Ortodoxe
Înainte-prăznuirea Intrării în biserică a Maicii Domnului;
Sf. Cuv. Grigorie Decapolitul; Sf. Mc. Dasie; Sf. Ier. Proclu, arhiepiscopul Constantinopolului

Greco-catolice
Sf. cuv. Grigore Decapolitul; Sf. aep. Proclu; Sf. Dasius din Durostorum

Romano-catolice
Ss. Grigore Decapolitul; Edmund, rege


Sfântul Cuvios Grigorie Decapolitul este pomenit în calendarul creştin ortodox la 20 noiembrie.

S-a născut în Irinopolis, cetate din Decapole, în Asia Mică, în timpul mişcării iconoclaste (împotriva icoanelor), sub domnia lui Leon Armeanul (813-820).

Sfântul Grigorie a avut parte de o bună educaţie şi a manifestat o înclinare deosebită spre cele duhovniceşti, frecventând biserica şi studiind dogmele credinţei. A renunţat la căsătorie şi a intrat în viaţa monahală, mergând la o mănăstire, unde a vieţuit timp de 14 ani.

După această perioadă, a început a umbla din loc în loc, venind în mijlocul credincioşilor şi încurajându-i spre mărturisirea dreptei credinţe în lupta pentru sfintele icoane. În această călătorie, în care s-a arătat şi mare făcător de minuni, Sfântul Grigorie a trecut prin Efes, Enos, Hrisopole, Corint, ajungând până la Roma, unde a stat mai multă vreme.

În ultimii ani ai vieţii, a rămas la o mănăstire aproape de Tesalonic.

Pentru cum şi-a trăit viaţa atât de mult s-a curăţit de toate patimile, încât s-a făcut vrednic de preoţie şi a fost hirotonit preot, slujind Sfânta Liturghie cu inima zdrobită şi cu duhul smereniei. Se spune că sărăcia lui era apostolică şi îmbrăcămintea evanghelicească, căci numai cu o haină proastă îşi acoperea trupul.

La Tesalonic s-a îmbolnăvit grav, şi aşa bolnav şi slăbit a călătorit până la Constantinopol, unde a trecut la cele veşnice, fiind înmormântat la o mănăstire din oraş.

În 1453, când Bizanţul a căzut sub stăpânirea turcească, moaştele Sfântului Grigorie, întregi şi neputrezite, au fost aduse în părţile Dunării. Auzind de minunile ce se făceau la aceste moaşte, banul Ţării Româneşti, Barbu Craioveanu, le-a cumpărat, în 1498, şi le-a dus la Mănăstirea Bistriţa (Râmnicu Vâlcea), ctitoria sa, unde se păstrează până astăzi.

Tot astăzi este pomenit Sfântul Mucenic Dasie (Tasius), soldat roman dintr-o legiune care staţiona la Dunăre, la începutul secolului al IV-lea.

În acele vremuri, în timpul sărbătorii romane a Saturnaliilor, exista obiceiul să fie ales, prin tragere la sorţi, un rege al acestor petreceri, care putea să facă tot ce voia timp de treizeci de zile. După trecerea acestui timp, cel ales rege era sacrificat prin aruncarea în sus şi străpungerea, în cădere, de săbiile ostaşilor.

Saturnaliile se întindeau pe perioada a şapte zile, în acest timp nu se muncea, aveau loc multe spectacole publice (lupte, gladiatori, circ, curse) şi fiecare cetăţean roman putea să-şi dea frâu liber patimilor şi poftelor.

Dasie, ostaş creştin, a fost ales prin tragere la sorţi să fie rege al Saturnaliilor. El însă s-a socotit ostaş al lui Hristos şi s-a opus cu tărie îndeplinirii acestui obicei. Pentru că nu a vrut să participe la sărbătoarea romană, Dasie a fost aruncat în temniţă.

În 20 noiembrie 304, după multe chinuri, Sfântului Dasie i s-a tăiat capul. În cetatea Axiopolis (Cernavodă), Sfântul Dasie era sărbătorit de trei ori pe an, în acest loc fiind descoperită o basilică veche, unde acesta era pomenit alături de Sfinţii Mucenici Chiril şi Chindeu.

Moaştele sale au fost duse, mai târziu, la Ancola, în Italia, şi aşezate cu mare cinste în Biserica Sfântului Chiriac, unde se păstrează până astăzi. (surse: vol. "Vieţile Sfinţilor"; http://www.crestinortodox.ro) AGERPRES /(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel; editor: Andreea Onogea)