Gijon şi Premiul special al juriului la festivalul La Plata, precizează site-ul cinemaraton.ro. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Doina Lecea, editor online: Anda Badea)
Sursa foto deschidere: cinemaraton.ro
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
4 aprilie - Ziua internațională pentru conștientizarea pericolului reprezentat de minele antipersonal (ONU)
La 4 aprilie este marcată Ziua internațională pentru conștientizarea pericolului reprezentat de minele antipersonal. Ziua a fost instituită de Organizația Națiunilor Unite la 8 decembrie 2005, în urma adoptării Rezoluției 60/97, potrivit www.un.org. În acest an, ziua este marcată î
4 aprilie - Ziua Academiei Române
Ziua Academiei Române este marcată în fiecare an, la 4 aprilie, dată la care, în anul 2000, a fost instituită celebrarea acestei zile de prezidiul instituției, cu prilejul ''Zilei Porților Deschise''. Instituția, înființată la 1/13 aprilie 1866, ca ''Societate Literară Română'', și-a început a
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 4 aprilie
Ortodoxe Sf. Cuv. Iosif Imnograful, Gheorghe din Maleon și Zosima Greco-catolice Sâmbăta lui Lazăr. Sf. cuv. Teodul și Agatopod; Sf. cuv. Gheorghe din Maleon și Iosif Imnograful Romano-catolice Sâmbăta Sfântă Sf. Isidor, ep. înv.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 4 aprilie
Este a 94-a zi a anului 2026. Au mai rămas 271 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 52 m și apune la 19 h 47 m. Luna răsare la 22 h 42 m și apune la 07 h 26 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Fostul internațional de fotbal Cesare Maldini
Fostul mare internațional Cesare Maldini s-a născut la 5 februarie 1932, în Trieste (Italia), potrivit https://www.acmilan.com. Încă de la o vârstă fragedă, pe străzile și terenurile din cartierul Servola ale orașului natal, și-a manifestat pasiunea pentru fotbal, jucând ore &icir
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
* Târgul de Florii de la Muzeul Național al Țăranului Român debutează vineri, 3 aprilie. Ouă încondeiate, icoane, obiecte din lemn și ceramică, țesături, jucării, podoabe și multe alte creații vor fi expuse în cadrul Târgului organizat în curtea Muzeului de la Șosea, conform unui comunicat al Muzeului. Dumin
DOCUMENTAR: Actorul american Eddie Murphy împlinește 65 de ani (3 aprilie)
Recunoscut pentru stilul său guraliv în interpretarea personajelor care i-au marcat cariera pe marele ecran dar și pentru umorul caracteristic cu care și-a bucurat fanii, Eddie Murphy este unul dintre numele importante ale comediei americane. Și-a adus un aport important în revitalizarea show-ului ''Saturday Night Live'', difuzat de
3 aprilie - Ziua Jandarmeriei Române
Ziua Jandarmeriei Române este marcată în fiecare an la 3 aprilie, reprezentând data la care, în anul 1850, a fost semnat actul de înființare a jandarmeriei 'Legiuirea pentru reformarea Corpului slujitorilor în jandarmi', de către domnul Moldovei, Grigore Alexandru Ghica (1849-1853), potrivit site-ului oficial al Jandarmeriei Rom&ac
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 3 aprilie
Ortodoxe Sf. Cuv. Nichita Mărturisitorul și Ilirie Greco-catolice Sf. cuv. Nichita Mărturisitorul Romano-catolice Vinerea Sfântă (Pătimirea și moartea Domnului) (post și ab.) Ss. Alois Scrosoppi, pr.; Sixt I, pp. Sfântul Cuvios Nichi
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 3 aprilie
Este a 93-a zi a anului 2026. Au mai rămas 272 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 53 m și apune la 19 h 45 m. Luna răsare la 21 h 34 m și apune la 07 h 04 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
2 aprilie - Ziua internațională a cărții pentru copii
Ziua internațională a cărții pentru copii este marcată anual pe 2 aprilie, zi ce reprezintă data nașterii renumitului scriitor Hans Christian Andersen. Ziua își propune să le insufle copiilor dragostea pentru lectură și îndreptarea atenției spre cărți și citit, scrie site-ul
2 aprilie - Ziua internațională de conștientizare a autismului (ONU)
Ziua internațională de conștientizare a autismului este marcată în fiecare an la 2 aprilie, în vederea creșterii gradului de conștientizare cu privire la Tulburarea de Spectru Autist (TSA) și pentru a evidenția necesitatea de a contribui la îmbunătățirea calității vieții persoanelor cu autism, astfel încât acestea să poată duce o viață împ
2 aprilie - Ziua Instituției Prefectului
Ziua Instituției Prefectului este sărbătorită în fiecare an la 2 aprilie, începând cu 2019, marcând data la care, în anul 1864, a fost instituită, prin lege, noțiunea de 'prefect'. Această zi a fost fost instituită prin Legea 348/2018. Propunerea legislativă, inițiată de nouă deputați și senatori, a fost respinsă de Senat,
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 2 aprilie
Ortodoxe Sf. Cuv. Tit, făcătorul de minuni; Sf. Mc. Amfian și Edesie Greco-catolice Sf. cuv. Tit, făcătorul de minuni Romano-catolice Joia Sfântă (Cina Domnului) Sf. Francisc de Paola, pustnic Sfântul Cuvios Tit este pomenit
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 2 aprilie
Este a 92-a zi a anului 2026. Au mai rămas 273 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 55 m și apune la 19 h 44 m. Luna răsare la 20 h 26 m și apune la 06 h 45 m. Lună Plină la 05 h 12 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)












