Ziua internaţională a limbii materne este sărbătorită anual la 21 februarie pentru a promova diversitatea culturală şi lingvistică pe întreg mapamondul.

A fost proclamată în cadrul Conferinţei Generale a UNESCO din 17 noiembrie 1999 când statele membre ale organizaţiei s-au angajat să contribuie la protecţia şi revigorarea bogatei diversităţi culturale prin promovarea limbilor materne ca formă de comunicare, interacţiune şi înţelegere între diferite popoare. Data de 21 februarie face trimitere la evenimentele din această zi a anului 1952, când mai mulţi studenţi ce demonstrau în Dhaka pentru recunoaşterea limbii lor materne ''bangla'', drept una din cele două limbi ale Pakistanului de atunci, au fost împuşcaţi de forţele de poliţie, potrivit www.un.org.

Ziua internaţională a limbii materne a fost celebrată pentru prima dată de Organizaţia Naţiunilor Unite în anul 2000. Mai târziu, în anul 2007, la 16 mai, Adunarea Generală a ONU, printr-o rezoluţie, a invitat statele membre "să promoveze conservarea şi protecţia tuturor limbilor utilizate de popoarele lumii". De asemenea a proclamat 2008 ca ''Anul Internaţional al limbilor'', pentru a promova unitatea în diversitate şi înţelegerea internaţională, prin multilingvism şi multiculturalism.

Limba maternă este cel mai puternic instrumente de conservare şi dezvoltare a patrimoniului mondial material şi imaterial, respectiv o componentă esenţială în procesul de definire a unei minorităţi naţionale. Însuşirea limbii materne, precum şi utilizarea ei ca mijloc de comunicare contribuie la conservarea şi perpetuarea identităţii fiecărei minorităţi.

Limba maternă se poate pierde foarte uşor, dacă nu este învăţată şi vorbită în familie ori dacă nu este studiată şi exersată în şcoală. Potrivit www.unesco.org, se estimează că, în cazul în care nu se acţionează în acest sens, jumătate din cele circa 6.000 de limbi vorbite astăzi ar putea dispărea până la sfârşitul acestui secol. Odată cu dispariţia limbilor şi a documentelor nescrise, omenirea ar pierde nu numai o bogăţie culturală, dar şi importante cunoştinţe milenare încorporate în limbile indigene.

Acţiunile ce promovează diseminarea limbilor materne servesc nu doar scopul încurajării diversităţii lingvistice şi educaţiei multilingve, ci ajută şi la dezvoltarea conştiinţei tradiţiilor lingvistice şi culturale în întreaga lume şi la inspirarea solidarităţii bazată pe înţelegere, toleranţă şi dialog. Astfel, în statele membre ONU, Ziua internaţională a limbilor materne este marcată prin organizarea a diferite manifestări culturale, seminarii, conferinţe, concursuri pe teme culturale, lingvistice şi educative, de către autorităţile guvernamentale, universităţi, institute de cercetare, culturale şi asociaţii culturale şi de tineret.

În 2018, tema Zilei internaţionale a limbii materne este "Acţionând împreună pentru diversitatea lingvistică şi multilingvism". În acest an UNESCO marchează cea de-a 70-a aniversare a Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului şi afirmaţia că nu face discriminări pe baza limbii traducând-o în mai mult de 500 de limbi. Evenimentul va fi marcat la sediul UNESCO din Paris, printr-o dezbatere a experţilor lingvişti cu tema "Limbile noastre, activele noastre", organizată în colaborare cu Organizaţia Internaţională de Francofonie, potrivit www.unesco.org.

În mesajul transmis cu prilejul Zilei internaţionale a limbii materne, directorul general al UNESCO, Audrey Azoulay, subliniază că aceasta este o ocazie "de a reaminti angajamentul Organizaţiei noastre de a apăra şi de a proteja promovarea limbilor. O limbă este mult mai mult decât un mijloc de comunicare; este chiar condiţia umanitatea noastră. Valorile noastre, credinţele noastre şi identitatea noastră sunt încorporate în ea. UNESCO sprijină astfel politicile lingvistice, în special în ţările multilingve, care promovează limbile materne şi limbile indigene (...), recomandă utilizarea acestor limbi din primii ani de şcolarizare, deoarece copiii învaţă cel mai bine în limba maternă. De asemenea, încurajează utilizarea lor în spaţiile publice şi în incintă mai ales pe internet, unde multilingvismul ar trebui să devină regulă." AGERPRES (Documentare - Cerasela Bădiţă, editor online: Daniela Juncu)