Ziua Arhivelor este sărbătorită, în România, în fiecare an, la data de 31 octombrie.

Arhivele, ca instituţie, au fost înfiinţate oficial, în contextul elaborării primelor legi administrative moderne, respectiv a Regulamentelor Organice ale Ţării Româneşti şi Moldovei, în anii 1831-1832. Acestea au fost elaborate de către comisiile de redactare ale Divanurilor Moldovei şi Ţării Româneşti, formate din reprezentanţii marii boierimi, sub preşedinţia consulului general rus Matvei Lvovici Minciaki, fiind adevărate constituţii care au înzestrat Principatele cu instituţii menite să răspundă cerinţelor de modernizare a structurilor societăţii româneşti, potrivit volumului ''Istoria României în date'' (2003).

Astfel, la 1/13 mai 1831, la Bucureşti, au fost înfiinţate Arhivele Statului din Ţara Românească, în subordinea Departamentului Treburilor din Lăuntru (Ministerul de Interne). Primul director a fost Iordache Rasti (1831-1837).

A urmat, la 1/13 ianuarie 1832, înfiinţarea la Iaşi, a Arhivelor Statului din Moldova, aflate în subordinea Logofeţiei Dreptăţii (Ministerul Justiţiei). Primul director a fost Gheorghe Asachi (1832-1849), notează acelaşi volum.

În contextul unirii Moldovei şi Ţării Româneşti, la 24 ianuarie 1859, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a semnat, la 31 octombrie 1862, decretul de înfiinţare a Direcţiei Generale a Arhivelor Statului din Bucureşti (Arhivele Naţionale ale României, din 1996) prin unificarea Arhivelor Statului din Ţara Românească şi Moldova, în subordinea Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice. Primul director general a fost Grigore Bengescu. Noua organizare avea la bază principiul separării documentelor cu valoare istorică de cele cu valoare practică.

La 25 iulie/6 august 1872 a intrat în vigoare Regulamentul pentru organizarea serviciilor arhivelor statului, conform volumului ''Istoria României în date'' (1971).

După unificarea politică a statului român din 1918, au fost înfiinţate: Arhiva Statului din Cluj (14 martie 1920) sub numele de ''Direcţiunea Arhivelor Statului pentru Transilvania'', care şi-a început activitatea în 1922, primul director fiind Ştefan Meteş (până în 1949, când a fost îndepărtat de regimul comunist); Arhiva Statului în Bucovina (Cernăuţi, 1924) şi Arhiva Statului în Basarabia (Chişinău, 1925).

La conducerea instituţiei, pentru perioade mari de timp, s-au aflat personalităţi marcante ale culturii româneşti, precum Bogdan Petriceicu-Haşdeu (1876-1900) sau Dimitrie Onciul (1900-1923). Începând din 1924, a fost publicat periodicul de specialitate al Arhivelor Naţionale, respectiv ''Revista Arhivelor''.

O nouă lege de funcţionare a Arhivelor Statului a intrat în vigoare începând din 1925, prevăzând, printre altele, constituirea direcţiilor regionale. Instituţia se menţine în subordinea Ministerului Instrucţiunii Publice, potrivit http://arhivelenationale.ro/. Astfel, au fost create Arhivele Statului din Craiova (1931), Timişoara (1936), Năsăud (1937), Braşov (1938).

La 1 februarie 1951, printr-un decret, Arhivele Statului au trecut în subordinea Ministerului Afacerilor Interne. Reţeaua Arhivelor a fost organizată după principiul teritorial-administrativ, funcţionând, în prezent, 41 de Direcţii Judeţene ale Arhivelor Naţionale şi Direcţia Municipiului Bucureşti.

În baza prevederilor Legii nr. 16 din 2 aprilie 1996, denumirea de Arhivele Statului a fost înlocuită cu cea de Arhivele Naţionale.

Arhivele Naţionale ale României (ANR) sunt o instituţie publică aflată în subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor. În prezent, ANR funcţionează în baza Legii Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, modificată şi completată prin Legea nr. 358/2002, respectiv prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 39/2006, notează site-ul oficial amintit mai sus.

Fondul Arhivistic Naţional al României, aflat în administrarea ANR, este definit de legislaţia în vigoare, astfel: ''Prin documente care fac parte din Fondul Arhivistic Naţional al României, în sensul prezentei legi, se înţelege: acte oficiale şi particulare, diplomatice şi consulare, memorii, manuscrise, proclamaţii, chemări, afişe, planuri, schiţe, hărţi, pelicule cinematografice şi alte asemenea mărturii, matrice sigilare, precum şi înregistrări foto, video, audio şi informatice, cu valoare istorică, realizate în ţară sau de către creatori români din străinătate.''

Arhivele Naţionale ale României marchează această zi, la nivel naţional, organizând o serie de evenimente menite să aducă în atenţia opiniei publice locul şi rolul Arhivelor în societate, să încurajeze dialogul cultural şi schimbul de idei, şi, totodată, să promoveze dimensiunea culturală a instituţiei şi rolul ei în cunoaşterea, conservarea şi valorizarea documentului de arhivă ca o componentă esenţială a patrimoniului cultural naţional.

În 2018, la sediul Arhivelor Naţionale din Bucureşti, sunt organizate mai multe evenimente, între care: Proiectul ''Restaurarea sediului central monument istoric al Arhivelor Naţionale'', expoziţia dedicată istoriei arhitectonice a Arhivelor Naţionale, Catalogul documentelor Ţării Româneşti (vol. IX), conferinţa ''Bucureştiul Belle Epoque în imagini de arhivă'', potrivit http://arhivelenationale.ro/.

La Cluj, în această zi, este evocată personalitatea unuia dintre întemeietorii Arhivelor Naţionale din Cluj-Napoca, arhivistul şi istoricul David Prodan (1902-1922), sub genericul ''La sfat cu Profesorul, de Ziua Arhivelor''. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Liviu Tatu, editor online: Daniela Juncu)