Ziua internaţională a persoanelor vârstnice este marcată, în fiecare an, la 1 octombrie pentru promovarea drepturilor persoanelor de vârsta a treia, prin încurajarea de a participa activ la viaţa economică, politică, socială şi culturală, dar şi pentru promovarea unei imagini pozitive a îmbătrânirii, lipsită de discriminare, prin incluziune socială.

Tema din acesta an este "Sărbătorirea liderilor mai în vârstă din domeniul drepturilor omului" şi urmăreşte promovarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale peroanelor în vârstă, consacrate în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (UDHR), care împlineşte 70 de ani de la adoptarea sa în 1948, potrivit www.un.org.

Sărbătoarea vârstnicilor a fost instituită la 14 decembrie 1990 de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, în baza Rezoluţiei nr. 45/106. A fost iniţiată în 1982 prin elaborarea unui Plan internaţional de acţiune privind ajutorarea persoanelor în vârstă. Planul a fost adoptat în acelaşi an de către Adunarea Mondială privind Îmbătrânirea şi aprobat de către Adunarea Generală a ONU.

În 2002, a doua Adunare Mondială privind Îmbătrânirea a adoptat Planul internaţional de acţiuni privind îmbătrânirea, pentru a răspunde provocărilor cu care se va confruntă populaţia în vârstă în secolul al XXI-lea, şi, totodată, pentru a promova dezvoltarea unei societăţi pentru toate vârstele.

Printr-o serie de rezoluţii ulterioare, Adunarea Generală a ONU şi Consiliul Economic şi Social au cerut guvernelor statelor membre ONU să elaboreze cu prioritate programe vizând sprijinirea persoanelor de vârsta a treia. În acest sens, în cadrul guvernelor statelor lumii au fost înfiinţate departamente specializate pe acest gen de probleme.

Potrivit ONU, la nivel mondial, populaţia de peste 60 de ani este estimată să ajungă la 1,4 miliarde în 2030. La nivel european, speranţa de viaţă atinge, în 2050, valoarea medie de 81 de ani la femei şi 75 de ani la bărbaţi. Un studiu demografic publicat în anul 2015, de Oficiului European de Statistică (Eurostat), pe http://ec.europa.eu/ arată că Uniunea Europeană în ansamblu se confruntă cu o îmbătrânire a populaţiei, astfel că până în anul 2080, aproape 30% din cetăţeni vor avea vârsta de 65 de ani sau peste. Mai mult, se estimează că procentul persoanelor cu vârsta de peste 80 de ani va depăşi 12% din populaţia totală, până în 2080. Această predicţie statistică vine după o alta din 2013, potrivit căreia, pentru prima dată în istoria omenirii se estima că, în 2050, numărul peroanelor peste 60 de ani va fi mai mare, la nivel mondial, decât numărul copiilor.

Şi în România, potrivit aceluiaşi studiu, segmentul populaţiei vârstnice va înregistra o tendinţă accelerată de creştere. Dacă în 1990, persoanele în vârstă de 60 de ani şi peste, reprezentau 10,3% din totalul populaţiei, pentru anul 2080 se preconizează un procent de peste 21,8 %.

Acest fenomen al îmbătrânirii populaţiei implică necesitatea acordării unei atenţii sporite nevoilor speciale şi problemelor cu care se confruntă persoanelor în vârstă, în special în ceea ce priveşte riscul sărăciei şi excluziunii sociale.

Persoanele vârstnice din ţara noastră sunt beneficiare ale măsurilor de protecţie socială susţinute de sistemul de asigurări sociale care acoperă riscul de bătrâneţe prin pensii, şi de măsurile de asistenţă socială pentru situaţii de dificultate sau vulnerabilitate individuală, ca dizabilitatea, situaţiile de dependenţă, sărăcia, potrivit www.mmuncii.ro. Măsurile de asistenţă socială sunt susţinute financiar din bugetul de stat, bugetele locale, precum şi din bugetele de asigurări pentru anumite categorii de facilităţi şi servicii. Persoanele vârstnice dependente - care şi-au pierdut autonomia funcţională fizică, psihică, intelectuală - beneficiază conform Legii nr. 263/2010 cu modificările şi completările ulterioare, de servicii sociale de îngrijire şi asistenţă acordate la domiciliu, în centre de zi şi centre rezidenţiale - cămine pentru persoane vârstnice.

Pentru combaterea fenomenelor de izolare socială a vârstnicilor sau singurătate, în ţara noastră a fost înfiinţată în anul 2015, Asociaţia Niciodată Singur - Prietenii Vârstnicilor, cu sprijinul Fundaţiei Principesa Margareta a României şi "Les petits freres de Pauvres" (Franţa). Prin mobilizarea voluntară şi crearea unei culturi de voluntariat, aceasta contribuie la îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor vârstnice, la conştientizarea şi responsabilizarea membrilor societăţii civile şi a instituţiilor publice şi la schimbarea percepţiei, atitudinii şi comportamentului societăţii asupra persoanelor de vârsta a treia, notează site-ul asociaţiei www.niciodatasingur.ro.

În anul 2017, Ziua Internaţională a Persoanelor Vârstnice, a fost marcată de Asociaţie, împreună cu Fundaţia Principesa Margareta a României, prin organizarea celei de-a VI-a ediţii a Campaniei "Flori pentru Suflet". Astfel, în perioada 28 septembrie - 3 octombrie, peste 50 de ONG-uri din toată ţara, instituţii publice, instituţii de învăţământ, companii sau voluntari au susţinut mesajul unei bătrâneţi demne pentru vârstnicii din România în cămine de bătrâni, centre de zi, parcuri şi spaţii publice sau la domiciliul vârstnicilor nedeplasabili. De asemenea, Muzeul Naţional al Satului 'Dimitrie Gusti' din Capitală a organizat "Copacul cu amintiri", un evenimentul socio-cultural "Gândit ca un mijloc de promovare a culturii tradiţionale prin implicarea activă a persoanelor de vârsta a treia în viaţa comunităţii şi valorificarea experienţei acumulate în cadrul unor activităţi formativ-recreative şi socio-culturale (...)" potrivit unui comunicat al muzeului. AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiţă, editor: Cristian Anghelache, editor online: Daniela Juncu)