Romancierul William Makepeace Thackeray s-a născut la 18 iulie 1811, la Calcutta (India), fiind unul dintre cei mai străluciţi reprezentanţi ai realismului din literatura engleză a secolului al XIX-lea, alături de Charles Dickens, potrivit lucrării ''Dicţionarul Literaturii Engleze'' (Ed. Ştiinţifică, 1970).

Copilăria sa timpurie, când a crescut în lux ca un mic prinţ, în familia unui funcţionar înstărit al Companiei Indiilor Orientale, s-a încheiat la vârsta de cinci ani, moment în care a fost trimis în Anglia la şcoală. Îşi face studiile la Londra, călătoreşte pe continentul european, în Germania, Italia şi Franţa, şi, după falimentul băncii în care era investită întreaga sa moştenire, se consacră activităţii literare pentru a-şi asigura existenţa. A practicat scurt timp şi avocatura.

După o bogată activitate ca autor de recenzii şi caricaturist, primul succes literar al lui Thackeray a fost volumul de schiţe satirice "The Book of Snobs" ("Cartea snobilor", 1846-1847), necruţătoare critică la adresa conformismului şi filistinismului ce dominau societatea vremii. Primele sale romane şi nuvele încearcă să creioneze variate tipuri sociale cu psihologia lor caracteristică. Romanele sociale, partea cea mai valoroasă a creaţiei sale, cuprind puternice tablouri realiste ale Angliei secolului al XIX-lea şi o satiră acidă a tranzacţiilor, abuzurilor, fariseismului şi a altor vicii ale claselor dominante.

"Vanity Fair" ("Bâlciul deşertăciunilor", 1847-1848), una din capodoperele literaturii engleze şi universale, înfăţişează un vast tablou al moravurilor corupte ale societăţii engleze de la începutul secolului al XIX-lea. Renunţând la intriga convenţională a romanului contemporan, Thackeray întreprinde un studiu amănunţit al unei întregi clase sociale, noua aristocraţie parazitară, al cărei drum spre îmbogăţire este întruchipat de Becky Sharp.

"Pendennis" ("Povestea lui Pendennis", 1848-1850) este unul dintre romanele autobiografice remarcabile ale literaturii engleze, schiţând evoluţia eroului principal care se conformează întru totul principiilor burgheze, notează sursa amintită.

"The History of Henry Esmond" ("Povestea lui Henry Esmond", 1852), considerat drept unul din cele mai memorabile romane istorice engleze, îmbină evenimentele istorice ce au zguduit Anglia în secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea, înfăţişate într-o convingătoare manieră realistă, cu o improbabilă poveste de dragoste.

A ţinut o serie de prelegeri literare, cuprinse în volumul "The English Humorists of the Eighteenth Century" ("Umorişti englezi ai secolului al XVIII-lea, 1853) şi istorice, intitulate "The Four Georges" ("Cei patru George", 1960).

Dintre operele sale literare amintim: "Rebecca and Rowena" (1850), o parodie după romanul "Ivanhoe"; "The Newcomes" (1855); "The Rose and the Ring" (1855); "The Virginians" (1857-1859); "The Adventures of Philip" (1862), "Denis Duval" (1864).

Caracteristic întregii creaţii a lui William Thackeray este scepticismul, ostil oricăror iluzii filantropice, dar şi lipsit de perspectiva unor remedii sociale. Maestru al generalizărilor artistice profunde, remarcabil pictor de moravuri şi subtil psiholog, William Thackeray se situează în rândul reprezentanţilor de frunte ai literaturii universale.

William Thackeray a murit la 24 decembrie 1863, la Londra. AGERPRES/(Documentare - Cristian Anghelache, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Adrian Dădârlat)