Margareta Pâslaru este artista care a revoluţionat muzica uşoară românească şi care, în cei 60 de ani de carieră artistică neîntreruptă pe diferite planuri, a cucerit publicul nu doar prin vocea sa inconfundabilă, ci şi prin multitudinea de valenţe ale talentului său. Marea artistă - care la 9 iulie 2018 împlineşte 75 de ani - este mereu activă, plină de idei şi iniţiative, mereu preocupată nu doar de muzică, ci şi de acţiuni caritabile.

Cântăreaţă de muzică uşoară şi populară, compozitoare şi textieră, actriţă de teatru şi film, Margareta Pâslaru s-a născut la 9 iulie 1943, în Bucureşti. Şi-a făcut debutul, elevă fiind, în muzica uşoară, în 1958, la un eveniment care a avut loc la Casa de Cultură Griviţa Roşie. Acolo a fost descoperită de Ileana Pop, care realiza transmisii TV de la Casa de Cultură, în care apare şi Margareta. În acea perioadă a obţinut Premiul I pe Capitală, la Festivalul artiştilor amatori.

Într-o emisiune dedicată sportivilor români participanţi la Olimpiada de la Roma, ''Toată lumea face sport'', din 10 iulie 1960, este solicitată de realizatori (Valeriu Lazarov şi George Mihalache) şi cântă ''Picolissima serenada'' în limba italiană. După aceea, lansează, cu Marina Voica, un cântec care a devenit un mare şlagăr al anilor '60 - ''Pe aripa vântului''. După 15 ani, cele două artiste au lansat, la Mamaia, şlagărul ''Baladă'', potrivit site-ului artistei, margaretapaslaru.blogspot.com.

În 1959, tânărul compozitor George Grigoriu, auzind-o cântând şi apreciindu-i timbrul special, compune pentru eleva Pâslaru Margareta ''Chemarea mării'' ("Şi-n apa mării", cum o numea publicul). Înregistrată la Radio România, piesa în interpretarea tinerei soliste devine un mare şlagăr . ''Chemarea mării'' marchează şi debutul discografic al Margaretei, bătând toate recordurile de vânzare în 1961. Mai târziu, George Grigoriu a fost cel care a numit-o ''un mit al muzicii uşoare''.

Discul de Aur - primit în 1968 - o catapultează la Cannes, anul următor, unde i se decernează Trofeul M.I.D.E.M. şi apare pe aceeaşi scenă cu Ginette Reno, James Last, Tunes Dizzeie, Muslim Magomaev, Patty Pravo, Jaffa Jarkoni, Juan Manuel Serrat, Amalia Rodriguez, Dalida, Mireille Mathieu, Udo Jurgens, Adriano Celentano.

A studiat pian, balet, pictură, cursul de perfecţionare de pe lângă Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă (Ministerul Culturii), la clasa Cameliei Dăscălescu. Sculptorul Ion C. Dimitriu-Bârlad a fost bunicul Margaretei Pâslaru.

Urmează o ascensiune rapidă pentru tânăra cântăreaţă, care lansează şlagăr după şlagăr: ''Mandolina mea'' şi ''Polca dragostei'' de George Grigoriu, ''Două rândunici'' de Radu Şerban, ''Cum e oare?'' de Florin Bogardo, ''Margarete'' de Temistocle Popa, ''Va veni o clipă'' de Paul Urmuzescu. În acelaşi timp, realizatorul Valeriu Lazarov, o invită (pe lângă emisiunile curente de varietăţi) să cânte şi să joace în trei scurtmetraje muzicale de televiziune, pentru străinătate, premiate la Montreaux şi Cairo.

Vocea amplă şi timbrul grav al Margaretei îi inspiră atât pe compozitorii clasici ai muzicii uşoare, precum Henry Mălineanu, George Sbârcea, Camelia Dăscălescu, Aurel Giroveanu, Edmond Deda, Nicolae Kirculescu, cât şi pe cei tineri pe atunci - Temistocle Popa, Florin Bogardo, Ion Cristinoiu, Marcel Dragomir, Marius Ţeicu. Au fost 65 de compozitori care i-au încredinţat creaţiile lor.

Arhiva Foto AGERPRES

Astfel Margareta Pâslaru îşi creează un repertoriu vast, la care se adaugă şlagăre internaţionale: ''Trandafirii tăi'', ''În grădina bucuriilor'', ''Harap Alb'', ''Spuneam că nu-mi pasă'', ''Poate vreţi să dansaţi'', etc. Din repertoriul său sunt înregistrate aproximativ 680 de melodii la Radio, Electrecord, Televiziune, piese cântate în turneele din ţară şi străinătate. Apreciata cântăreaţă evoluează excelent ca actriţă în teatru şi film, abordează folclorul, începe să compună cu originalitate muzică şi text, acompaniindu-se la pian.

Margareta Pâslaru este distribuită de maestrul Liviu Ciulei, alături de Toma Caragiu, în 1964, în piesa ''Opera de trei parale'' de Bertold Brecht, în rolul Polly Peachum, la Teatrul "Lucia Sturdza Bulandra". Piesa s-a jucat în patru stagiuni, aproximativ 400 de reprezentaţii, şi a beneficiat de o distribuţie de excepţie: Clody Bertola, Toma Caragiu, Victor Rebengiuc, George Măruţă şi Rodica Tapalagă.

Este distribuită, în 1968, în spectacolul de teatru radiofonic ''Nu sunt Turnul Eiffel'' de Ecaterina Oproiu, regia Valeriu Moisescu, apărut, apoi, şi pe disc vinil, în rolul Manţi, alături de Octavian Cotescu, Vasilica Tastaman, Rodica Tapalagă, Cornel Coman, Mihai Pălădescu. Un an mai târziu, apare în serialul radiofonic ''Şoseaua Nordului'' după romanul lui Eugen Barbu, regia Constantin Moruzan, în rolul Marta, alături de Constantin Brezeanu, Victor Rebengiuc, Corado Negreanu, Mircea Albulescu, Emil Hossu. Tot în 1968, juriul internaţional al Festivalului Cerbul de Aur îi oferă Margaretei Pâslaru Menţiunea ''Cerbul de Aur'', ceea ce înscrie numele României în palmaresul primei ediţii.

În acelaşi an, la numai 25 de ani, artista a sărbătorit 10 ani de activitate printr-un ''One Woman Show'' cântând 23 de piese, unele compoziţii proprii. La ediţia 1969 a Festivalului Internaţional Cerbul de Aur artista face un salt de la statutul de concurent la cel de vedetă în recital; acompaniată de propria formaţie (Rolf Albricht) şi creându-şi coregrafia, Margareta Pâslaru interpretează 12 piese româneşti, şlagăre internaţionale, folclor şi compoziţii proprii.

Arhiva Foto AGERPRES

Este solicitată din ce în ce mai mult de mari regizori şi realizatori TV, printre care se numără: Alexandru Bocăneţ, Tudor Vornicu, Titus Munteanu, Dumitru Moroşanu, Paul Urmuzescu, Tudor Mărăscu, Aurora Andronache, Dan Mihăescu, Ovidiu Dumitru şi mulţi alţii. Din păcate, solicitările de peste hotare nu au putut fi onorate, fiindcă Margareta Pâslaru nu a primit viză de ieşire - în vest - timp de 10 ani.

Continuă apariţiile la televiziune, Sala Palatului, Teatrul ''Constantin Tănase'', Sala Polivalentă, grădini de vară (''Boema''), alături de artişti celebri ca: Stela Popescu, Ştefan Bănică, Vasilica Tastaman, Alexandru Arşinel, Horia Moculescu ş.a. Este invitată la Teatrul Radiofonic, face înregistrări la radio şi pe disc. Joacă în filme (''Tunelul'' - regia Francisc Munteanu, ''Un film cu o fată fermecătoare" - regia Lucian Bratu, ''Împuşcături pe portativ'' - regia Cezar Grigoriu, ''Veronica'' - regia Elisabeta Bostan, ''Veronica se întoarce'', ''Gloria nu cântă' - regia Alexandru Bocăneţ, ''Melodii, melodii'' - regia Francisc Munteanu). Devine, astfel, una dintre cele mai solicitate vedete ale timpului.

În 1983, se stabileşte în SUA, urmându-şi soţul, Gheorghe Sencovici. Margareta îşi continuă activitatea artistică pe diverse planuri. În paralel cu lucrul la galeriile de artă compune şi înregistrează la 'Q Sound Studio NY': ''Cheia'', ''Tatăl nostru'', ''Omul bun învinge'', ''Un copil uitat'', ''Un pod peste ocean'', ''Bucuria de-a cânta'', ''Sărbători fericite'', ''Listen my daughter'', ''Am cântat''. Schiţează continuu muzică şi texte pe care le definitivează la Bucureşti. În 1998 şi 1999 efectuează turnee în SUA şi Canada cu recitalul "Vine, vine... Margareta" prin care marchează 40 de ani de activitate artistică, acompaniată de Radu Goldiş.

Devine voluntar şi activează în cadrul numeroaselor proiecte precum "The Food Bank", "Meals on Wheels", "Bridges". Trece de cealaltă parte a camerei de filmat în calitate de regizor artistic, producător, scenarist, editor, la TV şi "M Soul Productions", creând documentare şi programe cultural educative. Margareta Pâslaru a donat 200 de emisiuni la Muzeul Carter House din oraşul Summit, statul american New Jersey. Organizează "Ziua Internaţională a Copilului" - 1 Iunie la San Francisco, formând oraşe surori cu Summit New Jersey, Washington DC şi alte state. Toate aceste contribuţii la mai binele comunităţii i-au adus, în 2002, premiul ''Women of Excellence'' categoria Arts & Humanities - oferit de Senatul statului New Jersey.

În 1996, se întoarce în România, pentru a-şi lansa o casetă audio şi un CD - ''The best of...'', donând Comitetului Român UNICEF toate încasările rezultate din vânzarea în România a acestora. Tot atunci, Margareta Pâslaru a primit diploma, insigna şi titlul de membru de onoare al Comitetului Naţional Român UNICEF. De altfel, ea s-a implicat tot timpul în acţiuni umanitare şi de voluntariat, atât în SUA, cât şi în ţară.

Arhiva Foto AGERPRES

Albumul ''Margareta - 40 de ani de la debut'', lansat în 2000, s-a epuizat în câteva ore. În 2006, după şase ani de absenţă pe piaţa muzicală românească, a lansat albumul ''Margareta Forever'', cu o parte dintre cele mai reprezentative melodii din repertoriul său de aproximativ 700 de înregistrări. (''Cântecul Zânei'' din filmul ''Veronica'', ''Vei pleca'', ''Ale tale'' - melodie realizată în duet cu Dan Spătaru etc.). CD-ul a fost lansat la 18 noiembrie 2006 şi a fost dedicat memoriei soţului ei, Gheorghe Sencovici.

În 2007, TVR Media a lansat DVD-ul ''Margareta Pâslaru - de dragul copiilor'', în coproducţie cu UNICEF, urmând ca toate încasările din vânzarea acestuia să sprijine un proiect în favoarea copiilor dezavantajaţi din România. DVD-ul, produs la a 60-a aniversare a UNICEF, conţine piese de mare succes ale interpretei, înregistrate în Televiziunea Română, între anii 1966-2007, precum şi compoziţia ''Ziua noastră, ziua copiilor'' cântată împreună cu Grupul Allegretto. Artista a donat drepturile unui Centru de Plasament UNICEF.

Margareta Pâslaru este sărbătorită la 22 septembrie 2008, în Aula Uniunii Compozitorilor, la împlinirea a 50 de ani de carieră artistică, iar în noiembrie acelaşi an, în foaierul Sălii Radio are loc lansarea CD-ului ''Bucuria de a cânta''. Artista a donat drepturile de autor ce-i revin din vânzarea acestui CD în beneficiul pensionarilor Orchestrei Radio dirijată de Sile Dinicu.

Foto: (c) Liviu Sova / AGERPRES FOTO

La 20 noiembrie 2010, în cadrul celei de-a 17-a ediţii a Târgului Internaţional Gaudeamus - Carte de învăţătură, Margareta Pâslaru a sărbătorit 50 de ani de la lansarea primului său disc, printr-o altă lansare, un CD de autor - ''Lasă-mi, toamnă, pomii verzi'', album pe care a semnat muzica tuturor celor 25 de melodii. Pentru acesta, a fost recompensată cu "Trofeul Electrecord" creat special pentru Margareta Pâslaru la împlinirea a 50 de ani de la prima înregistrare la Casa de Discuri Electrecord.

Fiind implicată în acţiuni umanitare, interpreta a filmat în 2010 un clip publicitar, în cadrul campaniei ''Şcoala te face mare'', pentru a descuraja abandonul şcolar. În septembrie 2009, Crucea Roşie Română lansează proiectul ''Banca de Alimente'' implementat în ţara noastră la iniţiativa Margaretei Pâslaru care a ''importat'' conceptul. Pentru implicarea sa în acest proiect de succes, în 2011 a primit Trofeul ''Crucea Roşie 135 ani de Umanitate'', în acelaşi an fiind numită şi Ambasador al Anului European al Voluntariatului 2011 în România.

La 7 mai 2012, Margareta Pâslaru şi-a lansat volumul "Eu şi Timpul. Viaţă, vocaţie, viziune", editat la Curtea Veche Publishing. În această carte, artista redă cu sensibilitate momente din viaţa şi din cariera sa, întregite de intensitatea trăirilor şi determinarea care au caracterizat-o întotdeauna, toate acestea însoţite de aproape 100 de ilustraţii din arhiva personală, multe dintre ele prezentate pentru prima dată publicului. Fundaţia Radio România editează, în 2013, CD-ul aniversar ''Margareta 70'' - 55 de ani de activitate artistică. Artista donează încasările şi drepturile programului "Banca de Alimente" al Crucii Roşii Române.

Margareta Pâslaru a primit, în cadrul unei ceremonii desfăşurate la Castelul Peleş, la 12 mai 2013, Ordinul Coroana României în grad de Cavaler.

În iunie 2014, a fost lansat un CD surpriză, "Actorii cântă", ce cuprinde compoziţii ale Margaretei Pâslaru pe texte proprii sau pe versurile unor poeţi români, special alese şi interpretate de unii dintre cei mai valoroşi şi îndrăgiţi actori - Emilia Popescu, Marius Manole, Maria Buză, Mihai Bisericanu, Marius Bodochi, Silviu Biriş, Rodica Mandache, Corina Chiriac, Anca Sigartău, Florin Zamfirescu, Ovidiu Niculescu, Gelu Niţu şi Margareta Pâslaru; sunt incluse piese binecunoscute precum: ''Lasă-mi, toamnă, pomii verzi'', ''Timpul'', ''Turneul", ''Libertatea nu se învaţă...'', ''Fericirea mult visată'', dar şi prime audiţii - "Pansele negre" pe versuri bacoviene, în duet cu Florin Zamfirescu, şi "La un capăt al lumii TU la celălalt EU" pe versurile lui Marius Tucă.

Foto: (c) Alex Tudor / AGERPRES FOTO

Prin acest CD, Margareta Pâslaru şi UNITER s-au gândit că pot face mai mult pentru artiştii, pe care i-au admirat şi pe care îi apreciază, încasările din vânzarea acestui CD fiind donate în Fondul de Solidaritate Teatrală, fond special deschis la UNITER.

Tot în 2014, i s-a împlinit un vis pentru care a luptat din 2007 - instalarea unor difuzoare în saloanele Spitalului pentru copii ''Grigore Alexandrescu'', nu doar pentru anunţuri de urgenţă, incendiu, cutremur, evacuare, cât şi pentru poveşti. Programul "Vise frumoase, copii" cuprinde istorioare citite copiilor de Margareta pe audiobook-ul "Basme fermecate".

Un moment emoţionant al anului 2014 a fost reîntâlnirea, după 45 de ani, cu Mireille Mathieu, cu ocazia concertului pe care doamna muzicii franceze l-a susţinut la Sala Palatului. Mireille Mathieu a invitat-o pe scenă pe Margareta Pâslaru, alături de care, în 1969, a fost prezentă la Cannes, unde ambele artiste au primit Trofeul MIDEM.

În acelaşi an a expus o parte dintre ţinutele sale de scenă la expoziţia ''Haina îl face pe om'' de la Muzeul Naţional de Istorie, alături de trofee, afişe, discuri, amintiri de familie ale artistei, toate intrând în patrimoniul muzeului. De asemenea, o parte dintre obiectele personale ale Margaretei Pâslaru au fost donate în noiembrie 2014 licitaţiei ''Dăruind vei dobândi'' organizată la Casa de Licitaţii Artmark, unde s-au adjudecat discul vinil din 1981 cu şlagărele ''Lasă-mi toamnă, pomii verzi'' şi ''Păsările nu mor niciodată'', afişul turneului din Canada cu recitalul extraordinar "Vine, vine ... Margareta" prin care, în 1998, a serbat 40 de ani de activitate şi un anteriu creat special pentru spectacolul de gală al Festivalului ''Maria Tănase'', ediţia XX, Craiova 2009.

În noiembrie 2015 a lansat albumul ''Stelele filmului cântă'', un nou proiect muzical cu scop caritabil iniţiat de Margareta Pâslaru şi produs de Uniunea Cineaştilor din România (UCIN), toate încasările rezultate din vânzarea acestuia fiind destinate ajutorării artiştilor vârstnici, cu probleme de sănătate, care s-au retras din lumea filmului. Albumul ''Stelele filmului cântă'' cuprinde 21 de compoziţii proprii semnate Margareta Pâslaru, interpretate de artişti cu nume sonore: Maia Morgenstern, Ştefan Velniciuc, Stela Popescu, Ştefan Bănică, Valentin Teodosiu, Adriana Trandafir, Jeanine Stavarache, Eugen Cristea, Andreas Petrescu, Marian Râlea, Monica Davidescu, Aurelian Temişan, Alexandru Arşinel, Alexandra Velniciuc. Margareta Pâslaru cântă şi pe acest CD compoziţii proprii - "Veniţi la Bucureşti" şi o piesă tribut adus regretatei poete Constanţa Buzea - "Şi viaţa merge mai departe", versuri pe care artista le-a primit cu dedicaţie.

Margareta Pâslaru a lansat, la 30 mai 2016, albumul de autor "Cum să te las?", în beneficiul supravieţuitorilor incendiului, care a avut loc la clubul "Colectiv" în 2015. Tot în 2016, la Gala Uniunii Autorilor şi Realizatorilor de Film din România (UARF) i-a fost decernată placheta "Artist plurivalent" UARF, Premiul de Excelenţă pentru întreaga carieră, potrivit https://margaretapaslaru.blogspot.ro.

Foto: (c) Cristian Nistor / AGERPRES FOTO

La 29 martie 2018 artista a lansat albumul de autor ''Providenţa'', prilej cu care artista aniversează 60 de ani de activitate. Albumul aniversar a fost realizat în beneficiul Asociaţiei Nevăzătorilor din România.

"Fericită coincidenţă! 2018 marchează Marea Unire, 90 de ani de Radio, iar pentru mine 60 de ani activi de la debutul care a creat un impact durabil. Tulburarea stârnită de versurile unor poeţi prezenţi pe albumul de autor ''Providenţa'', precum Ana Blandiana, George Bacovia, George Ţărnea, Oscar Wilde, Constanţa Buzea, Marius Tucă, vibrează în glas. Am regăsit printre strofe propriul univers, solitudinea necesară. Piscurile reuşitelor rămân, nu se repetă, evoluăm în pas cu dinamica autentică din noi înşine", mărturisea Margareta Pâslaru, la sesiunea de autografe organizată în 28 iunie 2018 de Muzeul Naţional al Literaturii Române, pentru albumul "Providenţa".

Foto: (c) Cristian Nistor / AGERPRES FOTO

Ani la rând a prezentat rubrica radiofonică ''Margareta Pâslaru prezintă pe...'' la Radio România Cultural, inclusă în emisiunea ''Espresso de week-end'', prin care susţine tineri artişti din diferite domenii. Din 2010 artista oferă tinerilor excepţionali un Premiu Anual pentru ''Originalitate Interpretativă'', premiu care îi poartă numele.

Motto-ul după care s-a ghidat Margareta Pâslaru în aceste activităţi umanitare este ''în tinereţe ne străduim să ne facem un nume. La maturitate trebuie să folosim 'numele' spre binele altora''. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Daniela Juncu)