Scriitorul Hermann Hesse s-a născut la 2 iulie 1877, în oraşul Calw, Württemberg (Baden-Württemberg, în prezent) în sudul Germaniei, în familia unor misionari protestanţi. Este faimos pentru romanele "Der Steppenwolf" ("Lupul de stepă"), "Das Glasperlenspiel" ("Jocul cu mărgele de sticlă") şi "Siddhartha".

Fire de anahoret spiritual şi moral, nonconformist resemnat şi incapabil de adaptare la lumea secolului său, Hermann Hesse pledează pentru umanitarism şi pentru pacifism împotriva "stupidităţii sângeroase a războiului", potrivit volumului "Istoria literaturii germane", de Mihai Isbăşescu (Editura Ştiinţifică Bucureşti, 1968).

Singurătatea spirituală a artistului şi izolarea de lumea modernă sunt teme frecvente în operele lui Hesse. Romanele sale, majoritatea psihoanalitice şi simbolice, sunt, printre altele: "Peter Camenzind" (1904), "Unterm Rad" ("Sub roată") (1906), "Rosshalde" (1914) şi "Demian" (1919).

"Lupul de stepă" (1927), unul dintre cele mai cunoscute şi mai complexe romane ale sale, descrie natura duală a umanităţii. Aceeaşi temă se regăseşte şi în "Narziss und Goldmund" ("Narcis şi Gură de aur") (1930).

A mai scris "Siddhartha", povestea unui tânăr indian, fiu de brahman, plasată în timpul vieţii lui Gautama Buddha, în timp ce acesta îşi propovăduia învăţăturile. Cartea a fost publicată în 1922 şi a constituit un roman ilustrativ pentru interesul lui Hesse în studierea budismului.

Fineţea şi calitatea lirică a prozei lui se regăsesc şi în versurile pline de melancolie din "Gedichte" ("Poeme", 1922) şi "Trost der Nacht" (1929). Eseurile sale sunt adunate în "Betrachtungen" (1928) şi "Krieg und Frieden" ("Dacă războiul va continua", 1946).

În 1946 îi este decernat Premiul Nobel pentru Literatură pentru "Jocul cu mărgele de sticlă". Conform https://istoriiregasite.wordpress.com, "Jocul cu mărgele de sticlă" imaginează o cetate utopică: în Castalia domnesc armonia şi ordinea instaurate de un magister ludi - Joseph Knecht. "Jocul" este, de fapt, o doctrină salvatoare, destinată intelectualului ascet, capabil să aspire la o nouă treaptă spirituală, ştergând graniţele dintre artă, religie şi ştiinţă, menţionează sursa citată.

La începutul Primului Război Mondial a plecat în Elveţia, unde a primit cetăţenia elveţiană (1923).

A murit la 9 august 1962, la Montagnola, Cantonul Ticino, în Elveţia. AGERPRES/(Documentare - Cristian Anghelache, editor: Cerasela Bădiţă; editor online: Magdalena Tănăsescu)