Deşi, în luna care s-a încheiat ne-am bucurat de o vreme caldă, toamna s-a aşternut încet dar sigur. Luna noiembrie, care abia începe, aduce răcoarea anotimpului. Meritându-şi numele din tradiţia noastră populară de brumar, promorar, viniver, vinar, ea este a unsprezecea lună a anului în calendarul Gregorian şi are 30 de zile. Ziua are zece ore, iar noaptea 14 ore.

Denumirea lunii noiembrie (lat. november) derivă de la cuvântul "novem" care înseamnă nouă, deoarece a reprezentat luna a noua în fostul calendar roman.

În prezent, folosim calendarul gregorian, care este derivat din calendarul iulian. Calendarul iulian a fost introdus de Iulius Cezar în anul 45 î.Hr şi pentru prima dată în istorie anul a început la 1 ianuarie. Înainte de Iulius Cezar, romanii au folosit calendarul roman, mai complicat, deoarece romanii considerau că o lună nu putea avea număr par de zile (excepţie făcând februarie, care avea 28) şi erau deci: 4 luni a câte 31 de zile, 7 a câte 29 şi una de 28, total 355; la fiecare 2 ani, au adăugat o lună (mercedonius) de 23 sau de 22 de zile.

Soarele - Luna
Soarele: la începutul lunii răsare la ora 6 h 53 m şi apune la ora 17 h 05 m, iar la sfârşitul lunii răsare la ora 7 h 31 m şi apune la ora 16 h 38 m.

La data de 22 noiembrie se face trecerea în semnul zodiacal - Săgetătorul.

Luna - reprezintă perioada de timp cât durează o rotaţie a astrului în jurul Pământului: 29 de zile, 12 ore, 44 minute şi 3 secunde, aproximativ 29 zile şi jumătate. În această mişcare se disting patru faze: Lună Nouă, Primul Pătrar, Lună Plină, Ultimul Pătrar.

Fazele Lunii: la 7 noiembrie - Lună Nouă (Luna începe să crească) 18 h 02 m, la 15 noiembrie - Luna la Primul Pătrar la 16 h 54 m; la 23 noiembrie - Lună Plină (Luna începe să descrească) 09 h 39 m; la 30 noiembrie - Luna la Ultimul Pătrar la 02 h 19 m, potrivit Observatorului Astronomic "Amiral Vasile Urseanu".

Luna noiembrie debutează cu faza de Lună Nouă pe data de 7. Prima parte a fazei lunare, când aceasta este invizibilă cu ochiul liber, are denumiri populare, precum: Lună Tânără, Lună în Două Coarne şi Crai Nou.

Prin continuarea revoluţiei sinodice sau a Lunaţiei, în direcţia unde apune Soarele, apare după două trei zile de la producerea fazei o mică zonă a emisferei Lunare, sub forma unei seceri subţiri luminată, care creşte, noapte de noapte, până la faza de Lună Plină. În popor se spune că cine vede această seceră Lunară la prima ei apariţie şi îşi pune o dorinţă se îndeplineşte.

În Calendarul Lunar, mai vechi decât Calendarul Solar, zilele se numărau pe nopţi, începând cu apariţia pe cer a Lunii Noi.

Dintre reminiscenţele lunare ale Calendarului popular cea mai interesantă pare a fi numele de Duminica Tânără, denumire dată primei duminici cu Lună Nouă sau care urmează după Luna Nouă.

Într-un an solar sunt 13 Lunaţii şi, ca urmare, 13 Duminici Tinere. În această perioadă se făceau vrăji şi descântece, în care se invocau astrul nocturn, prin formule recitative. Tot în această perioadă se seamănă plantele care cresc şi rodesc ''în sus'', la suprafaţa solului (secara, grâul, porumbul).

Prima săptămână din noiembrie este denumită Săptămâna Miriştei, deoarece este săptămâna în care se termină însămânţările de toamna şi începe aratul miriştilor pentru însămânţările de primăvară.

Cea de-a doua săptămână are în centru sărbătoarea Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil, cei cu săbii şi puteri ocrotitoare asupra oamenilor şi a turmelor de oi.

A treia săptămână este denumită tradiţional Săptămâna Filipilor de Toamnă, săptămâna în care începe împerecherea lupilor.

A patra săptămână este Săptămâna Ovideniei. În noaptea Ovideniei se deschide cerul, iar strigoii umbla nestingheriţi pe afară.

A cincea săptămână este Săptămâna Andreiului de Iarnă, care are în centru sărbătoarea Sfântului Andrei, cel care îngheaţă apa şi coase răul. (sursa: ''Zile şi mituri. Calendarul ţăranului român'' - 2000, Ion Ghinoiu) AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Daniela Juncu)