Unul dintre cei mai cunoscuţi sculptori români, Ion Jalea, s-a născut la 19 mai 1887, în Casimcea, judeţul Tulcea.

A urmat gimnaziul pentru băieţi "Mircea cel Bătrân" din Constanţa (1899) şi apoi Şcoala de Belle-Arte şi Meserii (1903-1907), aceasta fiind perioada în care şi-a descoperit talentul pentru artele plastice sub îndrumarea unuia dintre cei mai cunoscuţi pictori constănţeni ai vremii. Sprijinit de Primăria Constanţa, care i-a acordat o bursă, Ion Jalea şi-a continuat studiile la Academia de Arte Frumoase din Bucureşti, cu Frederick Storck şi Dimitrie Paciurea (din 1915), potrivit lucrărilor ''Membrii Academiei Române /1866-2003'' (Editura Academiei Române, 2003) şi ''Dicţionarul artiştilor români contemporani'' (Editura Meridiane, Bucureşti, 1976).

În 1912 a debutat cu o expoziţie personală la Bucureşti, unde a expus lucrări inspirate din vechile basme româneşti: Sfarmă-Piatră, Briar, Remuşcarea etc. Şi-a desăvârşit educaţia artistică la Academia Julian din Paris şi la ''Grande Chaumiere'', sub îndrumarea lui Antoine Bourdelle. De asemenea, a lucrat şi în atelierul marelui sculptor impresionist Auguste Rodin.

Ion Jalea a participat la Războiul de Reîntregire Naţională, pe frontul din Moldova, unde, în urma unei răni primite, şi-a pierdut braţul stâng. Pasiunea pentru sculptură şi talentul său l-au determinat să-şi depăşească limitările impuse de infirmitatea sa, continuând să îşi "modeleze" operele cu o singură mână.

Sursa foto: (c) MARIA POSTELNICU / AGERPRES FOTO

În cadrul unei expoziţii colective, organizată la Iaşi de artiştii mobilizaţi, au fost expuse schiţele de front, în care artistul a evocat amintirea războiului, dar şi ororile faţă de tragediile pe care le-a provocat şi sentimentul de recunoştinţă pentru eroii căzuţi la datorie, toate aceste sentimente regăsindu-se transpuse în ''Monumentul soldaţilor francezi căzuţi pe teritoriul României'' (Bucureşti, 1922), ''Monumentul eroilor ceferişti'' (Bucureşti, 1923), ''Monumentul dedicat soldaţilor români, foşti prizonieri în Germania'' (ridicat la Dieuse, Franţa), precum şi în basorelieful ''Mausoleului de la Mărăşeşti'', realizat împreună cu Cornel Medrea, potrivit lucrării ''Membrii Academiei Române /1866-2003'' (Editura Academiei Române, 2003).

Sursa foto: (c) ION DUMITRU / AGERPRES FOTO

Sculptorul român a întreprins călătorii de studii în: Franţa, Anglia, Italia (1923), URSS (1958, 1963), Austria (1961), Franţa (1962), SUA (1963), Japonia (1966).

În 1922, a expus la Salonul de toamnă de la Paris. Din 1924, a participat la saloane oficiale, la expoziţii anuale de stat, la manifestări de artă românească, organizate la: Rotterdam şi Haga (1930); Zürich şi Bratislava (1943); Budapesta (1947); Moscova (1958); Helsinki, Leningrad, Budapesta, Bratislava, Minsk, Praga, Atena, Berlin, Belgrad (1960); Paris, Istanbul, Damasc, Alexandria, Cairo (1961); Pekin, Phenian (1966); Ulan Bator (1967); Torino (1970), precum şi la expoziţii internaţionale: Barcelona (1929); Paris (1937); New York (1939); Bienala de la Veneţia (1958); Berlin (1966); Anvers (1967); Paris (muzeul ''Rodin'', 1971), conform ''Dicţionarului artiştilor români contemporani'' (Editura Meridiane, Bucureşti, 1976).

În 1915, 1923, 1936 (retrospectivă) a avut expoziţii personale la Bucureşti, organizate la Ateneul Român, Salonul oficial, Căminul Artelor, Sala Dalles.

A acoperit cu activitatea sa bogată o perioadă de şase decenii, ciclurile sale tematice incluzând scene alegorice, religioase sau mitologice, scene de război sau de muncă, nuduri, portrete, figuri de ţărani, reliefuri şi basoreliefuri, statui, busturi, statuete, culminând cu lucrările sale monumentale.

Dintre lucrările sale, realizate în cele mai diverse materiale - gips, bronz, piatră sau marmură - amintim: ''Hercule doborând centaurul'', ''Minerva'', ''Bacante'', ''Arcaş odihnindu-se'', ''Spiru Haret'' (statuie, Bucureşti, 1935), ''Monumentul infanteriei'' (Bucureşti, 1936), ''Mihai Eminescu'' (Bucureşti), ''Mircea cel Bătrân'' (Tulcea), ''Decebal'' (Deva), ''Traian Demetrescu'' (Craiova), ''La sapă'', ''Muncitori cărând saci'', ''Cu cobiliţa'', ''Lăptăresele'' ş.a.

Sursa foto: (c) CORNEL MOCANU / AGERPRES FOTO

A fost membru corespondent (31 mai 1946; 2 noiembrie 1948) şi membru titular (21 martie 1963) al Academiei Române. De asemenea, a fost preşedinte activ (1956) şi preşedinte de onoare (1968) al Uniunii Artiştilor Plastici, ''Dicţionarului artiştilor români contemporani'' (Editura Meridiane, Bucureşti, 1976).

În 1932 a devenit profesor la Academia de Arte Frumoase din Bucureşti, iar în 1942 director în Ministerul Artelor.

Sursa foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

A fost premiat la Expoziţia internaţională de la Barcelona (1932) şi a primit Marele Premiu al Expoziţiei internaţionale de la Paris (1937), Premiul Naţional pentru sculptură (Barcelona, 1941), Premiul de Stat (1957). A fost distins cu titlurile de Maestru Emerit al Artei şi Artist al Poporului (1957).

Sculptorul Ion Jalea a murit la 7 noiembrie 1983, la Bucureşti, la vârsta de 96 de ani.

În 1968, Ion Jalea a donat Muzeului de Artă din Constanţa, 108 dintre lucrările sale cele mai însemnate, potrivit https://muzeuldeartaconstanta.ro. O mică parte dintre acestea a fost expusă în clădirea principală a muzeului, restul de lucrări putând fi admirate în cadrul Muzeului de Sculptură ''Ion Jalea'', înfiinţat cu ocazia acestei donaţii a artistului. Printre lucrările expuse se regăsesc autoportrete ale artistului, portrete ale părinţilor săi şi ale celor două fiice, portretul scriitorului Liviu Rebreanu şi un cap de Madonă de o inestimabilă valoare. Colecţia a fost întregită în 1984, cu o serie de alte sculpturi dăruite de familia artistului, ajungând astfel la un total de 227 de lucrări.

Sursa foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

Muzeul de sculptură "Ion Jalea" este găzduit de o clădire în stil naţional (neo-românesc) proiectată de arhitectul Victor Stephanescu după marele război, aflată în zona istorică a oraşului Constanţa, notează https://muzeuldeartaconstanta.ro. Casa a aparţinut prefectului de Constanţa Constantin Pariano. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, redactor Arhiva Foto: Elena Bălan, Mihaela Tufega; editor: Marina Bădulescu, editor online: Alexandru Cojocaru)