TEATRU ŞI FILME ROMÂNEŞTI: ''Amintiri din copilărie" (1964)
Filmul "Amintiri din copilărie", regizat de Elisabeta Bostan în 1964, are ca punct de plecare cartea cu acelaşi titlu a marelui scriitor Ion Creangă, care oferă o relatare detaliată a copilăriei autorului.
Pelicula este o succesiune de secvenţe din perioada copilăriei lui Nică a lui Ştefan a Petrii alternate cu secvenţe de la maturitatea scriitorului, când acesta era învăţător la Iaşi şi locuia în bojdeuca din Ţicău. În aceste momente de maturitate, Creangă este prezentat scriind celebra carte "Amintiri din copilărie", iar filmările au fost realizate chiar la bojdeuca unde scriitorul a locuit din 1872 până la moarte, în decembrie 1889.
Filmul începe cu imaginea lui Nică mergând spre şcoală, cu un uriaş ceaslov în braţe. În timp ce silabisea textul din ceaslov, mai prindea câte o muscă în paginile vechi ale cărţii. Această secvenţă alternează cu imagini ce surprind joaca lui şi a celorlalţi copii în curtea şcolii.
"Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu, când mă gândesc la locul naşterii mele, la casa părintească din Humuleşti, la stâlpul hornului unde lega mama o şfară cu motocei la capăt, de crăpau mâţele jucându-se cu ei, la prichiciul vetrei cel humuit, de care mă ţineam când începusem a merge copăcel, la cuptiorul pe care mă ascundeam, când ne jucam noi, băieţii, de-a mijoarca, şi la alte jocuri şi jucării pline de hazul şi farmecul copilăresc, parcă-mi saltă şi acum inima de bucurie!", spune Ion Creangă în timp scrie, zâmbind amintirilor.
Foto: (c) ADRIAN CUBA / AGERPRES FOTO
Bojdeuca scriitorului Ion Creangă din Iaşi, primul muzeu memorial literar din România (inaugurat la 15 aprilie 1918).
Pe fondul sonor al muzicii semnate de Valentin Gheorghiu, sunt prezentate cu umor şi sensibilitate momentele importante ale cărţii, în timp ce vocea uriaşului actor Ştefan Ciubotăraşu (care interpretează rolul lui Ion Creangă matur) rosteşte fragmente din carte.
Prima năzbâtie a lui Nică este fuga de acasă la scăldat în "Ozana cea frumos curgătoare", în timp ce mama, Smaranda Creangă, era ocupată cu treburile casei şi-l lăsase pe cel mai mic dintre fraţi în grija lui Nică. Dar năzdrăvanul Nică a lăsat copilul în leagăn şi a zbughit-o spre râu, la scăldat. Mama, ajunsă acasă, vede că Nică nu e nicăieri, îşi dă seama că a plecat şi ajunge pe malul Ozanei, unde Nică stătea gol pe mal şi arunca pietre în râu. Necăjită, mama ia hainele băiatului şi pleacă. Speriat, Nică fuge acasă, dezbrăcat, ocolind prin grădinile sătenilor, acoperit cu un snop de cânepă smuls dintr-o curte.
Toate celelalte isprăvi ale neastâmpăratului Nică sunt redate cu umor şi în graiul specific moldovenesc, scenariul respectând aproape la literă textul cărţii. Felul în care Nică intra pe furiş în camera unde mama punea laptele la prins şi lingea toată smântâna, momentul când a plecat la furat de cireşe în grădina mătuşii Mărioara, goana lui şi a mătuşii prin lanul de cânepă, furatul pupezei din tei şi intenţia de a o vinde la târg, perioada în care a stat la Broşteni, în casa Irinucăi, unde s-a umplut de râie căprească şi a reuşit să dărâme casa Irinucăi sunt redate cu originalitate în film.
Viaţa lui Creangă la maturitate este prezentată prin secvenţe în care copiii vin la casa învăţătorului lor. Era iarnă, se apropiau sărbătorile, iar amintirile lui Creangă sunt legate de secvenţe în care Nică mergea pe uliţele din Humuleşti cu Pluguşorul, împreună cu alţi băieţi. Filmul se încheie cu un grup de copii care vine la casa învăţătorului Creangă cu uratul, în ajun de Anul Nou. Copiii cântă, dar nu iese nimeni în prag. Se vede doar o lumânare arzând o vreme, apoi se stinge. Finalul filmului sugerează finalul vieţii lui Creangă, care a murit chiar de 31 decembrie, în 1889.
Foto: (c) MARIA POSTELNICU / Arhiva Istorică AGERPRES
Bojdeuca lui Ion Creangă (Muzeul 'Ion Creangă') este o casă din cartierul Ticău, Iaşi, în care a locuit între anii 1872 si 1889 marele povestitor.
Pelicula i-a avut în distribuţie pe actorii Ştefan Ciubotăraşu (Ion Creangă), Ion Bocancea (Nică), Corina Constantinescu (Smaranda Creangă, mama scriitorului), Emanoil Petruţ (Ştefan a Petrii, tatăl scriitorului), Nicolae Veniaş (David Creangă, bunicul scriitorului), Eliza Petrăchescu (mătuşa Mărioara), Zoe Anghel Stanca (mătuşa Măriuca), Mircea Constantinescu, Costache Sava, Alexandru Azoiţei, Ion Henter, Mihai Mereuţă, Nunuţa Hodoş.
În 1965, filmul a primit Marele Premiu "Osso pardo asturiano" şi Premiul special al juriului la Gijon şi Premiul special al juriului la festivalul La Plata, precizează site-ul cinemaraton.ro. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Doina Lecea, editor online: Anda Badea)
Sursa foto deschidere: cinemaraton.ro
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
PERSONALITATEA ZILEI: Politicianul Oscar Arias Sanchez, laureat al Premiului Nobel pentru Pace
Oscar Arias Sanchez este unul dintre cei mai importanți lideri politici din America Latină, un vizionar al păcii și democrației, recunoscut la nivel internațional pentru eforturile sale de a aduce stabilitate în America Centrală. În calitate de dublu președinte al Republicii Costa Rica (între 1986-1990 și 2006-2010) și laureat al Premiului Nobel pentru Pace
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 13 septembrie
Ortodoxe Înainte-prăznuirea Înălțării Sfintei Cruci; Târnosirea bisericii Învierii din Ierusalim; Sf. Cuv. Ioan de la Prislop; Sf. Mc. din Dobrogea: Macrobie, Gordian, Ilie, Zotic, Lucian și Valerian; Sf. Mc. Corneliu Sutașul; Sf. Sfințit Mc. Ciprian, episcopul Cartaginei Duminica dinaintea Înălțării Sfintei Cruci Gr
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 13 septembrie
Este a 256-a zi a anului 2026. Au mai rămas 109 zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 52 m și apune la 19 h 30 m. Luna răsare la 09 h 24 m și apune la 20 h 11 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
12 septembrie - Ziua ONU pentru cooperarea Sud-Sud (ONU)
Ziua Națiunilor Unite pentru cooperarea Sud-Sud, marcată în fiecare an la 12 septembrie, celebrează solidaritatea, colaborarea și schimbul tot mai mare de soluții practice între țările din Sudul Global. Aceasta recunoaște faptul că fiecare țară are cunoștințe, experiență și inovații valoroase de împărtășit și că progresul este cel mai puternic atunci c&acir
12 septembrie - Ziua mondială a primului ajutor
Ziua mondială a primului ajutor este marcată în acest an la 12 septembrie, pentru a crește gradul de conștientizare, a consolida pregătirea comunității și a încuraja oamenii de pretutindeni să învețe abilități esențiale de salvare a vieții. Această zi a fost inițiată de Federația Internațională de Cruce Roșie și Semilună Roșie (FICR), fiind sărbătorită anua
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 12 septembrie
Ortodoxe Odovania Praznicului Nașterii Maicii Domnului; Sf. Mc. Avtonom, Macedonie și Teodul Greco-catolice Sf. m. Autonom Romano-catolice Preasfântul Nume al Mariei Sfântul Mucenic Avtonom este pomenit în calendarul cr
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 12 septembrie
Este a 255-a zi a anului 2026. Au mai rămas 110 zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 51 m și apune la 19 h 32 m. Luna răsare la 08 h 12 m și apune la 19 h 51 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Săptămâna europeană 7-11 septembrie 2026
Modificări ale normelor care reglementează infrastructura energetică transeuropeană, propuse de eurodeputați, vizita în Groenlanda a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, acordarea Spaniei de asistență de urgență în valoare de 114,7 milioane de euro pentru a contribui la gestionarea situației din Ceuta, adoptarea unei comunicări care stabilește o n
Retrospectiva evenimentelor interne 7-11 septembrie 2026
Continuarea discuțiilor pe marginea formării unui nou guvern, promulgarea legii privind primul împrumut al României la BIRD pentru acoperirea deficitului, inculparea șefului DSU, Raed Arafat, pentru contrabandă în dosarul privind achiziționarea unui elicopter, eliberarea condiționată a sirianului Omar Hayssam, audierile din comisia parlamentară de a
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
*Festivalul Internațional de Teatru Oradea (FITO) revine cu o ediție aniversară care marchează 10 ani de FITO și 50 de ani de la prima ediție a Festivalului de Teatru Scurt. Organizat de Teatrul Regina Maria din Oradea, în parteneriat cu Fundația Culturală FITO, și finanțat de Consiliul Județean Bihor, evenimentul se desfășoară în
DOCUMENTAR: 25 de ani de la atentatele de la Pentagon și World Trade Center (11 septembrie)
Atacurile teroriste împotriva orașului New York și Washington, D.C., din 11 septembrie 2001, au fost considerate cele mai grave atacuri asupra teritoriului american din istoria statului, conducând, după cum spune FBI, la schimbări de amploare în abordările și operațiunile antiteroriste din SUA și din întreaga lume, menționează site-ul
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 11 septembrie
Ortodoxe Sf. Cuv. Teodora din Alexandria; Sf. Cuv. Eufrosin bucătarul Greco-catolice Sf. cuv. Teodora din Alexandria Romano-catolice Ss. Prot și Iacint, frați m. Sfânta Cuvioasă Teodora din Alexandria este pomenită în calendarul cre
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 11 septembrie
Este a 254-a zi a anului 2026. Au mai rămas 111 zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 50 m și apune la 19 h 34 m. Luna răsare la 06 h 59 m și apune la 19 h 31 m. Lună Nouă la 06 h 27 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PATRIMONIUL MONDIAL UNESCO: Teatrul sicilian de marionete Opera dei Pupi
Teatrul de marionete, cunoscut sub numele de ''Opera dei Pupi'', a apărut în Sicilia la începutul secolului al XIX-lea și s-a bucurat de un succes uriaș în rândul claselor muncitoare ale insulei. Păpușarii spuneau povești bazate pe literatura cavalerească medievală și pe alte surse, cum ar fi poeziile italiene ale Renașterii, viețile s
10 septembrie - Ziua Țării Moților
La 10 septembrie este celebrată Ziua Țării Moților. Propunerea legislativă a fost inițiată de senatorul PNL Călin Petru Marian și a fost semnată de mai mulți parlamentari, dar și susținută de peste o mie de cetățeni, care au semnat pentru sprijinirea acestui demers. Inițiatorii legii au motivat în expunerea de motive că sărbătoarea Țării M










