Mănăstirea Rila, cea mai mare şi mai cunoscută mănăstire ortodoxă din Bulgaria, a fost înscrisă în Patrimoniul Mondial UNESCO în anul 1983.

Potrivit site-ului UNESCO, http://whc.unesco.org, Mănăstirea Rila a fost înfiinţată în secolul al X-lea de Sf. Ioan de la Rila, un pustnic canonizat de Biserica Ortodoxă. Locuinţa şi mormântul său au devenit un loc sfânt şi au fost transformate într-un complex monastic care a jucat un rol important în viaţa spirituală şi socială a Bulgariei medievale. Distrus de foc la începutul secolului al XIX-lea, complexul a fost reconstruit între 1834 şi 1862. Un exemplu caracteristic al Renaşterii bulgare (secolele XVIII-XIX), monumentul simbolizează, conform UNESCO, conştientizarea unei identităţi culturale slave după secole de ocupaţie otomană.

Mănăstirea este situată în partea de nord-vest a Munţilor Rila, la o altitudine de 1.147 de metri deasupra nivelului mării, în valea Râului Rilska, la 117 kilometri sud de capitala bulgară Sofia. Complexul monahal se află la doar 3 kilometri de oraşul Rila şi acoperă o suprafaţă de aproximativ 8.800 de metri pătraţi.

Având o arhitectură unică, aşezământul se înfăţişează dinspre exterior ca o puternică fortăreaţă, notează site-ul www.crestinortodox.ro. Zidurile înalte de 24 de metri alcătuiesc un pentagon neregulat. Intrând printr-una din cele două porţi mari de fier, se ajunge în curtea interioară, o capodoperă a arhitecturii locale: arce şi coloane, scări de lemn şi balcoane sculptate, precum şi un număr de 300-400 de chilii monahale.

Foto: (c) AGERPRES FOTO

Izvoarele istorice privind viaţa Sfântului Ioan de la Rila nu dau detalii despre data exactă a întemeierii mănăstirii. Cea mai veche menţionare a Mănăstirii Rila se regăseşte în "Viaţa Sfântului Ioan de Rila", scrisa între anii 1173 şi 1180, în Grecia, de către Ioan Scylitzes, scriitor bizantin şi guvernator de Sredets (oraşul Sofia de astăzi). Acesta scria că sfântul a binecuvântat ridicarea unei mănăstiri.

În pofida faptului că Mănăstirea Rila a fost ridicată fără protecţia vreunui demnitar sau rege bulgar, aceasta a primit, de-a lungul vremii, donaţii de la mai mulţi regi bulgari, printre care Ivan Shishman (1371-1393), Ivan Asan (1218-1241) şi Kaliman Asan (1241-1246), potrivit www.crestinortodox.ro.

În timpul ocupaţiei otomane, mănăstirea a supravieţuit, însă s-au pierdut unele pământuri ale acesteia. Mănăstirea Rila a fost abandonată între anii 1451 şi 1460. În anul 1469, au fost aduse de la Tărnovo moaştele Sfântului Ioan de la Rila. Odată cu mutarea sfintelor moaşte, Mănăstirea Rila a ajuns să fie cunoscută în toată ţara, cât şi peste hotare.

Foto: (c) AGERPRES FOTO

Timp de aproape 20 de ani, până la începutul secolului al XIX-lea, în jurul mănăstirii au fost ridicate patru biserici: Biserica Adormirea Maicii Domnului, Biserica Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, Biserica Sfântul Evanghelist Luca şi Biserica Acoperământul Maicii Domnului. Tot atunci a fost reparată biserica de la mormântul Sfântului Ioan.

Prima tiparniţă din Bulgaria a început să imprime tot în cadrul Mănăstirii Rila. Maşina de imprimat, lucrată la Viena, se păstrează şi astăzi în muzeul mănăstirii, precizează www.crestinortodox.ro.

Foto: (c) AGERPRES FOTO

Odată cu Eliberarea Bulgariei (1878), Mănăstirea Rila şi-a pierdut din importanţa iniţială, nemaifiind văzută ca un loc central al ţării, ci doar ca un semnificativ loc de rugăciune. După instituirea regimului comunist în Bulgaria, activităţile religioase au fost restrânse, bunurile şi proprietăţile lăcaşului de cult au fost confiscate, iar mănăstirea a fost transformată în muzeu. Totuşi, în anul 1976, Mănăstirea Rila a fost declarată monument istoric şi arhitectural naţional, iar în anul 1983 a fost trecută pe lista Patrimoniului Mondial de Cultură UNESCO. În 1991, statutul iniţial al mănăstirii a fost recunoscut printr-un decret special al Consiliului de Miniştri. AGERPRES/(Documentare - Cristian Anghelache, Arhiva Foto - Elena Bălan, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Irina Giurgiu)