Piesa "Suflete tari" de Camil Petrescu a fost prezentată în premieră în 1922. Acţiunea are loc în 1913, în casa lui Matei Boiu-Dorcani.

"Suflete tari'' este povestea unui bibliotecar îndrăgostit de fiica patronului său. Prăpastia socială dintre ei este de netrecut, pentru că în perioada interbelică rangurile şi nobleţea primau într-o căsătorie. Nu diferenţa de rang este cea care îl opreşte pe Andrei Pietraru, însă, ci orgoliul nemăsurat al alesei sale, mult prea pretenţioasă. Niciunul dintre cei doi protagonişti nu îl cunoaşte însă cu adevărat pe celălalt. Ioana Boiu Dorcani îl crede pe Andrei Pietraru un fel de haiduc modern, iar Andrei vede în ea doar orgoliul nemăsurat pe care el trebuie să-l învingă pentru a-şi dovedi că poate face orice. Povestea lor este ca un război, iar în final amândoi pierd, fiecare învins de propriu său narcisism", se arată pe site-ul tvr, în prezentarea piesei.

Andrei Pietraru, bibliotecar, lucrează în casa lui Matei Boiu-Dorcani şi este îndrăgostit de fiica acestuia, Ioana - o tânără înaltă, elegantă, de o frumuseţe stranie. Aceasta aduce acasă o picură - copia în ulei a unui portret al Suzanei Boiu, o boieroaică vestită prin faptul că în 1765 s-a căsătorit cu un haiduc pentru a-l salva, conform legii pământului, de la execuţia capitală.

Ioana nu observă atenţia pe care Andrei i-o acordă. În ochii ei, tânărul care lucrează pentru tatăl său nu este decât un bibliotecar sau, mai rău, "un biet ratat" cu care nu merită să piardă timpul. Ioana nu pierde nicio ocazie de a-l umili pe Andrei. Îi cere să caute în bibliotecă o carte ce cuprinde istoria vieţii Suzanei Boiu, dar Andrei n-o găseşte. Ioana îl ceartă, iar tânărul se retrage trist.

Actriţa Irina Petrescu, interpreta rolului Ioana din piesa "Suflete tari" - varianta pentru televiziune, în 1968.

Foto: (c) ION DUMITRU / Arhiva istorică AGERPRES

Andrei Pietraru este vizitat de prietenul său din copilărie, Culai Darie, care a venit să-l ia înapoi pe Andrei, în satul lor, unde urma să se constituie o asociaţie de tip obşte pentru exploatarea pădurilor, Andrei urmând să participe şi el. Ofertă lui Culai este refuzată de Andrei, acesta mărturisindu-i lui Culai că nu poate pleca întrucât o iubeşte pe Ioana.

Elena este şi ea o angajată a familiei Boiu-Dorcani, care a renunţat la studiile universitare pentru a o însoţi pe Ioana în călătoriile acesteia în străinătate. Elena îl iubea pe Andrei şi se temea ca acesta să nu fie rănit în duelul care urma să aibă loc a doua zi, între acesta şi prinţul Bazil. Ea încearcă să-l convingă pe Andrei să renunţe la duel. După ce el pleacă din cameră, chemat de Matei Boiu-Dorcani, Elena îi povesteşte lui Culai despre iubirea lui Andrei pentru Ioana: "Când era bolnav, şi când am văzut că îi făcea bine asta, îi spuneam de la mine că a întrebat domnişoara Boiu cum îi merge, că se interesează de ce mănâncă...". Ea îi spune lui Culai că şi-ar dori ca Andrei să plece din acea casă, însă ezită să-i dea acest sfat.

Andrei se întoarce în bibliotecă şi îi spune lui Culai povestea provocării la duel a prinţului Bazil. Fără să se cunoască unul cu celălalt, aflându-se la teatru, prinţul Bazil a refuzat să se ridice de pe scaun pentru a-i permite lui Andrei, care întârziase la spectacol, să-şi ocupe locul. A doua zi, aflând cu cine are de-a face, bibliotecarul i-a trimis prinţului martorii pentru duel.

La reşedinţa familiei Boiu soseşte chiar prinţul, pe care Ioana îl roagă să prezinte scuze lui Andrei, evitând astfel duelul, pentru că "ar fi destul de neplăcut ca prinţul să ucidă în duel un bibliotecar". La rugămintea Ioanei, susţinută de ideea că nu trebuie să se bată cu servitorii, prinţul Bazil renunţă la duel, iar Ioana îi transmite lui Andrei scuzele adversarului, care sunt acceptate.

Andrei află de la Culai, care auzise din afara încăperii discuţia dintre Ioana şi prinţul Bazil, motivul real pentru care prinţul şi-a cerut scuze, şi spune că îi va mărturisi Ioanei iubirea pe care i-o poartă. "Dacă astă-seară până la ora douăsprezece nu îi voi fi sărutat mâna, la ea în iatac (...) îmi sfărâm tâmpla cu revolverul...", declară el.

Actorul Ion Caramitru, interpretul rolului Andrei din piesa "Suflete tari" - varianta pentru televiziune, în 1997. Foto: (c) OCTAVIAN SERBANESCU / Arhiva istorică AGERPRES

Spre seară, Andrei intră în camera Ioanei şi îi declară iubirea, dar e respins de aceasta, care îl ironizează. Discuţia lor e întreruptă de sosirea lui Matei Boiu, tatăl Ioanei. Acesta venise să-i ceară Ioanei cheia unei casete şi după ce o ia se retrage. Andrei şi Ioana continuă discuţia, întâlnirile celor doi se repetă în nopţile următoare, iar într-o discuţie cu prietenul Culai, Andrei îi mărturiseşte trăirea unor "nopţi calde şi pătimaşe" alături de Ioana. Culai îl apostrofează, atrăgându-i atenţia asupra Elenei, care îl iubea.

Dar pe Andrei nu-l interesează Elena, el merge la Matei Boiu şi cere mâna Ioanei. Matei Boiu-Dorcani răspunde în glumă cererii în căsătorie făcute de Andrei, Ioana confirmă intenţia lor de a se căsători, dar tatăl o dă afară din încăpere, indignat de pretenţiile celui pe care îl consideră un "vânător de zestre".

După ce iese din cameră, Andrei se întâlneşte cu Elena, care îi vorbeşte despre hotărârea ei de a-l însoţi pe tatăl Ioanei la Dorcani. În semn de rămas bun, Andrei Pietraru o îmbrăţişează şi o sărută, Ioana intrând în cameră chiar atunci, şi surprinzând gestul. Ea crede că Andrei este amantul Elenei, dar în acelaşi timp vânează zestrea ei: "O vrei pe ea şi banii tatălui meu". Pentru a-i demonstra că se înşeală, Andrei se împuşcă şi, căzut în genunchi, îi spune Ioanei: "Pe dumneata te-am ucis în mine". Dar Culai soseşte la timp, împreună cu un prieten medic, care constată că Andrei poate fi salvat. Andrei rămâne singur, Culai plecând cu Elena în munţi.

Piesa "Suflete tari" a fost pusă în scenă, în 1964, la Teatrul Dramatic "Maria Filotti" din Brăila, în regia lui Constantin Sârbu, potrivit site-ului http://cimec.ro. Distribuţia de atunci reunea actorii Ioana Citta Baciu, Nicolae Budescu, Nicolae Ciocoiu, Petre Cursaru, Valentin Mircea, Gheorghe Moldovan, Tanţi Negoescu, Nae Nicolae, Dumitru Pâslaru, Eugen Popescu, Virginia Veber.

În 1966, a fost înregistrată varianta pentru teatru radiofonic a piesei, în regia Elenei Negreanu, avându-i în distribuţie pe actorii Ion Manolescu (Matei Boiu-Dorcani), Tanţi Cocea (Ioana Boiu), Constantin Codrescu (Andrei Pietraru), Toma Dimitriu, Clody Berthola, Nicolae Brancomir, Nicolae Bălănescu, Tina Ionescu - potrivit volumului "Literatura română între cele două războaie" de Ovid S. Crohmălniceanu.

Regizorul Cornel Todea a realizat, în 1979, varianta pentru televiziune a piesei "Suflete tari", cu nume mari ale scenei în distribuţie: Irina Petrescu, Valeria Seciu, Tamara Creţulescu, Ion Caramitru, Mircea Anghelescu, Traian Stănescu, Alexandru Repan, Costel Constantin, Gheorghe Pufulete, Ovidiu Schumacher.

"Suflete tari'' este drama conflictului de orgolii. Andrei Pietraru poate fi comparat cu Julien Sorel, numai că eroul lui Camil Petrescu nu este doar un intelectual arhivist chinuit de revelaţiile de conştiinţă. La rândul ei, Ioana Boiu înfăţişează o altă faţetă a orgoliului, care nu îngăduie încălcarea distanţei sociale, care-i conferă un statut aparte. Eroii din ''Suflete tari'' nu mai reprezintă perfecţiunea morală, ci efectele patimii amestecate cu orgoliu, care sfârşeşte prin a carboniza atât personajele principale, cât şi pe cei din jurul lor", se arată pe site-ul Teatrului "George Ciprian" din Buzău, care în 2015 a pus în scenă piesa "Suflete tari", avându-i în distribuţie pe actorii Cosmin Teodor Pană, Paul Chiribuţă, Doris Dănăilă, Iulia Poptean, Carla Oloş, Cătălina Bălălău, Ana Odagiu, Vlad Trifaş, Lucian Ionescu, Alexandru Ştefănescu. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Liviu Tatu, editor online: Ady Ivaşcu)