O PERSONALITATE PE ZI: Traducătoarea Onica Ioana Busuioceanu
Onica Ioana Busuioceanu, traducătoare, critic literar şi prozatoare, s-a născut la Bucureşti, la 10 noiembrie 1933, potrivit lucrării "Dicţionarul scriitorilor români" (Editura Fundaţiei Culturale Române, 1995).
A fost fiica lui Alexandru Busuioceanu (n. 10 iunie 1896, Slatina - m. 23 martie 1961, Madrid), un cunoscut istoric al artei, poet şi profesor universitar, stabilit, din 1945, la Madrid. Mama sa, Lia, a fost profesoară de pian. Onica s-a mutat împreună cu mama ei, la Braşov, după divorţul părinţilor săi. La Braşov a urmat Şcoala Medie Tehnică Sportivă (1949-1952).
În 1953 s-a mutat în Bucureşti, unde a devenit studentă a Facultăţii de Filologie a Universităţii din Bucureşti, Secţia de limba şi literatura italiană, pe care a absolvit-o în 1958.
A lucrat la Biblioteca Academiei (1960-1965) şi la Biblioteca Centrală Universitară din Bucureşti, ca documentarist şi bibliograf (1965-1970).
A debutat cu traduceri în 1961, iar din 1968 a publicat schiţe originale şi articole în "Astra", "Magazin istoric", "Secolul XX".
Onica Busuioceanu s-a afirmat ca o traducătoare de marcă, oferind primele transpuneri din scrierile marelui istoric Francesco Guicciardini, din "Snoavele" lui Francesco Sachetti. A colaborat la realizarea unor versiuni româneşti elocvente ale "Operelor minore" ale lui Dante sau a celebrei "Istorii a teatrului universal" a lui Vito Pandolfi.
A realizat, de asemenea, o serie de prefeţe şi comentarii care abordează competent chestiunile cele mai controversate sau a reconstituit epoca şi profilul moral al autorilor, acestea însoţind traduceri remarcabile din literatura italiană, spaniolă şi hispanoamericană: Antonio Fogazzaro, Ricardo Guiraldes, Don Juan Manuel, Garcilaso de la Vega el Inca, Blasco Ibanez, Joanot Martorell şi Marte Joan de Galba.
Proza a reprezentat un centru constant de interes pentru prozatoare, aceasta publicând o serie de schiţe originale sau coordonând o utilă bibliografie referitoare la romanul occidental contemporan. În aceeaşi măsură, s-a dedicat câtorva lucrări italiene de istoria şi teoria artei, în adnotarea cărora face o dată în plus dovada unei exemplare cunoaşteri a contextului cultural şi social al evului mediu şi al Renaşterii, perioade în care se cuprind multe din operele traduse.
Opera: "Romanul occidental contemporan" (cercetare bibliografică, Bucureşti, 1967); "Probleme actuale ale democraţiei" (cercetare bibliografică, în colaborare, Bucureşti, 1968); traduceri: R. Guiraldes "Don Segundo Sombra" (Bucureşti 1964, ediţia II, 1980); B. Ibanez "Casa blestemată. Intrusul" (Bucureşti, 1964, ediţia a II, 1969); A. Fogazzaro "Mică lume de altădată" (Bucureşti, 1967); Don Juan Manuel "Cartea de pilde a contelui Lucanor şi a lui Patronio" (Bucureşti, 1967); Dante Alighieri "Opere minore" (în colaborare, Bucureşti, 1971); V. Pandolfi "Istoria teatrului universal" (I_IV, în colaborare cu Lia Busuioceanu, Bucureşti, 1971); F. Sacchetti "O sută de snoave" (Bucureşti, 1972); Garcilaso de la Vega el Inca "Regeştile cronici ale incaşilor" (Bucureşti, 1974); G.P. Bellori "Vieţile pictorilor, sculptorilor şi arhitecţilor moderni" (I-II, Bucureşti, 1975); Fausta Cialente "Ca vântul pe nisip" (Bucureşti, 1975); Fr. Guicciardini "Cronici. Maxime. Amintiri" (Bucureşti, 1978); J. Martorell şi Marte Joan de Galba "Tirante el Blanco" (Bucureşti, 1978); P. Aretino, P. Pino şi L. Dolce "Secolul de aur al picturii veneţiene" (Bucureşti, 1980); Gian Paolo Lomazzo "Manierism. Artă şi teorie (Ideea templului picturii, Ideea pictorilor, sculptorilor şi arhitecţilor)" (Bucureşti, 1982).
A plecat din ţară în 1984, stabilindu-se la Los Angeles, după câteva luni petrecute în Italia, unde a beneficiat de sprijinul lui Eugenio Battisti, prietenul tatălui ei. La recomandarea acestuia, a obţinut, la 20 aprilie 1987, un post la faimosul Getty Center, secţia History of Art and the Humanities, unde a reuşit să se impună profesional, potrivit www.curteadelaarges.ro.
Traducătoarea Onica Ioana Busuioceanu a murit la Los Angeles, în august 2007, notează www.humanitas.ro.
Cu ajutorul lui Walter Biemel (n. 19 februarie 1918, Braşov - d. 6 martie 2015, Aachen), distins universitar specializat în fenomenologie şi filosofia artei, în 2010, Editura Humanitas a publicat postum un volum de corespondenţă intitulat "Dragă Walter: Scrisori către un binefăcător: 1976-2006". Volumul reuneşte scrisorile trimise de Onica Busuioceanu lui Walter Biemel, între 1976-2006, şi predate de destinatar tiparului după decesul autoarei, în august 2007. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Doina Lecea, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 29 octombrie
Este a 302-a zi a anului 2026. Au mai rămas 63 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 49 m și apune la 17 h 09 m. Luna răsare la 19 h 15 m și apune la 10 h 59 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Accidente feroviare produse în lume (cronologie 2024-2026)
Cel puțin 30 de persoane au murit în accidentul feroviar care a avut loc, la 28 octombrie 2026, în provincia spaniolă Toledo, la sud de Madrid, au declarat pentru EFE surse oficiale. Două trenuri de mare vi
FRAGMENT DE ISTORIE: A fost inaugurată, la New York, Statuia Libertății (28 octombrie 1886)
Realizată la Paris de sculptorul francez Frédéric Bartholdi, în colaborare cu Gustave Eiffel (care s-a ocupat de structura de oțel), acest monument impunător dedicat libertății, cunoscut sub numele de Statuia Libertății sau ''Lady Liberty'', cum îi mai spun americanii, a fost un dar din partea Franței cu ocazia centenarului independe
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 28 octombrie
Ortodoxe Sf. Ier. Iachint, mitropolitul Țării Românești; Sf. Cuv. Teofana Basarab; Sf. Mc. Terentie, soția sa, Neonila, și cei 7 fii; Sf. Ier. Firmilian, episcopul Cezareei Capadociei Greco-catolice Sf. m. Terențiu și Neonila; Sf. cuv. Ștefan Savaitul Romano-catolice S
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 28 octombrie
Este a 301-a zi a anului 2026. Au mai rămas 64 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 47 m și apune la 17 h 11 m. Luna răsare la 18 h 18 m și apune la 09 h 44 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
27 octombrie - Ziua Sustenabilității în România
La 27 octombrie este marcată, în fiecare an, Ziua Sustenabilității în România, instituită prin Legea nr.157/2023, la inițiativa Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, în colaborare cu Ambasada Sustenabilității în România, ce promovează responsabilitatea individuală și colectivă pentru un viitor mai bun. Această dată are și o semnifica
27 octombrie - Ziua mondială a patrimoniului audiovizual (ONU)
La data de 27 octombrie este marcată, anual, Ziua mondială a patrimoniului audiovizual. Ajunsă, în 2026, la ediția cu numărul 21, această zi este inițiativa Organizației Națiunilor Unite pentru Învățământ, Știință și Cultură (UNESCO). Scopurile urmărite prin marcarea Zilei mondiale a patrimoniului audiovizual privesc aducerea la cunoștința pu
Relații bilaterale România - Republica Moldova
Prim-ministrul României, Luca Niculescu, efectuează pe 27 octombrie o vizită în Republica Moldova. Informația a fost confirmată de purtătorul de cuvânt al Guvernului de la Chișinău, Dumitru Ciorici, informează MOLDPRES. Invitația a fost lansată în cadrul unei convorbiri telefonice dintre prim-ministrul Republicii Moldova, Vasile Tofan,
SĂRBĂTOARE ORTODOXĂ: Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor (27 octombrie)
Pelerinajul din 2026, prilejuit de sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor (27 octombrie), organizat de Patriarhia Română și Arhiepiscopia Bucureștilor, a început duminică, 18 octombrie.
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 27 octombrie
Ortodoxe Sf. Cuv. Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor (ale cărui moaște se află în Catedrala Patriarhală); Sf. Mc. Nestor Greco-catolice Sf. m. Nestor Romano-catolice Sf. Evarist, pp. m. Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrot
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 27 octombrie
Este a 300-a zi a anului 2026. Au mai rămas 65 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 46 m și apune la 17 h 12 m. Luna răsare la 17 h 33 m și apune la 08 h 24 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Actrița și producătoarea Rita Wilson
Rita Wilson (născută Margarita Ibrahimoff) este o actriță, cântăreață și producătoare de film americană din Los Angeles. Are origini grecești și bulgare. În 2019, a primit cetățenia greacă, în semn de recunoaștere a eforturilor sale de a sprijini Grecia prin solicitarea de ajutor internațional în urma unui incendiu devastator în Mati, regiunea A
DOCUMENTAR: Cântăreața americană de jazz și gospel Mahalia Jackson, 115 ani de la naștere (26 octombrie)
Mahalia Jackson, cântăreață americană de jazz și gospel supranumită 'regina gospel-ului' este considerată una dintre cele mai influente voci ale secolului al XX-lea. S-a născut la 26 octombrie 1911, în New Orleans, Louisiana, SUA, fiind fiica lui Charity și Johnny Jackson. După moartea mamei sale, în 1917, a fost crescută de mătușa sa
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 26 octombrie
Ortodoxe Sf. Mare Mc. Dimitrie, Izvorâtorul de Mir Greco-catolice Sf. Mucenic Dumitru, Izvorâtorul de mir Romano-catolice Ss. Dumitru, m.; Lucian și Marcian, m. Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, este pomenit în calendarul creștin ortodox în ziua de 2
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 26 octombrie
Este a 299-a zi a anului 2026. Au mai rămas 66 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 45 m și apune la 17 h 14 m. Luna răsare la 16 h 59 m și apune la 07 h 02 m. Lună Plină la 07 h 12 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)












