Regizor, actor şi scenarist român Jean Georgescu a desfăşurat o activitate neîntreruptă timp de patru decenii în România şi în Franţa şi a abordat preponderent genul comic. Sursa de inspiraţie a fost adesea opera lui I. L. Caragiale, ecranizările sale (îndeosebi ''O noapte furtunoasă'') rămânând repere de bază ale filmografiei caragialiene, scrie volumul ''Dicţionar de cinema'' (Editura Univers Enciclopedic, 1997).

Pionier şi deopotrivă clasic al cinematografului românesc Jean Georgescu s-a născut la 12 februarie 1904, în Bucureşti. După absolvirea studiilor la Conservatorul Regal de Artă Dramatică, a debutat ca actor în anii '20, jucând în diferite companii teatrale alături de actori de renume ai momentului. Şi-a început cariera în cinematografie, în filmul "Ţigăncuşa de la iatac" (1923), unde a interpretat rolul unui "bonjurist". Atras din ce în ce mai mult de cinematografie, a început să scrie scenarii de film, potrivit www.cinemagia.ro. Şi-a manifestat pasiunea pentru cinematografie în anii în care această artă începea să fie cunoscută şi în România.

A plecat în Franţa, în 1929, unde a lucrat ca regizor şi scenarist. A a realizat scurt-metrajele "La Miniature" - 1933 şi "Ça colle" - 1933, în care rolul principal era interpretat de Fernandel. Foarte bine primit a fost şi filmul "Aventura fericită" (1935).

După reîntoarcerea în ţară, în anii '39-'40, a regizat filmul "O noapte furtunoasă" (1942), considerat o capodoperă cinematografică. Filmul reunea în distribuţie nume sonore ale teatrului şi cinematografului românesc: Alexandru Giugaru (jupân Dumitrache), Radu Beligan (Rică Venturiano), George Demetru (Chiriac), Ştefan Iordănescu-Bruno (Nae Ipingescu), Jean Moscopol (armeanul), Florica Demion (Ziţa), Miluţă Gheorghiu (I.D.Ionescu), Maria Maximilian (Veta), George Ciprian (Ghiţă Ţircădău).

În perioada comunistă, Jean Georgescu a fost marginalizat ca regizor însă şi-a continuat cariera.

Între filmele realizate în calitate de regizor s-au aflat: "Milionar pentru o zi" (1924); "Ziua cumpătării" (1942); "O noapte furtunoasă" (1943); "Visul unei nopţi de iarnă" (1946); "Petrolul" (1949); "Pădurile" (1950); "În sat la noi" (1951); "Vizită" (1952); "Lanţul slăbiciunilor" (1952); "Arendaşul român" (1952); "Directorul nostru" (1955); "Lanterna cu amintiri" (1962); "Mofturi 1900" (1965); "Pantoful Cenuşăresei" (1969). A jucat în: "Năbădăile Cleopatrei" (1925); "Maiorul Mura" (1928); "Aşa e viaţa" (1928); "Televiziune" (1931); "Nu filmăm să ne-amuzăm" (1975).

Ultimul său lung metraj a fost "Pantoful Cenuşăresei" (1969), pentru care a semnat şi scenariul alături de Alexandru Culescu avându-i în distribuţie printre alţii pe Petre Ştefănescu-Goangă, Stela Popescu, Constanţa Cîmpeanu, Geo Barton, Ovid Teodorescu. Filmul, o comedie muzicală, a redat idila dintre o casieriţă de teatru şi un doctor. Cei doi se întâlnesc întâmplător, se plac, dar o confuzie de meserii face ca acţiunea filmului să se desfăşoare cu evenimente tragi-comice. Luată drept actriţă, tânăra se vede într-o situaţie dificilă, dar prietenii din cartier vor să o ajute şi organizează un teatru de amatori, unde este invitat şi doctorul însă evenimentele decurg anapoda iar planul lor este dat peste cap.

Ultimii ani de viaţă i-a petrecut departe de lumea filmului. S-a stins din viaţă la 8 aprilie 1994. AGERPRES/(Documentare - Suzana Cristache Drăgan, editor: Liviu Tatu, editor online: Irina Giurgiu)