DOCUMENTAR: O sută de ani de la naşterea lui Alexandru Paleologu
Alexandru Paleologu, eseist, critic literar, diplomat şi politician, s-a născut la 14 martie 1919 la Bucureşti, în familia lui Mihail Paleologu şi a Elenei (născută Vidraşcu). Tatăl său i-a transmis de mic pasiunea pentru Caragiale şi pentru Montaigne, după cum notează "Dicţionarul general al literaturii române" (Ed. Univers Enciclopedic, 2006).
Tânărul Alexandru a urmat cursurile liceului "Spiru Haret" şi apoi pe cele ale Facultăţii de Drept, pentru ca apoi să se înscrie la Şcoala de Ofiţeri de Rezervă de Cavalerie la Sibiu. În urma declanşării războiului, va fi mobilizat la Regimentul de Gardă Călare, iar apoi se va întoarce, ca instructor, la şcoala militară de la Sibiu, unde s-a format ca ofiţer.
După război, Paleologu a fost referent în Comisia Română pentru Aplicarea Armistiţiului, apoi ataşat de legaţie la Ministerul Afacerilor Externe, mai menţionează sursa citată. Între 1948 şi 1950 a fost student la Institutul de Teatru, făcând practica la Teatrul Armatei şi la Teatrul Naţional din Bucureşti ca asistent de regie. Convins fiind că nu are talent şi că nu va suporta cenzura comunistă, a renunţat la cariera de regizor, mai notează sursa citată.
Foto: (c) VIOREL LAZARESCU / Arhiva Istorică AGERPRES
Din 1950, a început să fie căutat de Securitate şi s-a ascuns la prieteni şi cunoştinţe, întâi în Bucureşti, iar apoi în ţară, la Ploieşti, Piteşti, Drăgăşani, Iaşi sau Zărneşti. În cele din urmă, se va stabili la Câmpulung, în judeţul Argeş. Aici l-a reîntâlnit pe filosoful Constantin Noica, sub îndrumarea căruia Alexandru Paleologu a studiat limba greacă, apoi a citit, în original, Goethe, Kant şi Hegel în ordinea impusă de filosof, în cadrul "celor o mie şi una de nopţi ale dialecticii", după cum le spuneau cei doi, conform "Amicus Plato sau despărţirea de Noica", (Editura LiterNet, 2003).
După "despărţirea de Noica" şi reîntoarcerea în Bucureşti, Paleologu este angajat cercetător ştiinţific la Institutul de Istoria Artei din cadrul Academiei Române, la secţia de artă medievală (bizantină), mai notează "Dicţionarul general al literaturii române".
La 9 septembrie 1959, Alexandru Paleologu este arestat şi condamnat politic la paisprezece ani de muncă, făcând parte din lotul Noica-Pillat. Din lotul de condamnaţi mai făceau parte Constantin Noica, Nicu Steinhardt, Sergiu Al-George, Dinu Pillat, Arşavir Acterian, Vladimir Streinu, Păstorel Teodoreanu, Beatrice Strelisker, conform site-ului oficial al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, www.iiccr.ro.
A executat anii de închisoare la Ostrov, Jilava, Giurgiu şi Botoşani. A fost eliberat la 24 iunie 1964, în urma graţierii prin Decretul 310 din 1964. De prevederile aceluiaşi decret au mai beneficiat alţi 3.467 de condamnaţi.
După eliberare, a fost reîncadrat la Institutul de Istorie a Artei, la secţia de teatru şi a început să publice în "Studii şi cercetări de istoria artei" şi în "Revue Roumaine d'histoire de l'art". A mai fost secretar literar la Teatrul "Nottara" din 1967, iar apoi a fost angajat de către Marin Preda ca redactor la Editura Cartea Românească, unde a lucrat din 1970 până în 1976, când s-a pensionat, conform "Dicţionarului general al scriitorilor români".
După anul 1965, Alexandru Paleologu a colaborat la revistele "Gazeta literară", "România literară", "Luceafărul", "Viaţa românească", "Argeş" sau "Contemporanul". Prima carte pe care a scris-o a fost publicată în 1970, "Spiritul şi litera", volum pentru care a fost premiat de către Uniunea Scriitorilor. Au urmat "Bunul simţ ca paradox", "Simţul practic", "Treptele lumii sau calea către sine a lui Mihail Sadoveanu", "Ipoteze de lucru", "Alchimia existenţei". După 1989, a publicat volumele "Sfidarea memoriei. Convorbiri cu Stelian Tănase (aprilie 1988-octombrie 1989)", "Despre lucrurile cu adevărat importante", "Politeţea ca armă", "L'Occident est a l'Est", "Moştenirea creştină a Europei".
Foto: (c) VLAD STAVRICĂ / Arhiva Istorică AGERPRES
După Revoluţia din 1989, Paleologu a fost numit ambasador la Paris, funcţie pe care a ocupat-o până în iunie 1990. Despre această perioadă din viaţa sa a relatat în cartea "Souvenirs merveilleux d'un ambassadeur des golans" ("Minunatele amintiri ale unui ambasador al golanilor", Editura Humanitas). A urmat apoi o carieră politică, fiind senator al Partidului Alianţei Civice (1992-1996) şi apoi al Partidului Naţional Liberal (1996-2000, 2000-2004), conform site-ului oficial al Senatului României, www.senat.ro.
În 2000, a fost distins cu Premiul de Excelenţă în Cultura Română, de către Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Arte şi grupul de presă ''Curentul''.
Foto: (c) SEVER ŞTEFĂNESCU / Arhiva Istorică AGERPRES
Alexandru Paleologu a murit la 2 septembrie 2005. Slujba de înmormântare a fost organizată la Biserica Mavrogheni din Bucureşti, fiind oficiată de Înalt Preasfinţitul Bartolomeu Anania, prieten al său. La slujbă au participat ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, diplomaţi şi politicieni, iar Regele Mihai a transmis un mesaj citit de fiul lui Alexandru, Theodor Paleologu. AGERPRES/(Documentare - Daniel Olteanu, editor: Liviu Tatu, editor online: Anda Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
27 octombrie - Ziua Sustenabilității în România
La 27 octombrie este marcată, în fiecare an, Ziua Sustenabilității în România, instituită prin Legea nr.157/2023, la inițiativa Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, în colaborare cu Ambasada Sustenabilității în România, ce promovează responsabilitatea individuală și colectivă pentru un viitor mai bun. Această dată are și o semnifica
27 octombrie - Ziua mondială a patrimoniului audiovizual (ONU)
La data de 27 octombrie este marcată, anual, Ziua mondială a patrimoniului audiovizual. Ajunsă, în 2026, la ediția cu numărul 21, această zi este inițiativa Organizației Națiunilor Unite pentru Învățământ, Știință și Cultură (UNESCO). Scopurile urmărite prin marcarea Zilei mondiale a patrimoniului audiovizual privesc aducerea la cunoștința pu
Relații bilaterale România - Republica Moldova
Prim-ministrul României, Luca Niculescu, efectuează pe 27 octombrie o vizită în Republica Moldova. Informația a fost confirmată de purtătorul de cuvânt al Guvernului de la Chișinău, Dumitru Ciorici, informează MOLDPRES. Invitația a fost lansată în cadrul unei convorbiri telefonice dintre prim-ministrul Republicii Moldova, Vasile Tofan,
SĂRBĂTOARE ORTODOXĂ: Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor (27 octombrie)
Pelerinajul din 2026, prilejuit de sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor (27 octombrie), organizat de Patriarhia Română și Arhiepiscopia Bucureștilor, a început duminică, 18 octombrie.
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 27 octombrie
Ortodoxe Sf. Cuv. Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor (ale cărui moaște se află în Catedrala Patriarhală); Sf. Mc. Nestor Greco-catolice Sf. m. Nestor Romano-catolice Sf. Evarist, pp. m. Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrot
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 27 octombrie
Este a 300-a zi a anului 2026. Au mai rămas 65 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 46 m și apune la 17 h 12 m. Luna răsare la 17 h 33 m și apune la 08 h 24 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Actrița și producătoarea Rita Wilson
Rita Wilson (născută Margarita Ibrahimoff) este o actriță, cântăreață și producătoare de film americană din Los Angeles. Are origini grecești și bulgare. În 2019, a primit cetățenia greacă, în semn de recunoaștere a eforturilor sale de a sprijini Grecia prin solicitarea de ajutor internațional în urma unui incendiu devastator în Mati, regiunea A
DOCUMENTAR: Cântăreața americană de jazz și gospel Mahalia Jackson, 115 ani de la naștere (26 octombrie)
Mahalia Jackson, cântăreață americană de jazz și gospel supranumită 'regina gospel-ului' este considerată una dintre cele mai influente voci ale secolului al XX-lea. S-a născut la 26 octombrie 1911, în New Orleans, Louisiana, SUA, fiind fiica lui Charity și Johnny Jackson. După moartea mamei sale, în 1917, a fost crescută de mătușa sa
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 26 octombrie
Ortodoxe Sf. Mare Mc. Dimitrie, Izvorâtorul de Mir Greco-catolice Sf. Mucenic Dumitru, Izvorâtorul de mir Romano-catolice Ss. Dumitru, m.; Lucian și Marcian, m. Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, este pomenit în calendarul creștin ortodox în ziua de 2
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 26 octombrie
Este a 299-a zi a anului 2026. Au mai rămas 66 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 45 m și apune la 17 h 14 m. Luna răsare la 16 h 59 m și apune la 07 h 02 m. Lună Plină la 07 h 12 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
DOCUMENTAR: Mihai I, rege al României între 1927-1930 și 1940-1947, 105 ani de la naștere (25 octombrie)
Regele Mihai I (1927-1930; 1940-1947), ultimul monarh al României și ultimul dintre liderii supraviețuitori din perioada celui de-al Doilea Război Mondial, cu un rol important în istoria contemporană a României și a Europei, s-a născut la 25 octombrie 1921, la Sinaia, fiind fiul principelui moștenitor Carol și al Elenei, principesă de Grecia.
DOCUMENTAR: 15 ani de la moartea cineastului și arhitectului Liviu Ciulei (25 octombrie)
Regizor de teatru și film, actor, scenograf, arhitect și teoretician al teatrului, Liviu Ciulei a avut o carieră națională și internațională, întinsă pe mai bine de 50 de ani, ce numără peste 20 de filme și peste 125 de spectacole de teatru. În 2023, pentru întreaga sa activitatea artistică, centenarul său a fost înscris în calendarul mondial al
25 octombrie - Ziua europeană a justiției civile
La 25 octombrie este celebrată anual Ziua europeană a justiției civile, destinată tuturor cetățenilor europeni care activează în domeniul justiției, vizând atât justiția civilă, cât și pe cea penală. Marcarea evenimentului este o inițiativă comună a Consiliului Europei și a Comisiei Europene. Ziua europeană a justiției civile se marchează în ace
25 octombrie - Ziua Armatei Române
Ziua Armatei Române este marcată, anual, la data de 25 octombrie. În 1944, după lupte grele purtate de militarii corpului Armata a 4-a Română, în cooperare cu unitățile sovietice, erau eliberate, la 24 octombrie, orașele Carei și Satu Mare, ultimele localități de pe teritoriul național rămase sub ocupația hitleristo-horthystă, eveniment care a î
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 25 octombrie
Ortodoxe Sf. Mc. Marcian și Martirie, Valerie și Hrisaf; Sf. Tavita Dminica a 23-a după Rusalii Greco-catolice Duminica a 23-a după Rusalii. Sf. m. Marcian și Martiriu Romano-catolice Duminica a 30-a de peste an Ss. Crisant și Daria, soți m.; Mina, ostaș m.