ROMÂNI CELEBRI: Angela Gheorghiu, un superstar al operei internaţionale
Prin vocea sa unică şi o inteligenţă dramatică şi muzicală profundă, Angela Gheorghiu este o prezenţă constantă în sălile de operă şi de concert din lumea întreagă: New York, Londra, Paris, Salzburg, Berlin, Tokyo, Roma, Seul, Venetia, Atena, Monte Carlo, Chicago, Philadelphia, Sao Paolo, Los Angeles, Lisabona, Valencia, Baalbek, Amsterdam, Kuala Lumpur, Zürich, Viena, Salzburg, Madrid, Barcelona, Valencia, Praga, Montreal, Toronto, Moscova, Taipei, San Juan, Ljubljana, Shanghai, Buenos Aires şi altele.
Angela Gheorghiu s-a născut la Adjud, România, în 7 septembrie 1965. A urmat Şcoala de Muzică din Bucureşti şi a absolvit Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti unde a studiat cu profesoara Mia Barbu. Şi-a făcut debutul internaţional la Royal Opera House în "La Bohčme", în 1992, potrivit site-ului oficial al artistei (http://www.angelagheorghiu.com). În acelaşi an a debutat la Metropolitan Opera New York şi la Opera de Stat din Viena.
În 1994, când a cântat pentru prima dată "La Traviata" la Royal Opera House, BBC-ul şi-a întrerupt programul pentru a transmite în direct reprezentaţia. La una din repetiţii dirijorul, Sir George Solti, a spus că a trebuit să iasă, îi dăduseră lacrimile, solista era minunată.
Odată cu "La Traviata" de la la Royal Opera House, Angela Gheorghiu a început o carieră internaţională extraordinară.
În 1995 a semnat primul contract exclusiv cu Decca, casa de discuri pentru care a realizat mai multe înregistrări: pe DVD - "La Traviata" cu Orchestra Royal Opera House, "L'elisir d'amore" cu orchestra Operei din Lyon, şi pe CD - "Arias" cu orchestra Teatrului Regio din Torino, "La Bohčme" cu orchestra Teatrului Scala din Milano, "Verdi Heroines" cu Orchestra Simfonica "Giuseppe Verdi", "My World" ţi "Mysterium" cu London Philharmonic Orchestra.

Lansarea albumului "Diva" al sopranei Angela Gheorghiu
Foto: (c) Simion Mechno/AGERPRES FOTO
Următorul contract de exclusivitate a fost semnat în 1998 cu EMI Classics. A înregistrat un album de duete şi arii cu Roberto Alagna şi Orchestra Royal Opera House, "La Rondine" cu London Symphony Orchestra şi "Roméo et Juliette" de Gounod cu Orchestre National du Capitole du Toulouse.
Înregistrările sub sigla EMI Classics includ şi "Il Trovatore" de Verdi cu London Symphony Orchestra şi "Carmen" de Bizet cu Orchestre National du Capitole du Toulouse, concert susţinut cu ocazia jubileului reginei Beatrix în Amsterdam (aprilie 2005, CD şi DVD) şi un recital de la Scala din Milano (2006).
În noiembrie 2011 Angela Gheorghiu a lansat "Homage to Maria Callas", editat de EMI Classics, care a fost şi casa de discuri a Mariei Callas. Albumul este compus dintr-o colecţie de arii din creaţii cunoscute din repertoriul italian şi francez, inspirată de cariera şi înregistrările Mariei Callas. Este acompaniată de Royal Philharmonic Orchestra, sub bagheta dirijorului Marco Armiliato.
Apariţiile discografice ale Angelei Gheorghiu cuprind operele complete "Madama Butterfly" de Giacomo Puccini (EMI, distinsă cu un premiu Gramophone), "L'amico Fritz" de Pietro Mascagni şi "Fedora" de Umberto Giordano (ambele CD-uri produse de Deutsche Grammophon). Spectacolele live cu "La Rondine" de la Metropolitan Opera (2009) şi "Faust" de la Royal Opera House (2004) au fost lansate pe DVD de EMI Classics în 2011. "Adriana Lecouvreur" (o producţie a Royal Opera House filmată în 2010) a fost lansată pe DVD în 2012.
"Autograph", o colecţie aniversară, 25 de ani de carieră, cuprinzând 8 CD-uri şi 1 DVD, a fost lansată de Warner Classics, în martie 2015.
În octombrie 2017, Angela Gheorghiu a lansat albumul "Eternamente" - The Verismo Album cu Warner Classics, cu arii de operă şi cântece ale compozitorilor italieni din generaţia succesoare lui Verdi. Noul său disc, care abordează repertoriul verist, a fost disponibil şi în România din luna noiembrie.
Înregistrările pentru "Eternamente" au fost realizate împreună cu Orchestra Prague Philharmonia, condusă de maestrul Emmanuel Villaume.
Partenerul Angelei Gheorghiu pentru duete a fost tenorul maltez Joseph Calleja iar înregistrările au beneficiat de acustica impecabilă a Sălii Smetana, din Praga.
Toate albumele au fost bine primite de critica de specialitate şi au primit numeroase premii cum ar fi Gramophone, Echo, Diapason d'Or, Choc du Monde de la Musique în Franţa, Premiul Cecilia în Belgia, Deutsche Schallplattenkritik-Preis în Germania, Musica e dischi Foreign Lyric Production în Italia, premiul Criticilor Americani ş.a.
Angela Gheorghiu a participat în 1999 la concertul "Michael Jackson şi Prietenii", la München. Într-un interviu pe care l-a dat jurnaliştilor britanici în 2011, artista recunoştea însă că îl preferă pe Sting şi este foarte apropiată de soţia acestuia, Trudi Styler.
A cântat la redeschiderea Royal Opera House (decembrie 1999), a Teatrului Malibran din Veneţia (mai 2001) şi a Operei din Valencia în prezenţa reginei Sofia a Spaniei (octombrie 2005). A participat la spectacolul care a marcat jubileul de aur al reginei Elisabeta a II-a (iunie 2002), concert disponibil pe DVD. În 2003 a luat parte la concertul organizat cu ocazia decernării Premiilor Nobel.

Soprana Angela Gheorghiu, la Opera Naţionala Bucureşti, cu ocazia proiecţiei în HD a spectacolului "Tosca", în care deţine rolul titular
Foto: (c) Radu TUŢĂ/AGERPRES FOTO
În decembrie 2000 Angela Gheorghiu a interpretat rolul titular în "Tosca", filmul regizat de Benoît Jacquot. De asemenea, a interpretat rolul Julietei în filmul "Roméo et Juliette" lansat pe DVD de Online Classics.
A deţinut rolul principal în premiera mondială a operei "Marius et Fanny" de Vladimir Cosma la Opera din Marsilia, în 2007.
În iunie 2012 Angela Gheorghiu a sărbătorit 20 de ani de la debutul pe scena Operei Regale din Londra, interpretând rolul principal din La Bohčme.
A cântat, în octombrie 2011, la redeschiderea Teatrului Balşoi din Moscova. Mai târziu, în decembrie, deschide amfiteatrul Katara din Doha, Qatar, cântând muzică compusă special pentru ea de Vangelis.
În 2014, Angela Gheorghiu a cântat în "Adriana Lecouvreur", "Tosca" şi "La Bohčme" la Viena precum şi în concerte la Amsterdam, Londra, Praga, München, Hamburg, Barcelona şi Viena (Konzerthaus) şi a susţinut recitaluri la Milano (Teatro alla Scala).
În martie 2015 a debutat scenic în "Werther" la Opera de Stat din Viena, sub conducerea muzicală a lui Frederic Chaslin, rol pe care îl va relua cu mare succes la Festivalul de la Salzburg, în acelaşi an.
Primul turneu al Angelei Gheorghiu în Australia a avut loc în octombrie 2015, cu concerte în Melbourne şi Sydney, recenziile reprezentaţiilor fiind entuziaste, arată site-ul citat.
În septembrie 2017, a participat la concertul de 10 ani de la aniversarea lui Luciano Pavarotti, la Arena di Verona, cu Placido Domingo, José Carreras, Il Volo şi Massimo Ranieri.
Angela Gheorghiu a primit numeroase distincţii între care se află: "La Medaille Vermeille de la Ville de Paris", "Officier de l'Ordre des Arts et Lettres" şi "Chevalier de l'Ordre des Arts et Lettres" în Franţa, Premiul Cultural European pentru Muzică, la Dresda, cu ocazia celei de-a 25-a aniversări a reunificării Germaniei.
Ioana Sandu (stg.), Ioana Dan (dr.), mama şi fiica Angelei Gheorghiu, participă la ceremonia de decernare a titlului de Doctor Honoris Causa, sopranei Angela Gheorghiu, de către Universitatea din Bucureşti
Foto: (c) Sorin LUPŞA/AGERPRES FOTO
În 2010 i-a fost decernat de preşedintele României Ordinul Naţional "Steaua României", i-a fost acordat, de asemenea, şi titlul onorific Doctor Honoris Causa din partea Universităţii de Arte din Iaşi. În 2012 a primit decoraţia regala "Nihil Sine Deo" din partea regelui Mihai I pentru promovarea culturii româneşti peste hotare. În 2014 a primit titlul onorific Doctor Honoris Causa din partea Academiei de Muzica "Gheorghe Dima" din Cluj Napoca. În mai 2017, Angela Gheorghiu a obţinut titlul de Doctor Honoris Causa de la Universitatea din Bucureşti.
Recent, la 23 februarie 2018, Angela Gheorghiu a primit premiul Victoire d'Honneur pentru cariera sa exemplară, în cadrul celei de-a 25-a ediţii a premiilor Victoires de la Musique Classique, cunoscute drept echivalentul francez al premiilor americane Grammy.
La ceremonia de la Grange au Lac (Franţa), soprana Angela Gheorghiu a fost prezentată de către organizatori drept "cea mai flamboaiantă, cea mai uimitoare şi mai emoţionantă dintre sopranele de astăzi". AGERPRES/(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Liviu Tatu, editor online: Irina Giurgiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
22 august - Ziua internațională de comemorare a victimelor actelor de violență comise în numele religiei sau al credinței (ONU)
Ziua internațională de comemorare a victimelor actelor de violență comise în numele religiei sau al credinței se marchează în fiecare an pe 22 august. A fost instituită de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite prin rezoluția A/RES/73/296, adoptată la 28 mai 2019. Data a fost aleasă imediat după Ziua internațională de comemorare a victim
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 22 august
Ortodoxe Sf. Mc. Agatonic și cei împreună cu el Greco-catolice Sf. m. Agatonic și cei împreună cu el; Sf. Fecioară Maria Regină Romano-catolice Sf. Fecioară Maria, Regină Sfântul Mucenic Agatonic este pomenit în calendarul creșt
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 22 august
Este a 234-a zi a anului 2026. Au mai rămas 131 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 27 m și apune la 20 h 10 m. Luna răsare la 17 h 03 și apune la 00 h 17 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Săptămâna europeană 17-21 august 2026
Evenimente desfășurate la nivelul instituțiilor europene în perioada 17-21 august 2026: UE își reafirmă solidaritatea cu Ucraina cu ocazia celei de a 35-a aniversări a independenței țării; Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a anunțat că vrea să crească cu o treime numărul entităților ruse sancționate din cauza războiului din Ucraina; UE susține Curte
Retrospectiva evenimentelor interne 17-21 august 2026
O dronă marină cu încărcătură explozivă a fost distrusă în zona platformei Neptun Deep din Marea Neagră. Curtea Constituțională a României a stabilit ca fiind constituțional un amendament introdus în Legea integrității la cererea PSD și AUR, prin care aleșii găsiți incompatibili sau în conflict de interese își pierd funcțiile la 30 de zile
PERSONALITATEA ZILEI: Actorul Marin Moraru
Actor de teatru și film, Marin Moraru s-a născut la data de 31 ianuarie 1937 în București. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică 'I.L. Caragiale' București, în anul 1961, la clasa Dinei Cocea, având ca examen de diplomă rolul Agamiță Dandanache din piesa 'O scrisoare pierdută' de I.L. Caragiale. A debutat p
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
Festivalul Național de Muzică Ușoară 'Mamaia', ajuns la a 63-a ediție, invită publicul, în perioada 21-23 august, la o nouă întâlnire cu eleganța, nostalgia și hiturile care au marcat generații întregi. Festivalul își păstrează și în acest an structura consacrată și aduce în prim-plan cele două secțiuni repreze
21 august - Ziua internațională pentru comemorarea și omagierea victimelor terorismului (ONU)
La 21 august este marcată, sub auspiciile Organizației Națiunilor Unite, Ziua internațională pentru comemorarea și omagierea victimelor terorismului. Marcarea acestei zile a fost instituită prin Rezoluția 72/165 a Adunării Generale a Națiunilor Unite, conform https://www.un.org/. Scopul vizează s
21 august - Ziua medicinei militare
Ziua medicinei militare este celebrată anual la 21 august. Domnitorul Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) a semnat Înaltul Decret Domnesc nr. 4629/21 august 1862 prin care a luat ființă Corpul Ofițerilor Sanitari ai Armatei și Direcția Generală a Serviciului Sanitar Român, acesta fiind momentul constituirii structurii specializate pentru asigurarea săn
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 21 august
Ortodoxe Sf. Ap. Tadeu; Sf. Mc. Donat diaconul, Romul preotul, Silvan diaconul și Venust; Sf. Mc. Vasa, cu fiii ei Greco-catolice Sf. ap. Iuda Tadeu; Sf. m. Vasa și fiii ei; Sf. papă Pius al X-lea Romano-catolice Sf. Pius al X-lea, pp. Sfântul Ap
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 21 august
Este a 233-a zi a anului 2026. Au mai rămas 132 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 25 m și apune la 20 h 11 m. Luna răsare la 16 h 09. Luna nu apune în această zi. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PATRIMONIUL MONDIAL UNESCO: Centrul istoric al orașului Graz și Castelul Eggenberg (Austria)
Centrul istoric al orașului Graz, împreună cu Castelul Eggenberg (Schloss Eggenberg), formează unul dintre cele mai valoroase ansambluri urbane și arhitecturale din Europa Centrală. Înscris pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO în 1999 (centrul istoric) și extins în 2010 pentru a include și castelul, situl reprezintă un exemplu remarcabil de sinteză c
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 20 august
Ortodoxe Sf. Proroc Samuel; Sf. Mc. Sever, Eliodor și Teoharie Greco-catolice Sf. pf. Samuel; Sf. Bernard Romano-catolice Ss. Bernard, abate, înv.; Samuel, profet Sfântul Proroc Samuel este pomenit de Biserica Ortodoxă în ziua de 20 a
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 20 august
Este a 232-a zi a anului 2026. Au mai rămas 133 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 24 m și apune la 20 h 13 m. Luna răsare la 15 h 08 și apune la 23 h 34 m. Luna la Primul Pătrar la 05 h 46 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
AnulBrâncuși/ Constantin Brâncuși în muzeele lumii
Constantin Brâncuși, unul dintre cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea, s-a născut în 1876, la Hobița, dar a trăit și a lucrat la Paris din primul deceniu al secolului trecut până la moartea sa, în 1957, indică https://www.centrepompidou.fr/. Din atelierul său din capitala Fr











