TEATRU ŞI FILME ROMÂNEŞTI: ''Amintiri din copilărie" (1964)
Filmul "Amintiri din copilărie", regizat de Elisabeta Bostan în 1964, are ca punct de plecare cartea cu acelaşi titlu a marelui scriitor Ion Creangă, care oferă o relatare detaliată a copilăriei autorului.
Pelicula este o succesiune de secvenţe din perioada copilăriei lui Nică a lui Ştefan a Petrii alternate cu secvenţe de la maturitatea scriitorului, când acesta era învăţător la Iaşi şi locuia în bojdeuca din Ţicău. În aceste momente de maturitate, Creangă este prezentat scriind celebra carte "Amintiri din copilărie", iar filmările au fost realizate chiar la bojdeuca unde scriitorul a locuit din 1872 până la moarte, în decembrie 1889.
Filmul începe cu imaginea lui Nică mergând spre şcoală, cu un uriaş ceaslov în braţe. În timp ce silabisea textul din ceaslov, mai prindea câte o muscă în paginile vechi ale cărţii. Această secvenţă alternează cu imagini ce surprind joaca lui şi a celorlalţi copii în curtea şcolii.
"Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu, când mă gândesc la locul naşterii mele, la casa părintească din Humuleşti, la stâlpul hornului unde lega mama o şfară cu motocei la capăt, de crăpau mâţele jucându-se cu ei, la prichiciul vetrei cel humuit, de care mă ţineam când începusem a merge copăcel, la cuptiorul pe care mă ascundeam, când ne jucam noi, băieţii, de-a mijoarca, şi la alte jocuri şi jucării pline de hazul şi farmecul copilăresc, parcă-mi saltă şi acum inima de bucurie!", spune Ion Creangă în timp scrie, zâmbind amintirilor.
Foto: (c) ADRIAN CUBA / AGERPRES FOTO
Bojdeuca scriitorului Ion Creangă din Iaşi, primul muzeu memorial literar din România (inaugurat la 15 aprilie 1918).
Pe fondul sonor al muzicii semnate de Valentin Gheorghiu, sunt prezentate cu umor şi sensibilitate momentele importante ale cărţii, în timp ce vocea uriaşului actor Ştefan Ciubotăraşu (care interpretează rolul lui Ion Creangă matur) rosteşte fragmente din carte.
Prima năzbâtie a lui Nică este fuga de acasă la scăldat în "Ozana cea frumos curgătoare", în timp ce mama, Smaranda Creangă, era ocupată cu treburile casei şi-l lăsase pe cel mai mic dintre fraţi în grija lui Nică. Dar năzdrăvanul Nică a lăsat copilul în leagăn şi a zbughit-o spre râu, la scăldat. Mama, ajunsă acasă, vede că Nică nu e nicăieri, îşi dă seama că a plecat şi ajunge pe malul Ozanei, unde Nică stătea gol pe mal şi arunca pietre în râu. Necăjită, mama ia hainele băiatului şi pleacă. Speriat, Nică fuge acasă, dezbrăcat, ocolind prin grădinile sătenilor, acoperit cu un snop de cânepă smuls dintr-o curte.
Toate celelalte isprăvi ale neastâmpăratului Nică sunt redate cu umor şi în graiul specific moldovenesc, scenariul respectând aproape la literă textul cărţii. Felul în care Nică intra pe furiş în camera unde mama punea laptele la prins şi lingea toată smântâna, momentul când a plecat la furat de cireşe în grădina mătuşii Mărioara, goana lui şi a mătuşii prin lanul de cânepă, furatul pupezei din tei şi intenţia de a o vinde la târg, perioada în care a stat la Broşteni, în casa Irinucăi, unde s-a umplut de râie căprească şi a reuşit să dărâme casa Irinucăi sunt redate cu originalitate în film.
Viaţa lui Creangă la maturitate este prezentată prin secvenţe în care copiii vin la casa învăţătorului lor. Era iarnă, se apropiau sărbătorile, iar amintirile lui Creangă sunt legate de secvenţe în care Nică mergea pe uliţele din Humuleşti cu Pluguşorul, împreună cu alţi băieţi. Filmul se încheie cu un grup de copii care vine la casa învăţătorului Creangă cu uratul, în ajun de Anul Nou. Copiii cântă, dar nu iese nimeni în prag. Se vede doar o lumânare arzând o vreme, apoi se stinge. Finalul filmului sugerează finalul vieţii lui Creangă, care a murit chiar de 31 decembrie, în 1889.
Foto: (c) MARIA POSTELNICU / Arhiva Istorică AGERPRES
Bojdeuca lui Ion Creangă (Muzeul 'Ion Creangă') este o casă din cartierul Ticău, Iaşi, în care a locuit între anii 1872 si 1889 marele povestitor.
Pelicula i-a avut în distribuţie pe actorii Ştefan Ciubotăraşu (Ion Creangă), Ion Bocancea (Nică), Corina Constantinescu (Smaranda Creangă, mama scriitorului), Emanoil Petruţ (Ştefan a Petrii, tatăl scriitorului), Nicolae Veniaş (David Creangă, bunicul scriitorului), Eliza Petrăchescu (mătuşa Mărioara), Zoe Anghel Stanca (mătuşa Măriuca), Mircea Constantinescu, Costache Sava, Alexandru Azoiţei, Ion Henter, Mihai Mereuţă, Nunuţa Hodoş.
În 1965, filmul a primit Marele Premiu "Osso pardo asturiano" şi Premiul special al juriului la Gijon şi Premiul special al juriului la festivalul La Plata, precizează site-ul cinemaraton.ro. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Doina Lecea, editor online: Anda Badea)
Sursa foto deschidere: cinemaraton.ro
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
AnulNadia/ Triumful marii gimnaste românce la Campionatele Europene și Mondiale de Gimnastică
Cea mai mare gimnastă a României, Nadia Comăneci, a făcut istorie pentru gimnastica românească nu doar la Jocurile Olimpice de la Montreal, din 1976, unde a obținut prima notă de 10 din istoria olimpiadei, dar și prin reprezentațiile sale remarcabile de la Campionatele Europene și cele Mondiale, unde a cucerit medalii importante pentru palmaresul internațional al
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 17 august
Ortodoxe Sf. Gheorghe Pelerinul; Sf. Cuv. Nazaria, Olimpiada și Elisabeta (Safta) Brâncoveanu de la Văratec; Sf. Mc. Miron preotul, Straton și Ciprian Greco-catolice Sf. m. Miron Romano-catolice Ss. Miron, pr. m.; Eusebiu, pp.; Beatrice, călug.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 17 august
Este a 229-a zi a anului 2026. Au mai rămas 136 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 21 m și apune la 20 h 18 m. Luna răsare la 11 h 45 și apune la 22 h 09 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
16 august - Ziua națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conștientizare a violențelor împotriva creștinilor
La 16 august este marcată Ziua națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conștientizare a violențelor împotriva creștinilor. Plenul Camerei Deputaților a adoptat la 24 iunie 2020, cu 258 de voturi, proiectul de lege prin care a fost declarată ziua de 16 august ca Zi națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conșt
Proclamarea locală a canonizării Sfintei Doamne Maria Brâncoveanu (16 august)
Proclamarea locală a canonizării Sfintei Maria Brâncoveanu va avea loc la Biserica 'Sfântul Gheorghe - Nou' din Capitală, unde se păstrează moaștele Sfinților Martiri Brâncoveni și ale Sfintei Doamne Maria Brâncoveanu. Duminică, 16 august, de la ora 9:00, are loc Sfânta Liturghie la Biserica 'Sfântul Gheorghe - N
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 16 august
Ortodoxe Aducerea Sf. Mahramă a Domnului din Edesa la Constantinopol; Sf. Martiri Brâncoveni: Constantin Vodă cu cei patru fii ai săi, Constantin, Ștefan, Radu, Matei, și sfetnicul Ianache; Sf. Doamnă Maria Brâncoveanu; Sf. Cuv. Iosif de la Văratic; Sf. Mc. Diomid; Duminica a 11-a după Rusalii Greco-cat
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 16 august
Este a 228-a zi a anului 2026. Au mai rămas 137 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 20 m și apune la 20 h 20 m. Luna răsare la 10 h 35 și apune la 21 h 48 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
15 august - Ziua Marinei Române
La 15 august este sărbătorită anual Ziua Marinei Române, concomitent cu sărbătoarea creștină a Adormirii Maicii Domnului, ocrotitoarea marinarilor de pretutindeni. Tradiția sărbătoririi Marinei Române la 15 august, odată cu sărbătoarea Sfintei Maria - Praznicul Adormirii Maicii Domnului, a fost reluată după 1990. Ziua Marinei Rom&aci
15 august - Ziua Maramureșului
La 15 august este sărbătorită Ziua Maramureșului, instituită prin Legea nr. 133/2025, promulgată prin Decretul nr.780/2025 din 14 iulie 2025, conform www.cdep.ro. Propunerea legislativă pentru instituirea zilei de 15 august ca Ziua Maramureșului, pentru recunoașterea identității
SĂRBĂTOARE ORTODOXĂ: Adormirea Maicii Domnului (15 august)
Adormirea Maicii Domnului este prăznuită de Biserica Ortodoxă în 15 august. Numită în popor (mai ales în părțile Moldovei) și Uspenia (de la termenul slav corespunzător) sau Sfântă-Maria Mare, aceasta este sărbătoarea în amintirea zilei în care Sfânta Fecioară și-a dat obștescul sfârșit. După Înălțarea Domn
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 15 august
Ortodoxe Adormirea Maicii Domnului Greco-catolice Adormirea Maicii Domnului Romano-catolice Adormirea Maicii Domnului Ss. Tarciziu, m.; Iacint, pr.; Stanislau Kostka, călug. Adormirea Maicii Domnului este sărbătorită de Biserica Ortodoxă
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 15 august
Este a 227-a zi a anului 2026. Au mai rămas 138 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 18 m și apune la 20 h 21 m. Luna răsare la 09 h 23 și apune la 21 h 29 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Retrospectiva evenimentelor interne 10-14 august 2026
Oprirea controlată a Reactorului 2 al Centralei Nucleare de la Cernavodă, prezentarea Raportului trimestrial asupra inflației de către Guvernatorul BNR, producerea a două accidente rutiere grave și cucerirea medaliei de aur la 100 m liber, la Campionatele Europene de natație de la Paris, de către înotătorul David Popovici sunt câteva dintre cele mai importante ev
Săptămâna europeană 10-14 august 2026
Reuniunea ad-hoc a Grupului de Coordonare pentru Electricitate, Estonia primește prima sa plată în cadrul instrumentului de apărare SAFE, noi reguli în UE, din 12 august, privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, consultare publică deschisă cu privire la noua sa strategie a UE privind drepturile victimelor, adoptare de norme armonizate pentru cân
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
* Sâmbătă, 15 august, este sărbătorită Ziua Marinei Române. Sunt programate evenimente în șase orașe: Constanța, Mangalia, Brăila, Tulcea, Galați și București, se arată într-un comunicat al Forțelor Navale Române. 'Centrul de greutate al activităților va fi la Constanța, pe faleză și în raionul maritim d









