Ziua mondială de luptă împotriva pedepsei cu moartea este marcată anual la 10 octombrie, începând cu anul 2002, la apelul Coaliţiei mondiale împotriva pedepsei cu moartea. La aceeaşi dată este marcată şi Ziua europeană împotriva pedepsei cu moartea instituită în septembrie 2007 de Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei şi de Uniunea Europeană în decembrie 2007.

Dreptul la viaţă al oricărei persoane este recunoscut de Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (1948) care prevede faptul că "nimeni nu va fi supus torturii sau unui tratament crud, inuman sau degradant". Pedeapsa cu moartea este incompatibilă cu demnitatea umană şi constituie un tratament inuman şi degradant. Mai mult decât atât, nu s-a demonstrat că ar avea vreun efect disuasiv şi, în urma aplicării sale, erorile judiciare pot deveni ireversibile şi fatale, potrivit www.consilium.europa.eu/ro.

În timp ce la nivel mondial s-au derulat şi se derulează mişcări pentru abolirea acestei pedepse, mai multe ţări au adăugat (1980-2000) în sistemul lor juridic pedeapsa cu moartea pentru infracţiuni legate de droguri, pedepse care sunt păstrate în prezent în peste 30 de ţări şi teritorii.

Până în prezent, potrivit Coaliţiei mondiale împotriva pedepsei cu moartea, circa 100 de ţări au abolit această pedeapsă pentru toate infracţiunile, mai mult de 5 ţări au abolit pedeapsa cu moartea pentru crime, în timp ce aproape 60 de ţări şi teritorii rămân adepte ale păstrării pedepsei capitale.

La nivel internaţional, au fost adoptate mai multe instrumente juridice care se referă explicit la abolirea pedepsei cu moartea, potrivit www.mae.ro. Printre acestea se numără Protocolul nr. 6 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului (Strasbourg, 1983) care prevede abolirea pedepsei capitale pe timp de pace, dar permite menţinerea acesteia pentru crime "pe timp de război sau în caz de ameninţare iminentă de război" şi Protocolul nr. 13 la Convenţia CEDO (Vilnius, 2002) care prevede abolirea totală a pedepsei capitale, indiferent de circumstanţe.

Pentru sensibilizarea opiniei publice cu privire la aplicarea pedepsei capitale, considerată inumană şi inutilă, Coaliţia mondială împotriva pedepsei cu moartea recomandă organizarea de evenimente, precum: dezbateri publice şi proiecţii de filme, expoziţii de artă (fotografie, desen, afişe) sau spectacole de teatru.

Împotriva acestei pedepse militează şi Uniunea Europeană care a adoptat norme prin care se interzice comerţul cu bunuri utilizate pentru aplicarea pedepsei capitale, sau a torturii şi a tratamentelor degradante, precum şi furnizarea de asistenţă tehnică legată de astfel de bunuri. 

Abolirea universală a pedepsei capitale reprezintă un obiectiv prioritar şi pentru ţara noastră care a devenit membră a grupului de lucru privind abolirea pedepsei cu moartea, încă de la aderarea la Uniunea Europeană, în 2007. De asemenea, s-a implicat, în mod constant, în activităţile de definitivare a Planului de acţiune privind abolirea pedepsei cu moartea al UE, precum şi în elaborarea strategiilor de acţiune ale Uniunii Europene în relaţia cu alte organizaţii internaţionale pentru combaterea pedepsei cu moartea.

În România, pedeapsa cu moartea a fost abolită în anul 1990, dar ca membru al UE, al Consiliului Europei şi al ONU, statul român se alătură eforturilor comunităţii internaţionale în vederea respectării drepturilor omului în întreaga lume şi adoptării unui moratoriu privind pedeapsa capitală. AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiţă, editor: Liviu Tatu, editor online: Adrian Dădârlat)