DOCUMENTAR: 10 ani de la moartea pictorului Sabin Bălaşa
Exponent al ''romantismului cosmic'', aşa cum singur s-a definit, pictorul Sabin Bălaşa s-a născut în localitatea Dobriceni, judeţul Olt, la 17 iunie 1932.
A absolvit Academia de Arte Frumoase din Bucureşti (1955) şi şi-a completat educaţia efectuând o serie de specializări la Academiile din Sienna şi din Perugia, Italia, se menţionează în volumul ''Whos Who în România 2002'' (Pegasus Press, Bucureşti, 2002).
Începând din 1955 a participat la anuale de stat şi la manifestări de artă românească peste hotare, potrivit ''Dicţionarului artiştilor români contemporani'' (Ed. Meridiane, 1976): Moscova (1958); Varşovia (1955 - Festivalul mondial al tineretului); Paris (1961 - Bienala tineretului), Damasc, Alexandria; Torino, Roma, Titograd (1965, 1969, 1970); Cagnes sur Mer (1970 - Festival internaţional de pictură); Tel Aviv (1972); Sofia (1974).
Foto: (c) ADRIAN CUBA / AGERPRES FOTO - Vernisajul lucrării "Galaxia Iubirii", realizată de artistul plastic Sabin Bălaşa în aula Mihai Eminescu a Universităţii Al. I. Cuza
De asemenea, a avut expoziţii personale atât în ţară (Cluj Napoca - 1980, Bucureşti - 1982, 1992) cât şi peste hotare (Roma - 1978, 1980; Stockholm - 1982; Kerkera, Grecia - 1985; Moscova, Tbilisi, Georgia - 1988; Israel - 1994), potrivit ''Whos Who în România 2002'' (Pegasus Press, Bucureşti, 2002).
De-a lungul timpului i-au fost acordate numeroase titluri, premii, între care: Medalia de Aur la Concursul European de Pictură (Pescara, Italia -1965), Medalia de Aur, Accademia d'Italia (Salsomaggiore, Italia - 1980), Diploma de Maestro di Pittura ''Honoris Causa'' şi ''Statue of Victory'', Premiul pentru Cultură (Salsomaggiore, Italia - 1983), Cavaler al Artelor, Accademia Bedriacense (Calvatone, Italia - 1985), Palma d'Oro d'Europa, Accademia Europa (Italia, 1986), Doctor Onorific, University Foundation, the Marquis Giuseppe Sciluna (SUA, 1988), Medalia de bronz ''A. Einstein'', International Academy Foundation (SUA - 1989).
Pe lângă pictura de şevalet, artistul a realizat numeroase lucrări de pictură murală. Renumitele compoziţii care împodobesc Sala Paşilor Pierduţi din cadrul Universităţii ''Al. I. Cuza'' din Iaşi, intitulate ''Elogiul tinereţii'', sunt în număr de 19 şi acoperă aproximativ 300 metri pătraţi, potrivit www.uaic. Picturile au fost realizate între anii 1968-1978 şi reflectă sufletul, tinereţea, istoria şi poezia poporului român. Printre lucrările din Sala Paşilor Pierduţi se află: "Aspiraţie", "Amfiteatru", "Generaţii", "Triumful vieţii", "Dezastrul atomic", "Icar", "Prometeu", "Exodul spre lumină", "Ştefan cel Mare", "Moldova" şi "Luceafărul" (pictură triptică).
Foto: (c) PAUL BUCIUTA / AGERPRES FOTO - Vernisajul expoziţiei de pictură Sabin Bălaşa
Picturile intitulate ''Războinicii'' şi ''Hora'' se află la Universitatea ''Dunărea de Jos'' din Galaţi, potrivit http://100.ase.ro/pdf/palat_ase.pdf. De asemenea, la fostul Hotel Bucureşti (astăzi Raddison Blue) se află celebra frescă ''Nunta Cosmică'' (realizată în 1982, bucăţi afectate de renovarea hotelului fiind restaurate de fiul artistului, pictorul Tudor Bălaşa în 2010). Picturile murale ''Geneză'' şi ''Feerie'' din Sala de lectură ''Victor Slăvescu'' din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti au fost realizate între 2005-2006 şi acoperă o suprafaţă de 57,7 metri pătraţi, potrivit http://100.ase.ro/pdf/palat_ase.pdf.
Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES/ FOTO - Luc Frans Marie Ronsmans, country manager Plaza Centers Romania, pictorul Tudor Bălaşa, criticul de artă Mircea Deac şi Ali Yilmaz Yildirimlar, director general al Radisson SAS, la conferinţa de presă prilejuită de încheierea lucrărilor de restaurare a operei murale 'Nunta cosmică' realizată de Sabin Bălaşa în 1982
Lucrările sale se găsesc în muzee şi în colecţii private din Italia, Franţa, Suedia, Germania, SUA, Israel, Norvegia, Canada, Australia.
Între cele mai cunoscute compoziţii ale sale, se află: "Tinereţe", "Solemnitate", "Orgoliul", "Exodus", "Luntraşul", "Luceafărul", "Himera", "Miracol", "Seniorii", "Atlantida", "Dimineaţa planetei", "Comete", "Icarus", ''Melcii astrali'', ''Lacul misterelor'', ''Alai lunar'', ''Ultimii oameni'', ''Fiicele Terrei'', ''Vedere prin fereastra atelierului'', ''Oamenii fiară''.
Artist complex, cu o operă extrem de densă, cu o coloristică originală şi o imagistică deosebită, Sabin Bălaşa a fost totodată regizor de filme de animaţie şi scriitor. Dintre filmele sale amintim: ''Picătura'' (1966, Premiul Pelicanul de Argint, Mamaia), ''Oraşul'' (1967), ''Valul'' (1968, Premiul Pelicanul de Argint, Mamaia), ''Pasărea Phoenix'' (1968), ''Fascinaţie'' (1969), ''Întoarcere în viitor'' (1971), ''Galaxia'' (1973, Premiul pentru plastica filmului, ACIN), ''Exodul spre lumină'' (1979, Premiul pentru plastica filmului, ACIN), potrivit http://aarc.ro/.
Ca scriitor a publicat ''Deşertul albastru'' (1996) şi "Exodul spre lumină" (2002), romane uşor suprarealiste, confesive, pe tema existenţei artistului în lume.
A fost membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România şi al Uniunii Cineaştilor.
La 5 decembrie 2002, la Iaşi a fost vernisată o nouă pictură murală realizată de artist la Universitatea ''Al. I. Cuza''. Lucrarea intitulată ''Galaxia Iubirii'' este amplasată în Aula ''Mihai Eminescu'' şi are o suprafaţă de 50 metri pătraţi. Pictura murală a fost realizată împreună cu pictorul Tudor Bălaşa, fiul artistului, reprezentând un efort de concepţie laborios şi de tehnici speciale de execuţie.
Foto: (c) ADRIAN CUBA / AGERPRES FOTO - Vernisajul expoziţiei pictorului Sabin Bălaşa, prilejuită de împlinirea vârstei de 70 de ani
Ultimele expoziţii personale au avut loc la 21 iunie 2002, în Sala Paşilor Pierduţi a Universităţii ''Al. I. Cuza'' din Iaşi, şi la 28 octombrie 2005, când a expus la Cercul Militar din Bucureşti. Cu acest prilej, criticul de artă Jean Valentin Ciucă a declarat că ''tablourile lui Sabin Bălaşa nu sunt altceva decât revelaţii bazate pe miracolul realităţii, adevărate aventuri ale spiritului''. La rândul său, maestrul Bălaşa a mărturisit că pentru el arta este o viziune, un act de generozitate şi o mare putere de a iubi. ''În viaţă, la fel ca şi în artă, îmi urmez propriul drum, îmi perpetuez visul şi îi ajut pe alţii să şi-l descopere pe al lor. Trăiesc pentru a crea. Arta mea este energie pozitivă'', declara artistul.
Pictorul Sabin Bălaşa a murit la 1 aprilie 2008 şi a fost înmormântat în cimitirul Eternitatea din Iaşi, oraş de care marele artist s-a simţit întotdeauna legat sufleteşte, prin lucrările de artă create aici şi dăruite municipalităţii. AGERPRES/(Documentare-Irina Andreea Cristea; editor: Horia Plugaru, editor online: Adrian Dădârlat)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
22 august - Ziua internațională de comemorare a victimelor actelor de violență comise în numele religiei sau al credinței (ONU)
Ziua internațională de comemorare a victimelor actelor de violență comise în numele religiei sau al credinței se marchează în fiecare an pe 22 august. A fost instituită de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite prin rezoluția A/RES/73/296, adoptată la 28 mai 2019. Data a fost aleasă imediat după Ziua internațională de comemorare a victim
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 22 august
Ortodoxe Sf. Mc. Agatonic și cei împreună cu el Greco-catolice Sf. m. Agatonic și cei împreună cu el; Sf. Fecioară Maria Regină Romano-catolice Sf. Fecioară Maria, Regină Sfântul Mucenic Agatonic este pomenit în calendarul creșt
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 22 august
Este a 234-a zi a anului 2026. Au mai rămas 131 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 27 m și apune la 20 h 10 m. Luna răsare la 17 h 03 și apune la 00 h 17 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Săptămâna europeană 17-21 august 2026
Evenimente desfășurate la nivelul instituțiilor europene în perioada 17-21 august 2026: UE își reafirmă solidaritatea cu Ucraina cu ocazia celei de a 35-a aniversări a independenței țării; Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a anunțat că vrea să crească cu o treime numărul entităților ruse sancționate din cauza războiului din Ucraina; UE susține Curte
Retrospectiva evenimentelor interne 17-21 august 2026
O dronă marină cu încărcătură explozivă a fost distrusă în zona platformei Neptun Deep din Marea Neagră. Curtea Constituțională a României a stabilit ca fiind constituțional un amendament introdus în Legea integrității la cererea PSD și AUR, prin care aleșii găsiți incompatibili sau în conflict de interese își pierd funcțiile la 30 de zile
PERSONALITATEA ZILEI: Actorul Marin Moraru
Actor de teatru și film, Marin Moraru s-a născut la data de 31 ianuarie 1937 în București. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică 'I.L. Caragiale' București, în anul 1961, la clasa Dinei Cocea, având ca examen de diplomă rolul Agamiță Dandanache din piesa 'O scrisoare pierdută' de I.L. Caragiale. A debutat p
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
Festivalul Național de Muzică Ușoară 'Mamaia', ajuns la a 63-a ediție, invită publicul, în perioada 21-23 august, la o nouă întâlnire cu eleganța, nostalgia și hiturile care au marcat generații întregi. Festivalul își păstrează și în acest an structura consacrată și aduce în prim-plan cele două secțiuni repreze
21 august - Ziua internațională pentru comemorarea și omagierea victimelor terorismului (ONU)
La 21 august este marcată, sub auspiciile Organizației Națiunilor Unite, Ziua internațională pentru comemorarea și omagierea victimelor terorismului. Marcarea acestei zile a fost instituită prin Rezoluția 72/165 a Adunării Generale a Națiunilor Unite, conform https://www.un.org/. Scopul vizează s
21 august - Ziua medicinei militare
Ziua medicinei militare este celebrată anual la 21 august. Domnitorul Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) a semnat Înaltul Decret Domnesc nr. 4629/21 august 1862 prin care a luat ființă Corpul Ofițerilor Sanitari ai Armatei și Direcția Generală a Serviciului Sanitar Român, acesta fiind momentul constituirii structurii specializate pentru asigurarea săn
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 21 august
Ortodoxe Sf. Ap. Tadeu; Sf. Mc. Donat diaconul, Romul preotul, Silvan diaconul și Venust; Sf. Mc. Vasa, cu fiii ei Greco-catolice Sf. ap. Iuda Tadeu; Sf. m. Vasa și fiii ei; Sf. papă Pius al X-lea Romano-catolice Sf. Pius al X-lea, pp. Sfântul Ap
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 21 august
Este a 233-a zi a anului 2026. Au mai rămas 132 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 25 m și apune la 20 h 11 m. Luna răsare la 16 h 09. Luna nu apune în această zi. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PATRIMONIUL MONDIAL UNESCO: Centrul istoric al orașului Graz și Castelul Eggenberg (Austria)
Centrul istoric al orașului Graz, împreună cu Castelul Eggenberg (Schloss Eggenberg), formează unul dintre cele mai valoroase ansambluri urbane și arhitecturale din Europa Centrală. Înscris pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO în 1999 (centrul istoric) și extins în 2010 pentru a include și castelul, situl reprezintă un exemplu remarcabil de sinteză c
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 20 august
Ortodoxe Sf. Proroc Samuel; Sf. Mc. Sever, Eliodor și Teoharie Greco-catolice Sf. pf. Samuel; Sf. Bernard Romano-catolice Ss. Bernard, abate, înv.; Samuel, profet Sfântul Proroc Samuel este pomenit de Biserica Ortodoxă în ziua de 20 a
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 20 august
Este a 232-a zi a anului 2026. Au mai rămas 133 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 24 m și apune la 20 h 13 m. Luna răsare la 15 h 08 și apune la 23 h 34 m. Luna la Primul Pătrar la 05 h 46 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
AnulBrâncuși/ Constantin Brâncuși în muzeele lumii
Constantin Brâncuși, unul dintre cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea, s-a născut în 1876, la Hobița, dar a trăit și a lucrat la Paris din primul deceniu al secolului trecut până la moartea sa, în 1957, indică https://www.centrepompidou.fr/. Din atelierul său din capitala Fr