Cea de a XXXVIII-a ediţie a Târgului Ceramicii Populare Româneşti ''Cocoşul de Hurez'', 2008

Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO) a decis, în cadrul celei de-a şaptea sesiuni a Comitetului Interguvernamental de Protejare a Patrimoniului Cultural Imaterial, desfăşurat la Paris, în perioada 3-7 decembrie 2012, înscrierea ceramicii româneşti de Horezu în Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al umanităţii, conform site-ului en.unesco.org.

Ceramica de Horezu reprezintă un meşteşug tradiţional unic, iar îndemânarea şi talentul meşterilor de a combina formele şi culorile definesc personalitatea şi unicitatea acestui tip de ceramică. Culorile ceramicii din zona de nord a judeţului Vâlcea sunt vii, iar paleta de culori cuprinde nuanţe de maro închis, roşu, verde şi albastru până la celebrul "ivoriu de Horezu".

Femeile şi bărbaţii au roluri bine definite în procesul de fabricare a vaselor. Bărbaţii selectează tipul de pământ folosit (argila) şi îl extrag, apoi în curăţă, îl taie, îl spală şi îl frământă până devine un lut din care apoi sunt modelate vasele. Tehnica meşterilor olari de a modela vasele din ceramică necesită concentrare, forţă şi îndemânare. Fiecare meşter are propria metodă de olărit, respectând aceleaşi operaţii. După modelare vasele se ard în cuptoare speciale. Femeile decorează obiectele din ceramică, folosind unelte speciale de decor şi motive tradiţionale în care se regăsesc cele geometrice, florale, zoomorfe.

Meşteşugul olăritului se transmite din generaţie în generaţie, de la meşter la ucenic, precizează en.unesco.org. 

Principalele simboluri utilizate în ornamentarea ceramicii de Horezu sunt cocoşul de Hurez, bradul, şarpele, ghioceii. Ca simboluri esenţiale sunt folosite spirala dublă, linia dreaptă, linia ondulată, steaua, frunza, soarele, spicul, pomul vieţii, coada de păun. Gama cromatica este dominata de fondul roşu la care se adaugă galbenul de Horezu. Argila folosită este unică şi se găseşte doar în dealul Ulmetului de lângă Horezu, se arată pe site-ul primăriei din localitate, www.orasul-horezu.ro.
 

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

Olăritul este o ocupaţie veche ce se practică din vremuri străvechi, mărturie stând frumoasele vase de ceramică din epoca neolitică, epocă în care pe teritoriul României s-a dezvoltat o civilizaţie remarcabilă. Meşterii olari scot lutul din locuri speciale, îl aduc în gospodărie şi îl frământă cu mâinile, picioarele, sau cu un ciocan mare de lemn, amestecându-l cu apă. Pasta astfel obţinută se curăţă de impurităţi, se face bulgări şi apoi se lucrează la roată.

Roata este formată din două discuri, unul mai mic sus şi unul mai mare în partea de jos, acestea fiind unite printr-un ax vertical. Pe discul de sus se pune bulgărele de lut, iar discul de jos este mişcat de olar, acesta imprimându-i cu piciorul o mişcare circulară destul de rapidă. Astfel, roata se învârteşte, obţinându-se forme circulare cu contur regulat. Formarea vasului necesită o tehnică deosebită şi o viteză de lucru mare, pentru că pasta nu trebuie să se usuce. După modelare, vasele se lasă la uscat câteva zile, la umbră şi apoi se ard în cuptoare speciale, după ce au fost în prealabil ornamentate şi eventual smălţuite (la blide se smălţuiesc numai partea interioară şi marginile), precizează site-ul horezu-turism.ro.

Pentru decorarea vaselor se foloseşte un corn de vită având în vârf o pană de gâscă. Culoarea se scurge prin corn, apoi prin pana de gâscă, funcţionând ca un stilou. Un alt tip de decoraţie se obţine prin zgârierea cu un vârf metalic a vasului după înmuierea sa în substanţa colorantă, apărând astfel culoarea pastei. Toate culorile folosite sunt naturale. Cromatica vaselor de ceramică păstrează tradiţii străvechi.
 

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

Ceramica de Horezu e celebră pentru lutul roşcat, cu o cromatică individuală, nemaiîntâlnit prin alte părţi, dar şi prin motivele simbolice folosite. Toate motivele apar pe cele trei sectoare ornamentale ale vaselor - fundul, pereţii şi buza, iar când este vorba de căni, ulcioare, ornamentul apare pe pereţii exteriori, buză şi coadă.
 

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO  

Meşteşugul olăritului folosea în primul rând în alimentaţie, dar ceramica este folosită şi în scop decorativ, în construcţii sau pentru anumite ritualuri. În locuinţele de la ţară se găseşte o varietate de vase de lut - oale, ulcioare, căni, străchini, blide, oale pentru ţinut laptele, vase pentru flori, statuete, fluiere, jucării etc. Vasele smălţuite, bogat ornamentate şi frumos colorate se folosesc şi la decorarea interiorului, mai arată site-ul horezu-turism.ro. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Cerasela Bădiţă, editor online: Gabriela Badea)