JO 2018: Istoria participării României la Jocurile Olimpice de iarnă
România a participat la aproape toate ediţiile Jocurilor Olimpice de iarnă, excepţie făcând prima ediţie din 1924 şi cea din 1960. La competiţia din 1968, de la Grenoble, Franţa, România a obţinut prima şi, până în prezent, singura medalie din istoria participărilor - medalia de bronz, câştigată de echipajul de bob-2 persoane, alcătuit din Ion Panţuru şi Nicolae Neagoe.
Istoria participării României la Jocurile Olimpice de iarnă începe în 1928, când ţara noastră a concurat cu 10 sportivi la o singură probă: bob. Delegaţia de sportivi români nu a primit susţinere financiară din partea statului pentru participarea la olimpiadă, astfel că sportivii care s-au înscris au fost nevoiţi să suporte singuri cheltuielile de deplasare şi de participare. Pe lângă echipele de bob, a mai participat şi o echipă de militari, condusă de locotenentul Ion Zăgănescu. Echipa României s-a clasat pe locul 8 din 9 ţări participante.
La ediţia din 1932, desfăşurată la Lake Placid, SUA, România a participat cu patru sportivi, tot la proba de bob. Cheltuielile de participare au fost susţinute prin organizarea de baluri şi colecte publice, prin sprijin financiar din partea Ministerului de Război, cei 4 sportivi fiind şi aviatori, şi prin contribuţia fiecărui sportiv cu câte 25.000 lei. Rezultatele obţinute, locurile 4 la bob-2 şi 6 la bob-4, au fost remarcabile, având în vedere că sportivii se antrenaseră în condiţii modeste în România. La această ediţie, România a obţinut 4 puncte, clasându-se pe locul 10 în clasamentul pe naţiuni, potrivit http://www.cosr.ro. Aceasta a fost cea mai bună clasare a României la Jocurile Olimpice de iarnă din istoria participărilor.
În 1936, Jocurile Olimpice de iarnă s-au desfăşurat în Germania, la Garmisch-Partenkirchen. România a participat cu 15 sportivi (14 bărbaţi şi o femeie), care au concurat la opt probe din cinci sporturi. Această ediţie a însemnat pentru România prima participare la o olimpiadă de iarnă în probele de patinaj artistic, sărituri cu schiurile, schi alpin şi schi fond. Cel mai bun rezultat al delegaţiei României a fost locul 13, obţinut de perechea Irina Timciuc - Alfred Eisenbeisser-Feraru la patinaj artistic, precizează http://www.cosr.ro.
Al Doilea Război Mondial determină anularea a două ediţii ale Jocurilor Olimpice de iarnă.
Ediţia de după război, din 1948, s-a desfăşurat la St. Moritz, Elveţia. România a participat cu o delegaţie formată din şapte sportivi, toţi bărbaţi, care au concurat la un singur sport, cu trei probe de schi. Schiorii Dumitru Sulică, Ion Coliban, Dumitru Frăţilă, Radu Scârneci, Vasile Ionescu, Béla Imre şi Mihai Bâră au ocupat locuri între 38 şi 74, ei concurând la probele de slalom, coborâre şi combinată alpină. Delegaţia României nu a obţinut niciun punct. Românii au fost prezenţi şi la proba demonstrativă de patrulă militară pe distanţa de 28,05 km, unde a participat o echipă de militari condusă de căpitanul Ştefan Ionescu, primul comandant al C.S. Dinamo Braşov.
România a participat la Jocurile Olimpice de iarnă din 1952 cu 16 sportivi, care au concurat la trei sporturi: combinata nordică, schi alpin şi schi fond. România a trimis la Oslo, în Norvegia, o delegaţie formată numai din bărbaţi, care au participat la şapte probe de schi. La această ediţie s-a înregistrat prima participare la o olimpiadă de iarnă a unui reprezentant român în proba de combinata nordică. Cel mai bun rezultat obţinut de delegaţia României a fost locul 10, la ştafeta de 4x10 km, la schi fond, conform http://www.cosr.ro. Echipa a fost formată din Moise Crăciun, Manole Aldescu, Dumitru Frăţilă şi Constantin Enache. Alte rezultate bune au fost locul 19, obţinut de Niculae-Cornel Crăciun, la combinata nordică şi locul 22 obţinut de Gheorghe Olteanu în cursa de 50 km.
La Jocurile Olimpice de la Cortina d'Ampezzo, Italia, din 1956, România a participat cu 19 sportivi (13 bărbaţi şi 6 femei), care au concurat la patru sporturi (bob, sărituri cu schiurile, schi alpin şi schi fond). Cele mai bune rezultate obţinute de delegaţia României au fost locurile 14 obţinute de echipajul de bob de 2 persoane (Heinrich Enea şi Mărgărit Blăgescu) şi de cel de 4 persoane (Heinrich Enea, Nicolae Moiceanu, Dumitru Frăţilă şi Mărgărit Blăgescu). Alte două echipaje au ocupat locul 18 la cel de două persoane şi 20 la cel de patru persoane. La această ediţie au participat echipe din 32 de ţări.
După absenţa la Jocurile Olimpice din 1960, România a revenit în competiţie, în 1964, la Innsbruck, cu 27 sportivi (numai bărbaţi), care au concurat la 4 sporturi: biatlon, bob, hochei pe gheaţă şi schi fond, cu şase probe. Cel mai bun rezultat obţinut de delegaţia României a fost locul 5, obţinut de biatlonistul Gheorghe Vilmoş la proba de 20 km. La această ediţie s-a înregistrat prima participare la o olimpiadă de iarnă a echipei naţionale de hochei pe gheaţă a României, din care făcea parte şi braşoveanul Ion Ţiriac, care a devenit cunoscut mai târziu ca jucător de tenis şi, ulterior, ca om de afaceri. Echipa naţională de hochei s-a clasat, în final, pe locul 12. În această competiţie, a debutat Ion Panţuru (la bob-2 şi la bob-4), participant la patru olimpiade de iarnă. România a încheiat această ediţie cu 2 puncte, ocupând locul 19 în clasamentul pe puncte.
La Jocurile Olimpice din 1968, de la Grenoble (Franţa) România a înregistrat cel mai reprezentativ succes din istoria participărilor. Delegaţia formată din 30 sportivi (29 bărbaţi şi 1 femeie), a concurat la nouă probe din cinci sporturi - biatlon, bob, hochei pe gheaţă, patinaj artistic şi schi alpin. La această ediţie, România a obţinut prima şi, până în prezent, singura medalie din istoria participărilor - medalia de bronz, câştigată de echipajul de bob-2 persoane, alcătuit din Ion Panţuru şi Nicolae Neagoe. Cei doi boberi deveniseră campioni europeni cu un an în urmă şi vicecampioni europeni înaintea concursului de la Grenoble. S-au clasat la numai câteva sutimi de secundă în spatele celebrului italian Eugenio Monti, campionul JO, notează ''Enciclopedia educaţiei fizice şi sportului din România''. (Ed. Aramis, Bucureşti, 2002). Ei au făcut parte şi din echipajul de bob-4 persoane, împreună cu Petre Hristovici şi Gheorghe Maftei, care s-a clasat pe locul patru la olimpiadă. Două alte participări apreciate au fost cele ale schiorului junior Dan Cristea, născut în 1949, care a ocupat locul 25 la slalom şi ale patinatoarei Beatrice Huştiu, născută în 1956, care la numai 11 ani şi jumătate, s-a clasat pe locul 29, devansând în programul liber 12 patinatoare cu experienţă.
Bilanţul delegaţiei României a fost cel mai semnificativ din toate participările la olimpiadele albe: medalie de bronz la bob-2 persoane, locul 4 la bob-4 persoane şi locul 7 la ştafeta de biatlon pe distanţa de 4 x 7,5 km. România a acumulat 7 puncte în clasamentul pe naţiuni, ocupând locul 15 pe medalii şi locul 16 în ierarhia pe puncte. În competiţie au participat echipe din 37 de naţiuni.

Sursa foto: (c) AGERPRES FOTO / ARHIVA ISTORICĂ
România a participat la Jocurile Olimpice de iarnă din 1972, de la Sapporo, Japonia, cu 13 sportivi, numai bărbaţi, care au concurat la 4 sporturi: biatlon, bob, patinaj artistic şi schi alpin. Cel mai bun rezultat obţinut de delegaţia României a fost locul 5 obţinut de echipajul de bob - 2 persoane, format din Ion Panţuru şi Ion Zangor. Cei doi boberi au făcut parte şi din echipa de bob - 4 (împreună cu Dumitru Pascu şi Dumitru Focşeneanu) care s-a clasat pe locul 10. Un alt loc bun a fost obţinut de ştafeta masculină la biatlon care s-a clasat pe locul 9. La această ediţie a Jocurilor Olimpice, România a obţinut 2 puncte, clasându-se pe locul 18 în clasamentul pe naţiuni.
În 1976, la Innsbruck, Austria, cel mai bun rezultat al echipei de români, formată din 32 bărbaţi, a fost locul 7, pe care s-a clasat echipa masculină de hochei, care a realizat patru victorii (4-3 cu Austria, 4-3 cu Elveţia, 9-4 cu Bulgaria şi 3-1 cu Japonia) din 6 meciuri desfăşurate. Echipajul de bob-4 persoane s-a clasat pe locul opt, iar echipajul de bob-2 persoane România I, condus de Ion Panţuru, a terminat pe locul 11. Un alt loc important a fost locul 10 obţinut de ştafeta masculină de 4 x 7,5 km la biatlon. Ion Panţuru era atunci antrenor, însă din cauza accidentării unuia dintre elevii săi, a intrat în competiţie.
România participă în 1980, la Lake Placid, SUA, cu o delegaţie formată din 35 sportivi (33 bărbaţi şi 2 femei), care au concurat la 4 sporturi cu 9 probe (8 masculine şi 1 feminină). La această ediţie s-a înregistrat prima participare la o olimpiadă de iarnă a unor reprezentanţi români în probele de patinaj viteză şi sanie. Cele mai bune rezultate obţinute de delegaţia României au fost locurile 8 obţinute de echipa masculină de hochei şi de echipa de bob - 4 persoane România I. Echipa de hochei pe gheaţă a României a evoluat în grupa B, alături de Suedia, SUA, Cehoslovacia, Germania Federală şi Norvegia. Primul meci desfăşurat a fost victoria cu 6-4 împotriva RFG-ului, în care Doru Tureanu a marcat patru goluri, fiind declarat cel mai bun hocheist al zilei la olimpiadă. În clasamentul final, echipa României s-a clasat pe locul 8. Echipajele de bob au obţinut şi ele rezultate bune: bobul de 4 persoane România I s-a clasat pe locul 8, iar cel de 2 persoane România I pe locul 11.
La Sarajevo, Iugoslavia, în 1984, România a participat cu 19 sportivi (16 bărbaţi şi 3 femei) care au concurat la 6 sporturi (biatlon, bob, patinaj viteză, sanie, schi alpin şi schi fond) cu 19 probe. Cea mai bună performanţă a fost obţinută de boberi, care s-au clasat pe locul 7 la bob-4, potrivit http://www.cosr.ro. Echipajul de sanie-2 masculin s-a clasat pe locul 11, iar ştafeta masculină de biatlon a obţinut locul 13.
La ediţia a 15-a a Jocurilor Olimpice, din 1988, de la Calgary, Canada, au participat 57 de naţiuni. România a avut 14 sportivi, dintre care cinci femei, în competiţie, în probele de schi alpin, bob, schi fond şi sanie. Cel mai bun rezultat obţinut a fost locul 12, obţinut de echipa feminină de schi fond 4 x 5 km.
În 1992, la Albertville, Franţa, au concurat 23 sportivi români (14 bărbaţi şi 9 femei), la 8 sporturi (biatlon, bob, patinaj artistic, sărituri cu schiurile, schi alpin şi schi fond). Cele mai bune rezultate obţinute de delegaţia României au fost locul 4, obţinut de echipajul de sanie - 2 persoane (Ioan Apostol şi Liviu Cepoi) şi locul 6 obţinut de Mihaela Dascălu în proba de patinaj viteză pe distanţa de 1.000 m. Ştafeta feminină de biatlon 3 x 7,5 km s-a clasat pe locul 10. Echipajul de sanie-dublu, care s-a clasat pe locul 4, a concurat cu o sanie veche Germina, fabricată în fosta RDG şi modificată pentru a-i îmbunătăţi aerodinamica. Delegaţia României a obţinut, în final, 4 puncte, clasându-se pe locul 22 în clasamentul pe naţiuni.
În 1994, România a participat la Lillehammer, Norvegia, cu 23 de sportivi la 7 sporturi (biatlon, bob, patinaj artistic, patinaj viteză, sanie, schi alpin şi schi fond). Cele mai bune rezultate obţinute de delegaţia României au fost locul 6 obţinut de echipajul de sanie - 2 persoane (Ioan Apostol şi Liviu Cepoi) şi două locuri 8 obţinute de Mihaela Dascălu în probele de patinaj viteză pe distanţele de 1.500 m şi 3.000 m. Cornel Gheorghe a ocupat locul 14 la prima sa participare la Jocurile Olimpice. Ştafeta de 4 x 7,5 km la biatlon feminin a terminat pe locul 16. României a obţinut doar un punct (la sanie), clasându-se pe locul 28 în clasamentul pe naţiuni.
În 1998, Japonia a fost pentru a doua oară gazda Olimpiadei de iarnă, la Nagano. România a fost prezentă cu 17 sportivi (5 femei şi 12 bărbaţi), cel mai bine comportându-se Éva Tófalvi, care se clasează pe locul 11 în proba de biatlon 15 km.
În 2002, România a trimis la Salt Lake City (SUA) o delegaţie formată din 21 sportivi (11 bărbaţi şi 10 femei), concurând la 8 sporturi cu 26 probe (14 masculine şi 12 feminine). La această ediţie s-a înregistrat prima participare la o olimpiada de iarnă a unui sportiv român în proba de patinaj viteză pe pistă scurtă. Cele mai bune rezultate obţinute de delegaţia României au fost două locuri 15 obţinute de echipajul de sanie - 2 persoane - Eugen Radu şi Marian Tican - şi de echipajul de bob -2 persoane - Erika Kovacs şi Maria Spirescu. Cel mai bun rezultat individual l-a obţinut Katalin Kristo la patinaj viteză pe pistă scurtă: locul 17 la 1.500 m.
România a trimis la Torino, Italia, în 2006, o delegaţie formată din 25 sportivi (16 bărbaţi şi 9 femei), care au concurat la 8 sporturi cu 30 probe (15 masculine şi 15 feminine). Cele mai bune rezultate obţinute de delegaţia României au fost locul 14, obţinut de Gheorghe Chiper, la patinaj artistic şi de ştafeta feminină de biatlon pe distanţa de 4 x 6 km (Dana Elena Plotogea, Éva Tófalvi, Mihaela Purdea şi Alexandra Rusu).

Sursa foto: (c) GEORGE CĂLIN / AGERPRES FOTO
În 2010, România a participat la Jocurile Olimpice de iarnă de la Vancouver, Canada, cu 29 de sportivi, care au concurat la 9 sporturi (biatlon, bob, patinaj artistic, patinaj viteză, sanie, schi acrobatic, schi alpin, schi fond şi skeleton). La această ediţie s-a înregistrat prima participare la o olimpiadă de iarnă a unui reprezentant al României în proba de skeleton. Cel mai bun rezultat al delegaţiei României a fost locul 10, la ştafeta feminină de 4 x 6 km, formată din Dana Plotogea, Éva Tófalvi, Mihaela Purdea şi Reka Ferencz. Alte rezultate bune au fost cele două locuri 11 obţinute de biatlonista Éva Tófalvi, în cursa de 15 km individual, şi de echipajul de bob - 2 persoane, format din Nicolae Istrate şi Florin Cezar Crăciun. Cea mai bună clasare în probele de schi a fost locul 16 obţinut de echipajul de sprint la schi fond, format din Paul Constantin Pepene şi Petrică Hogiu.

Sursa foto: (c) SIMION MECHNO / AGERRES FOTO
La ediţia Jocurilor Olimpice de iarnă din 2014, organizată între 7 şi 23 februarie, la Soci, în Rusia, România a deplasat o delegaţie de 24 de sportivi, care au concurat la 8 discipline (schi alpin, schi fond, biatlon, sărituri cu schiurile, patinaj artistic, bob, sanie şi skeleton), iar port-drapel la cele două ceremonii a fost biatlonista Eva Tofalvi. Locul 17, ocupat de echipajele feminin, respectiv masculin de bob-2, a fost cea mai bună clasare pentru sportivii români la Jocurile Olimpice de iarnă de la Soci. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Liviu Tatu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
22 august - Ziua internațională de comemorare a victimelor actelor de violență comise în numele religiei sau al credinței (ONU)
Ziua internațională de comemorare a victimelor actelor de violență comise în numele religiei sau al credinței se marchează în fiecare an pe 22 august. A fost instituită de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite prin rezoluția A/RES/73/296, adoptată la 28 mai 2019. Data a fost aleasă imediat după Ziua internațională de comemorare a victim
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 22 august
Ortodoxe Sf. Mc. Agatonic și cei împreună cu el Greco-catolice Sf. m. Agatonic și cei împreună cu el; Sf. Fecioară Maria Regină Romano-catolice Sf. Fecioară Maria, Regină Sfântul Mucenic Agatonic este pomenit în calendarul creșt
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 22 august
Este a 234-a zi a anului 2026. Au mai rămas 131 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 27 m și apune la 20 h 10 m. Luna răsare la 17 h 03 și apune la 00 h 17 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Săptămâna europeană 17-21 august 2026
Evenimente desfășurate la nivelul instituțiilor europene în perioada 17-21 august 2026: UE își reafirmă solidaritatea cu Ucraina cu ocazia celei de a 35-a aniversări a independenței țării; Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a anunțat că vrea să crească cu o treime numărul entităților ruse sancționate din cauza războiului din Ucraina; UE susține Curte
Retrospectiva evenimentelor interne 17-21 august 2026
O dronă marină cu încărcătură explozivă a fost distrusă în zona platformei Neptun Deep din Marea Neagră. Curtea Constituțională a României a stabilit ca fiind constituțional un amendament introdus în Legea integrității la cererea PSD și AUR, prin care aleșii găsiți incompatibili sau în conflict de interese își pierd funcțiile la 30 de zile
PERSONALITATEA ZILEI: Actorul Marin Moraru
Actor de teatru și film, Marin Moraru s-a născut la data de 31 ianuarie 1937 în București. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică 'I.L. Caragiale' București, în anul 1961, la clasa Dinei Cocea, având ca examen de diplomă rolul Agamiță Dandanache din piesa 'O scrisoare pierdută' de I.L. Caragiale. A debutat p
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
Festivalul Național de Muzică Ușoară 'Mamaia', ajuns la a 63-a ediție, invită publicul, în perioada 21-23 august, la o nouă întâlnire cu eleganța, nostalgia și hiturile care au marcat generații întregi. Festivalul își păstrează și în acest an structura consacrată și aduce în prim-plan cele două secțiuni repreze
21 august - Ziua internațională pentru comemorarea și omagierea victimelor terorismului (ONU)
La 21 august este marcată, sub auspiciile Organizației Națiunilor Unite, Ziua internațională pentru comemorarea și omagierea victimelor terorismului. Marcarea acestei zile a fost instituită prin Rezoluția 72/165 a Adunării Generale a Națiunilor Unite, conform https://www.un.org/. Scopul vizează s
21 august - Ziua medicinei militare
Ziua medicinei militare este celebrată anual la 21 august. Domnitorul Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) a semnat Înaltul Decret Domnesc nr. 4629/21 august 1862 prin care a luat ființă Corpul Ofițerilor Sanitari ai Armatei și Direcția Generală a Serviciului Sanitar Român, acesta fiind momentul constituirii structurii specializate pentru asigurarea săn
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 21 august
Ortodoxe Sf. Ap. Tadeu; Sf. Mc. Donat diaconul, Romul preotul, Silvan diaconul și Venust; Sf. Mc. Vasa, cu fiii ei Greco-catolice Sf. ap. Iuda Tadeu; Sf. m. Vasa și fiii ei; Sf. papă Pius al X-lea Romano-catolice Sf. Pius al X-lea, pp. Sfântul Ap
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 21 august
Este a 233-a zi a anului 2026. Au mai rămas 132 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 25 m și apune la 20 h 11 m. Luna răsare la 16 h 09. Luna nu apune în această zi. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PATRIMONIUL MONDIAL UNESCO: Centrul istoric al orașului Graz și Castelul Eggenberg (Austria)
Centrul istoric al orașului Graz, împreună cu Castelul Eggenberg (Schloss Eggenberg), formează unul dintre cele mai valoroase ansambluri urbane și arhitecturale din Europa Centrală. Înscris pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO în 1999 (centrul istoric) și extins în 2010 pentru a include și castelul, situl reprezintă un exemplu remarcabil de sinteză c
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 20 august
Ortodoxe Sf. Proroc Samuel; Sf. Mc. Sever, Eliodor și Teoharie Greco-catolice Sf. pf. Samuel; Sf. Bernard Romano-catolice Ss. Bernard, abate, înv.; Samuel, profet Sfântul Proroc Samuel este pomenit de Biserica Ortodoxă în ziua de 20 a
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 20 august
Este a 232-a zi a anului 2026. Au mai rămas 133 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 24 m și apune la 20 h 13 m. Luna răsare la 15 h 08 și apune la 23 h 34 m. Luna la Primul Pătrar la 05 h 46 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
AnulBrâncuși/ Constantin Brâncuși în muzeele lumii
Constantin Brâncuși, unul dintre cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea, s-a născut în 1876, la Hobița, dar a trăit și a lucrat la Paris din primul deceniu al secolului trecut până la moartea sa, în 1957, indică https://www.centrepompidou.fr/. Din atelierul său din capitala Fr











