DOCUMENTAR: 100 de ani de la naşterea actorului Radu Beligan
Personalitate marcantă a teatrului românesc, membru de onoare al Academiei Române, maestrul Radu Beligan s-a născut la 14 decembrie 1918, în satul Gălbeni, judeţul Bacău, potrivit http://www.tnb.ro/ro/radu-beligan.
A urmat studiile liceale la Iaşi, între anii 1929 şi 1937, ca intern la Liceul "C. Negruzzi".
A urmat cursurile Academiei Regale de Muzică şi Artă Dramatică de la Bucureşti, pe care a absolvit-o în 1939, arată http://www.academiaromana.ro. Aici a avut şansa de a lucra cu Lucia Sturdza Bulandra.
A debutat în teatru la vârsta de 20 de ani, în spectacolul ''Crimă şi pedeapsă'', după Dostoievski.
În primii ani ai carierei de actor a jucat la Teatrul ''Regina Maria'' (1937-1938), la ''Uranus'' (1938-1939), la Teatrul din Sărindar, la Grădina ''C.A. Rosetti'', la Teatrul ''Tudor Muşatescu'', la Majestic, la Savoy, la Teatrul ''Comedia'', la Municipal. La sfârşitul anilor '40, a existat chiar şi Compania ''Radu Beligan''. La Teatrul Naţional din Bucureşti a venit pentru prima dată în 1945.
.jpg)
Foto: (c) MARIA POSTELNICU / AGERPRES FOTO
Mai târziu, în 1961, a înfiinţat Teatrul de Comedie, fiind directorul acestuia timp de opt ani (1961-1969). La 5 ianuarie 1961 a fost prezentat publicului primul spectacol al acestui teatru - ''Celebrul 702'' de Alexandru Mirodan, regia Moni Ghelerter, cu Radu Beligan în rolul principal. Pe această scenă, actorul a mai interpretat roluri în spectacolele ''Şeful sectorului suflete'' de Alexandru Mirodan (1963), ''Rinocerii'' de Eugene Ionesco (1964), ''Capul de răţoi'' de George Ciprian (1966), ''Opinia Publică'' de Aurel Baranga (1967), ''Ucigaş fără simbrie'' de Eugene Ionesco (1968).
.jpg)
Foto: (c) MIHAI ALEXE / AGERPRES FOTO
Din 1969 până în 1990, Radu Beligan a fost directorul Teatrului Naţional Bucureşti.
De-a lungul carierei de aproape opt decenii, a realizat peste 80 de roluri în teatru şi 30 în filme.
"A fost Rică Venturiano din 'O noapte furtunoasă', Agamiţă Dandanache din 'O scrisoare pierdută', Catindatul din 'D'ale carnavalului' de I.L. Caragiale, unul dintre dramaturgii români preferaţi. Celebre rămân şi rolurile Bérenger din 'Rinocerii' lui Eugene Ionesco, Cyrano de Bergerac din piesa cu acelaşi titlu a lui Edmond Rostand, Richard al III-lea al lui Shakespeare, Actorul din 'Azilul de noapte' de Maxim Gorki, 'Filipetto' din Bădăranii de Carlo Goldoni, Antonio Salieri din 'Amadeus' de Peter Schaffer sau Gulielmo din 'Numele trandafirului' de Umberto Eco", notează http://www.academiaromana.ro.
.jpg)
Foto: (c) PAUL BUCIUTA / AGERPRES FOTO
A avut o activitate bogată şi la radio şi la televiziune. Primul său rol în film a fost Rică Venturiano din ''O noapte furtunoasă'', în regia lui Jean Georgescu (1943), iar ultimul în ''După-amiaza unui torţionar'', în regia lui Lucian Pintilie (2001). Printre alte pelicule din distribuţia cărora a făcut parte Radu Beligan pot fi amintite: "Lanţul slăbiciunilor" (1952), "Directorul nostru" (1960), "Castelanii" (1966), "Tată de duminică" (1975), "Aurel Vlaicu" (1977), "Horea" (1984), "Trahir" (1992), potrivit lucrării "1234 cineaşti români" (Cristina Corciovescu şi Bujor Rîpeanu, Ed. Ştiinţifică, 1996).
Talentul regizoral al lui Radu Beligan a strălucit în ''Egoistul" de Jean Anouilh, ''De partea cui eşti?" de Ronald Harwood, ''O scrisoare pierdută" de I.L. Caragiale, ''Poveste din Irkutsk" de Aleksei Arbuzov, ''Sălbaticii" de Serghei Mihailovici Mihalkov, ''Doctor fără voie" de Moliere (co-regie cu Sică Alexandrescu), ''Străini în noapte" de Eric Assous.
Este autorul volumelor de eseuri ''Pretexte şi subtexte" (1968), ''Luni, Marţi, Miercuri..." (1978), ''Note de insomniac" (2001, volum reeditat în 2008), dar şi autor a nenumărate traduceri şi adaptări din dramaturgia franceză, engleză şi italiană.
.jpg)
Foto: (c) ROMULUS BOANCĂ / AGERPRES FOTO
La fel de bogată a fost şi activitatea sa didactică, profesională şi academică: profesor la Institutul de Teatru şi Film (1950-1965); membru al cartelului Internaţional al Teatrului (1967); preşedinte activ (1971) şi preşedinte de onoare pe viaţă (1979) al Institutului Internaţional de Teatru; co-preşedinte, cu Yehudi Menuhin, al Festivalurilor Internaţionale de Teatru şi Muzică organizate de UNESCO (1971-1978); membru în Consiliul Superior al Teatrului Naţiunilor, sub preşedinţia lui Pierre Moinet; membru al Academiei ''Le Muse'' din Florenţa, societar de onoare al Teatrului Naţional ''I.L.Caragiale'' (2001), membru al Uniunii Scriitorilor din România (2008).
În 2004, Radu Beligan a devenit membru de onoare al Academiei Române.
Cartea sa de vizită este impresionantă la capitolul premii şi distincţii: Artist Emerit (1953), Artist al Poporului (1962), Ordinul Meritul Cultural clasa I (1967), Premiul Academiei "Le Muse" din Florenţa (1980), Premiul Galei UNITER - Trofeul Dionysos (1995-1996), Premiul Academiei Române (1999), Premiul "14 Juillet" al Ministerului de Externe al Franţei (1998), Trofeul ''Eugene Ionesco'' (1999), Premiul Revistei ''Flacăra" (2000), Marele Premiu acordat de Guvernul României, în cadrul Premiilor Naţionale de Teatru (2002), Ordinul Drapelul Iugoslav cu steaua de aur şi colan (2003), Premiul de Excelenţă al Festivalului Teatrului de Comedie (2006), Premiul de excelenţă al Galei UNITER (2007-2008).
A fost Doctor Honoris Causa al Academiei de Arte "George Enescu" din Iaşi (1994) şi al Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică ''I.L. Caragiale" (2003).
La 5 aprilie 2002, Radu Beligan a fost numit în grad de Ofiţer al Ordinului Naţional al Legiunii de Onoare franceze, fiind primul actor român căruia i s-a acordat această prestigioasă distincţie.
Pentru meritele profesionale şi artistice, Preşedinţia României i-a acordat Ordinul Naţional "Serviciul Credincios" în grad de Mare Ofiţer (2004) şi Ordinul Naţional "Steaua României" în grad de Mare Cruce (2008).
.jpg)
Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO
Actorul Radu Beligan a primit în 2011 o stea pe Aleea Celebrităţilor. Tot atunci, maestrul a primit titlul de cel mai longeviv actor încă în activitate pe scena unui teatru, din partea Guinness World Records.
Radu Beligan a murit la 20 iulie 2016, la vârsta de 97 de ani.
În ziua de 14 decembrie 2018, Academia Română, prin Secţia de arte, arhitectură şi audio-vizual, organizează sesiunea omagială "Radu Beligan - un centenar de la naştere". În aceeaşi zi, este programat evenimentul "Centenar Radu Beligan" organizat de Teatrul Naţional Bucureşti, în parteneriat cu Primăria Capitalei şi Centrul Cultural ArCub. La rândul său, Banca Naţională a României lansează în circuitul numismatic, începând cu 14 decembrie 2018, o monedă din argint cu tema 100 de ani de la naşterea lui Radu Beligan. Reversul monedei prezintă portretul actorului Radu Beligan şi inscripţiile în arc de cerc "RADU BELIGAN" şi "100 DE ANI DE LA NAŞTERE". AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru; redactori Arhiva foto: Elena Bălan, Mihaela Tufega; editor: Liviu Tatu, editor online: Alexandru Cojocaru)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 8 iulie
Ortodoxe Sf. Mc. Epictet preotul și Astion monahul; Sf. Mare Mc. Procopie și mama sa, Sf. Mc. Teodosia Greco-catolice Sf. m. Procopie Romano-catolice Ss. Aquila și Priscilla, soți m. Sfinții Mucenici Epictet Preotul și Astion monahul sunt sărbătoriți &
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 8 iulie
Este a 189-a zi a anului 2026. Au mai rămas 176 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 40 m și apune la 21 h 02 m. Luna răsare la 00 h 29 m și apune la 14 h 29 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Summitul NATO de la Ankara (7-8 iulie)
Summitul NATO din 2026 are loc la Ankara, în zilele de 7-8 iulie, având pe agendă teme precum investițiile în apărare, industria apărării sau sprijinul pentru Ucraina. 'Sarcina noastră este clară: transformarea angajamentelor aliate în rezultate concrete. Investiții sporite, producție industrială și sprijin continuu pentru Ucraina. Toate a
7 iulie - Ziua mondială a ciocolatei
Ziua mondială a ciocolatei a fost sărbătorită pentru prima dată în 2009 și de atunci a devenit o sărbătoare populară pentru iubitorii de ciocolată din întreaga lume. Se crede că 7 iulie a fost ziua în care ciocolata a fost adusă pentru prima dată în Europa în anul 1550, deși există unele dezbateri cu privire la data exactă, potrivit
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 7 iulie
Ortodoxe Sf. Mare Mc. Chiriachi; Sf. Cuv. Toma din Maleon; Sf. Mc. Evanghel Greco-catolice Sf. cuv. Toma; Sf. cuv. Acachie; Sf. m. Chiriachi Romano-catolice Fer. Benedict al XI-lea, pp. Sfânta Mare Muceniță Chiriachi este pomenită în calend
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 7 iulie
Este a 188-a zi a anului 2026. Au mai rămas 177 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 39 m și apune la 21 h 02 m. Luna răsare la 00 h 09 m și apune la 13 h 15 m. Luna la Ultimul Pătrar la 22 h 29 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
DOCUMENTAR: Actorul Sylvester Stallone împlinește 80 de ani (6 iulie)
Sylvester Stallone, cu o constituție atletică și părul brunet, este actor, scenarist, regizor și producător american, iar fanii din întreaga lume se adună să vadă filmele lui de peste 40 de ani, ceea ce-l face să fie una dintre cele mai mari atracții de box office de la Hollywood. S-a născut pe 6 iulie 1946, în cartierul neobișnuit Hell's Kitch
6 iulie - Ziua mondială a dezvoltării rurale (ONU)
Adunarea Generală a ONU a declarat ziua de 6 iulie Ziua mondială a dezvoltării rurale, reafirmându-și angajamentul față de Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, conform www.un.org. Această declarație recunoaște provocarea profund înrădăcinată a sărăciei rurale și necesitatea abordării acesteia ca o
6 iulie - Ziua internațională a sărutului
La data de 6 iulie este celebrată, anual, Ziua internațională a sărutului. Este o sărbătoare neoficială, dar populară, dedicată unuia dintre cele mai frumoase și universale gesturi de afecțiune ale omenirii. Originară din Marea Britanie în 2006, această zi s-a răspândit rapid la nivel global, oferind oamenilor un prilej în plus de a fi aproap
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 6 iulie
Ortodoxe Sf. Cuv. Dometie cel Milostiv de la Râmeț și mama sa, Sf. Cuv. Filotimia; Sf. Cuv. Sisoe cel Mare; Sf. Mc. Lucia din Roma; Sf. Mc. Marius, soția sa, Marta, și fii lor, Audifaciu și Avacum Duminica a 4-a după Rusalii Greco-catolice Sf. cuv. Sisoe cel Mare; Sf. Maria Goretti
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 6 iulie
Este a 187-a zi a anului 2026. Au mai rămas 178 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 38 m și apune la 21 h 02 m. Luna nu răsare în această zi. Apune la 12 h 05 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 5 iulie
Ortodoxe Sf. Cuv. Atanasie Atonitul; Sf. Cuv. Lampadie Duminica a 5-a după Rusalii Greco-catolice Duminica a 5-a după Rusalii. Sf. Marta, mama Sf. Simeon; Sf. Atanasie Atonitul; Sf. cuv. Lampadie Taumaturgul Romano-catolice Duminica a 14-a de peste an Sf. Anton
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 5 iulie
Este a 186-a zi a anului 2026. Au mai rămas 179 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 38 m și apune la 21 h 03 m. Luna răsare la 23 h 51 m și apune la 10 h 56 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Actrița Luminița Gheorghiu
Actrița Luminița Gheorghiu, unul dintre reperele cinematografiei românești, cu o bogată filmografie care include producții precum 'Moromeții', 'Moartea domnului Lăzărescu', '4 luni, 3 săptămâni și 2 zile', 'Sunt o babă comunistă', 'După dealuri', 'Nunta mută', 'Poziția copilului', s-a născut la 1 septembrie
SUA250/ Adoptarea Declarației de Independență a SUA (4 iulie 1776)
Declarația de independență a Statelor Unite ale Americii a fost documentul formal care a exemplificat voința populară asupra dreptului de alegere a propriei guvernări. Pe fondul conflictului armat, izbucnit în aprilie 1775, între coloniștii americani, care s-au ridicat împotriva Coroanei Britanice pentru a-și cere drepturile, și forțele brita












