În fiecare an, la 1 octombrie, se sărbătoreşte, la iniţiativa Organizaţiei Internaţionale a Cafelei (OIC), Ziua internaţională a cafelei.

Organizaţia Internaţională a Cafelei a ales pentru acest an o temă specială, şi anume: "Rolul femeii în procesul de fabricare a cafelei, de la plantare, la culegere, prăjire şi până la savurarea acesteia". Această campanie merge mai departe de ideea aducerii unui simplu omagiu femeilor, dorindu-se concentrarea asupra nevoii de egalitate şi de echitate în industria cafelei, de la boaba de cafea la produsul savurat într-o ceaşcă, şi aceasta se va materializa doar prin acordarea de putere de decizie femeilor în beneficiul întregului sector al cafelei, potrivit https://internationalcoffeeday.org/.

Anul trecut au fost organizate evenimente şi campanii de susţinere a acestei zile în peste 45 de ţări din întreaga lume.

Cafeaua era sărbătorită la nivel naţional de mai multe ţări din întreaga lume. În martie 2014, statele membre ale OIC au hotărât să organizeze prima Zi internaţională a cafelei la 1 octombrie 2015, dedicată atât producătorilor, cât şi iubitorilor de cafea. Prima zi a coincis cu cea de-a 115-a sesiune a Consiliului Internaţional al Cafelei (ICC) şi cu primul Forum global al cafelei (GCF) - desfăşurat în cadrul Expo Milano (1 mai-31 oct. 2015), organizat în Italia, un eveniment la care au participat peste 150 de state, potrivit https://internationalcoffeeday.org.

Ziua internaţională a cafelei marchează, la nivel global, atât drumul boabelor de cafea de la plantaţie până la magazinul local, dar şi activitatea oamenilor care sunt implicaţi în acest proces. Totodată, este promovată industria cafelei, într-un context de colaborare constantă între ţările producătoare şi ţările consumatoare.

Etiopia este considerată a fi locul de naştere al arborelui de cafea şi al culturii de cafea. Se pare că arborele de cafea a fost descoperit în jurul anului 850 d.Hr., de către un păstor de capre, Khalid, care a remarcat faptul că oile sale erau foarte active după ce mâncau boabele roşii ale unei anumite plante. Le-a încercat şi el, remarcând un efect asemănător. Khalid le-a povestit despre descoperirea sa unor călugări, care, reticenţi iniţial, au descoperit destul de repede efectele cafelei şi au folosit-o pentru a rămâne treji în timpul slujbelor. Băutura a fost numită "qahwa", cuvânt care în arabă înseamnă revigorant. Din lumea musulmană, cultivarea şi, mai ales, consumul s-au răspândit în India, Italia şi restul Europei, Indonezia şi Americi.

Astăzi, arborele de cafea este cultivat în peste 70 de ţări, în principal în America Latină, Asia de Sud şi Sud-Est, precum şi în Africa, notează www.umfcv.ro. Cafeaua este uşor acidă (PH 5.0-5.1) şi are un efect de stimulare asupra sistemului nervos uman datorită conţinutului de cafeină. Aceasta este una dintre cele mai consumate băuturi calde din lume.

Organizaţia Internaţională a Cafelei (OIC) a fost înfiinţată în 1963, la Londra, sub auspiciile Organizaţiei Naţiunilor Unite, deoarece cafeaua verde neprăjită avea o mare importanţă economică şi era una dintre cele mai tranzacţionate mărfuri agricole din lume. OIC administrează Acordul internaţional privind cafeaua (ICA), un instrument important în ceea ce priveşte dezvoltarea cooperării. Primul Acord a intrat în vigoare în 1962 pentru o perioadă de cinci ani. Alte acorduri au fost semnate în 1968, 1976, 1983, 1994 şi 2001. Cel mai recent Acord a fost adoptat de Consiliu în septembrie 2007 şi a intrat în vigoare la 2 februarie 2011. Organizaţia Internaţională a Cafelei are 77 de membri. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Doina Lecea, editor online: Daniela Juncu)