Ziua internaţională pentru eliminarea totală a armelor nucleare este marcată anual la 26 septembrie de către statele membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) .

"Eliminarea totală a armelor nucleare rămâne cea mai mare prioritate a Naţiunilor Unite, pentru realizarea dezarmării", subliniază în mesajul său secretarul general al ONU, António Guterres. Siguranţa omenirii este dată de o lume în care nu există arme nucleare. În prezent, există însă fisuri profunde între state cu privire la modul de realizare al dezarmării nucleare. Tratatul de interzicere a armelor nucleare va consolida normele împotriva armelor nucleare, dar este necesar un dialog, o cooperare internaţională reînnoită şi, mai ales, de luarea de măsuri practice pentru o dezarmare nucleară ireversibilă, verificabilă şi universală. Există mai multe căi spre o lume fără arme nucleare. Statele care dispun de arme nucleare au o responsabilitate specială de a conduce această acţiune, prin adoptarea de măsuri concrete, inclusiv cele convenite în cadrul diferitelor acorduri, precum cele ale Tratatului de neproliferare a armelor nucleare. O lume fără arme nucleare este o viziune globală care necesită un răspuns global, se mai menţionează în mesajul secretarului general pe pagina ONU dedicată Zilei internaţionale pentru eliminarea totală a armelor nucleare (www.un.org/en/events/nuclearweaponelimination/message.shtml).

Realizarea dezarmării nucleare la nivel mondial, unul dintre cele mai vechi obiective ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, a fost subiectul primei Rezoluţii a Adunării Generale în 1946 şi a figurat pe ordinea de zi a Adunării Generale, împreună cu dezarmarea generală şi completă, în 1959. Din 1975, a fost o temă proeminentă a statelor părţi la Tratatul de neproliferare nucleară. În 1978, prima sesiune specială a Adunării Generale privind dezarmarea a reafirmat că măsurile eficiente pentru realizarea dezarmării nucleare au cea mai mare prioritate şi au fost susţinute de fiecare secretar general al Naţiunilor Unite.

Cu toate acestea, astăzi, aproximativ 14.500 de arme nucleare se află pe planetă, iar ţările care deţin astfel de arme au planuri bine finanţate şi pe termen lung pentru modernizarea arsenalelor lor nucleare. Mai mult de jumătate din populaţia lumii mai trăieşte în ţări care au fie astfel de arme, fie sunt membre ale alianţelor nucleare.

Aceste date au oferit fundamentul pe baza căruia Adunarea Generală a desemnat prin Rezoluţia 68/32, din 5 decembrie 2013, data de 26 septembrie ca Ziua internaţională pentru eliminarea totală a armelor nucleare, potrivit www.un.org. Decizia ONU se încadrează într-o serie de eforturi recente depuse de Adunarea Generală pentru a sensibiliza opinia publică şi pentru a căuta un angajament mai profund în materie de dezarmare nucleară. În 2009, Adunarea Generală a declarat 29 august ca Ziua internaţională împotriva testelor nucleare (Rezoluţia 64/35).

Tratatul de interzicere a armelor nucleare, adoptat la 7 iulie 2017, marchează un pas important şi aduce o contribuţie importantă la atingerea acestui obiectiv comun, cel al realizării unei lumi fără arme nucleare. Tratatul reflectă preocupările crescânde faţă de riscul reprezentat de existenţa în continuare a armelor nucleare, precum şi conştientizarea consecinţelor catastrofale supra umanităţii, care ar rezulta în cazul în care armele nucleare ar fi folosite din nou. Acesta este rezultatul unei campanii globale axată pe inacceptabilitatea utilizării armelor nucleare indiferent de situaţie, potrivit www.un.org. AGERPRES/ (Documentare-Daniela Dumitrescu, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Daniela Juncu)

Sursa foto: www.un.org