JO 2018: Istoria participării României la Jocurile Olimpice de iarnă
România a participat la aproape toate ediţiile Jocurilor Olimpice de iarnă, excepţie făcând prima ediţie din 1924 şi cea din 1960. La competiţia din 1968, de la Grenoble, Franţa, România a obţinut prima şi, până în prezent, singura medalie din istoria participărilor - medalia de bronz, câştigată de echipajul de bob-2 persoane, alcătuit din Ion Panţuru şi Nicolae Neagoe.
Istoria participării României la Jocurile Olimpice de iarnă începe în 1928, când ţara noastră a concurat cu 10 sportivi la o singură probă: bob. Delegaţia de sportivi români nu a primit susţinere financiară din partea statului pentru participarea la olimpiadă, astfel că sportivii care s-au înscris au fost nevoiţi să suporte singuri cheltuielile de deplasare şi de participare. Pe lângă echipele de bob, a mai participat şi o echipă de militari, condusă de locotenentul Ion Zăgănescu. Echipa României s-a clasat pe locul 8 din 9 ţări participante.
La ediţia din 1932, desfăşurată la Lake Placid, SUA, România a participat cu patru sportivi, tot la proba de bob. Cheltuielile de participare au fost susţinute prin organizarea de baluri şi colecte publice, prin sprijin financiar din partea Ministerului de Război, cei 4 sportivi fiind şi aviatori, şi prin contribuţia fiecărui sportiv cu câte 25.000 lei. Rezultatele obţinute, locurile 4 la bob-2 şi 6 la bob-4, au fost remarcabile, având în vedere că sportivii se antrenaseră în condiţii modeste în România. La această ediţie, România a obţinut 4 puncte, clasându-se pe locul 10 în clasamentul pe naţiuni, potrivit http://www.cosr.ro. Aceasta a fost cea mai bună clasare a României la Jocurile Olimpice de iarnă din istoria participărilor.
În 1936, Jocurile Olimpice de iarnă s-au desfăşurat în Germania, la Garmisch-Partenkirchen. România a participat cu 15 sportivi (14 bărbaţi şi o femeie), care au concurat la opt probe din cinci sporturi. Această ediţie a însemnat pentru România prima participare la o olimpiadă de iarnă în probele de patinaj artistic, sărituri cu schiurile, schi alpin şi schi fond. Cel mai bun rezultat al delegaţiei României a fost locul 13, obţinut de perechea Irina Timciuc - Alfred Eisenbeisser-Feraru la patinaj artistic, precizează http://www.cosr.ro.
Al Doilea Război Mondial determină anularea a două ediţii ale Jocurilor Olimpice de iarnă.
Ediţia de după război, din 1948, s-a desfăşurat la St. Moritz, Elveţia. România a participat cu o delegaţie formată din şapte sportivi, toţi bărbaţi, care au concurat la un singur sport, cu trei probe de schi. Schiorii Dumitru Sulică, Ion Coliban, Dumitru Frăţilă, Radu Scârneci, Vasile Ionescu, Béla Imre şi Mihai Bâră au ocupat locuri între 38 şi 74, ei concurând la probele de slalom, coborâre şi combinată alpină. Delegaţia României nu a obţinut niciun punct. Românii au fost prezenţi şi la proba demonstrativă de patrulă militară pe distanţa de 28,05 km, unde a participat o echipă de militari condusă de căpitanul Ştefan Ionescu, primul comandant al C.S. Dinamo Braşov.
România a participat la Jocurile Olimpice de iarnă din 1952 cu 16 sportivi, care au concurat la trei sporturi: combinata nordică, schi alpin şi schi fond. România a trimis la Oslo, în Norvegia, o delegaţie formată numai din bărbaţi, care au participat la şapte probe de schi. La această ediţie s-a înregistrat prima participare la o olimpiadă de iarnă a unui reprezentant român în proba de combinata nordică. Cel mai bun rezultat obţinut de delegaţia României a fost locul 10, la ştafeta de 4x10 km, la schi fond, conform http://www.cosr.ro. Echipa a fost formată din Moise Crăciun, Manole Aldescu, Dumitru Frăţilă şi Constantin Enache. Alte rezultate bune au fost locul 19, obţinut de Niculae-Cornel Crăciun, la combinata nordică şi locul 22 obţinut de Gheorghe Olteanu în cursa de 50 km.
La Jocurile Olimpice de la Cortina d'Ampezzo, Italia, din 1956, România a participat cu 19 sportivi (13 bărbaţi şi 6 femei), care au concurat la patru sporturi (bob, sărituri cu schiurile, schi alpin şi schi fond). Cele mai bune rezultate obţinute de delegaţia României au fost locurile 14 obţinute de echipajul de bob de 2 persoane (Heinrich Enea şi Mărgărit Blăgescu) şi de cel de 4 persoane (Heinrich Enea, Nicolae Moiceanu, Dumitru Frăţilă şi Mărgărit Blăgescu). Alte două echipaje au ocupat locul 18 la cel de două persoane şi 20 la cel de patru persoane. La această ediţie au participat echipe din 32 de ţări.
După absenţa la Jocurile Olimpice din 1960, România a revenit în competiţie, în 1964, la Innsbruck, cu 27 sportivi (numai bărbaţi), care au concurat la 4 sporturi: biatlon, bob, hochei pe gheaţă şi schi fond, cu şase probe. Cel mai bun rezultat obţinut de delegaţia României a fost locul 5, obţinut de biatlonistul Gheorghe Vilmoş la proba de 20 km. La această ediţie s-a înregistrat prima participare la o olimpiadă de iarnă a echipei naţionale de hochei pe gheaţă a României, din care făcea parte şi braşoveanul Ion Ţiriac, care a devenit cunoscut mai târziu ca jucător de tenis şi, ulterior, ca om de afaceri. Echipa naţională de hochei s-a clasat, în final, pe locul 12. În această competiţie, a debutat Ion Panţuru (la bob-2 şi la bob-4), participant la patru olimpiade de iarnă. România a încheiat această ediţie cu 2 puncte, ocupând locul 19 în clasamentul pe puncte.
La Jocurile Olimpice din 1968, de la Grenoble (Franţa) România a înregistrat cel mai reprezentativ succes din istoria participărilor. Delegaţia formată din 30 sportivi (29 bărbaţi şi 1 femeie), a concurat la nouă probe din cinci sporturi - biatlon, bob, hochei pe gheaţă, patinaj artistic şi schi alpin. La această ediţie, România a obţinut prima şi, până în prezent, singura medalie din istoria participărilor - medalia de bronz, câştigată de echipajul de bob-2 persoane, alcătuit din Ion Panţuru şi Nicolae Neagoe. Cei doi boberi deveniseră campioni europeni cu un an în urmă şi vicecampioni europeni înaintea concursului de la Grenoble. S-au clasat la numai câteva sutimi de secundă în spatele celebrului italian Eugenio Monti, campionul JO, notează ''Enciclopedia educaţiei fizice şi sportului din România''. (Ed. Aramis, Bucureşti, 2002). Ei au făcut parte şi din echipajul de bob-4 persoane, împreună cu Petre Hristovici şi Gheorghe Maftei, care s-a clasat pe locul patru la olimpiadă. Două alte participări apreciate au fost cele ale schiorului junior Dan Cristea, născut în 1949, care a ocupat locul 25 la slalom şi ale patinatoarei Beatrice Huştiu, născută în 1956, care la numai 11 ani şi jumătate, s-a clasat pe locul 29, devansând în programul liber 12 patinatoare cu experienţă.
Bilanţul delegaţiei României a fost cel mai semnificativ din toate participările la olimpiadele albe: medalie de bronz la bob-2 persoane, locul 4 la bob-4 persoane şi locul 7 la ştafeta de biatlon pe distanţa de 4 x 7,5 km. România a acumulat 7 puncte în clasamentul pe naţiuni, ocupând locul 15 pe medalii şi locul 16 în ierarhia pe puncte. În competiţie au participat echipe din 37 de naţiuni.

Sursa foto: (c) AGERPRES FOTO / ARHIVA ISTORICĂ
România a participat la Jocurile Olimpice de iarnă din 1972, de la Sapporo, Japonia, cu 13 sportivi, numai bărbaţi, care au concurat la 4 sporturi: biatlon, bob, patinaj artistic şi schi alpin. Cel mai bun rezultat obţinut de delegaţia României a fost locul 5 obţinut de echipajul de bob - 2 persoane, format din Ion Panţuru şi Ion Zangor. Cei doi boberi au făcut parte şi din echipa de bob - 4 (împreună cu Dumitru Pascu şi Dumitru Focşeneanu) care s-a clasat pe locul 10. Un alt loc bun a fost obţinut de ştafeta masculină la biatlon care s-a clasat pe locul 9. La această ediţie a Jocurilor Olimpice, România a obţinut 2 puncte, clasându-se pe locul 18 în clasamentul pe naţiuni.
În 1976, la Innsbruck, Austria, cel mai bun rezultat al echipei de români, formată din 32 bărbaţi, a fost locul 7, pe care s-a clasat echipa masculină de hochei, care a realizat patru victorii (4-3 cu Austria, 4-3 cu Elveţia, 9-4 cu Bulgaria şi 3-1 cu Japonia) din 6 meciuri desfăşurate. Echipajul de bob-4 persoane s-a clasat pe locul opt, iar echipajul de bob-2 persoane România I, condus de Ion Panţuru, a terminat pe locul 11. Un alt loc important a fost locul 10 obţinut de ştafeta masculină de 4 x 7,5 km la biatlon. Ion Panţuru era atunci antrenor, însă din cauza accidentării unuia dintre elevii săi, a intrat în competiţie.
România participă în 1980, la Lake Placid, SUA, cu o delegaţie formată din 35 sportivi (33 bărbaţi şi 2 femei), care au concurat la 4 sporturi cu 9 probe (8 masculine şi 1 feminină). La această ediţie s-a înregistrat prima participare la o olimpiadă de iarnă a unor reprezentanţi români în probele de patinaj viteză şi sanie. Cele mai bune rezultate obţinute de delegaţia României au fost locurile 8 obţinute de echipa masculină de hochei şi de echipa de bob - 4 persoane România I. Echipa de hochei pe gheaţă a României a evoluat în grupa B, alături de Suedia, SUA, Cehoslovacia, Germania Federală şi Norvegia. Primul meci desfăşurat a fost victoria cu 6-4 împotriva RFG-ului, în care Doru Tureanu a marcat patru goluri, fiind declarat cel mai bun hocheist al zilei la olimpiadă. În clasamentul final, echipa României s-a clasat pe locul 8. Echipajele de bob au obţinut şi ele rezultate bune: bobul de 4 persoane România I s-a clasat pe locul 8, iar cel de 2 persoane România I pe locul 11.
La Sarajevo, Iugoslavia, în 1984, România a participat cu 19 sportivi (16 bărbaţi şi 3 femei) care au concurat la 6 sporturi (biatlon, bob, patinaj viteză, sanie, schi alpin şi schi fond) cu 19 probe. Cea mai bună performanţă a fost obţinută de boberi, care s-au clasat pe locul 7 la bob-4, potrivit http://www.cosr.ro. Echipajul de sanie-2 masculin s-a clasat pe locul 11, iar ştafeta masculină de biatlon a obţinut locul 13.
La ediţia a 15-a a Jocurilor Olimpice, din 1988, de la Calgary, Canada, au participat 57 de naţiuni. România a avut 14 sportivi, dintre care cinci femei, în competiţie, în probele de schi alpin, bob, schi fond şi sanie. Cel mai bun rezultat obţinut a fost locul 12, obţinut de echipa feminină de schi fond 4 x 5 km.
În 1992, la Albertville, Franţa, au concurat 23 sportivi români (14 bărbaţi şi 9 femei), la 8 sporturi (biatlon, bob, patinaj artistic, sărituri cu schiurile, schi alpin şi schi fond). Cele mai bune rezultate obţinute de delegaţia României au fost locul 4, obţinut de echipajul de sanie - 2 persoane (Ioan Apostol şi Liviu Cepoi) şi locul 6 obţinut de Mihaela Dascălu în proba de patinaj viteză pe distanţa de 1.000 m. Ştafeta feminină de biatlon 3 x 7,5 km s-a clasat pe locul 10. Echipajul de sanie-dublu, care s-a clasat pe locul 4, a concurat cu o sanie veche Germina, fabricată în fosta RDG şi modificată pentru a-i îmbunătăţi aerodinamica. Delegaţia României a obţinut, în final, 4 puncte, clasându-se pe locul 22 în clasamentul pe naţiuni.
În 1994, România a participat la Lillehammer, Norvegia, cu 23 de sportivi la 7 sporturi (biatlon, bob, patinaj artistic, patinaj viteză, sanie, schi alpin şi schi fond). Cele mai bune rezultate obţinute de delegaţia României au fost locul 6 obţinut de echipajul de sanie - 2 persoane (Ioan Apostol şi Liviu Cepoi) şi două locuri 8 obţinute de Mihaela Dascălu în probele de patinaj viteză pe distanţele de 1.500 m şi 3.000 m. Cornel Gheorghe a ocupat locul 14 la prima sa participare la Jocurile Olimpice. Ştafeta de 4 x 7,5 km la biatlon feminin a terminat pe locul 16. României a obţinut doar un punct (la sanie), clasându-se pe locul 28 în clasamentul pe naţiuni.
În 1998, Japonia a fost pentru a doua oară gazda Olimpiadei de iarnă, la Nagano. România a fost prezentă cu 17 sportivi (5 femei şi 12 bărbaţi), cel mai bine comportându-se Éva Tófalvi, care se clasează pe locul 11 în proba de biatlon 15 km.
În 2002, România a trimis la Salt Lake City (SUA) o delegaţie formată din 21 sportivi (11 bărbaţi şi 10 femei), concurând la 8 sporturi cu 26 probe (14 masculine şi 12 feminine). La această ediţie s-a înregistrat prima participare la o olimpiada de iarnă a unui sportiv român în proba de patinaj viteză pe pistă scurtă. Cele mai bune rezultate obţinute de delegaţia României au fost două locuri 15 obţinute de echipajul de sanie - 2 persoane - Eugen Radu şi Marian Tican - şi de echipajul de bob -2 persoane - Erika Kovacs şi Maria Spirescu. Cel mai bun rezultat individual l-a obţinut Katalin Kristo la patinaj viteză pe pistă scurtă: locul 17 la 1.500 m.
România a trimis la Torino, Italia, în 2006, o delegaţie formată din 25 sportivi (16 bărbaţi şi 9 femei), care au concurat la 8 sporturi cu 30 probe (15 masculine şi 15 feminine). Cele mai bune rezultate obţinute de delegaţia României au fost locul 14, obţinut de Gheorghe Chiper, la patinaj artistic şi de ştafeta feminină de biatlon pe distanţa de 4 x 6 km (Dana Elena Plotogea, Éva Tófalvi, Mihaela Purdea şi Alexandra Rusu).

Sursa foto: (c) GEORGE CĂLIN / AGERPRES FOTO
În 2010, România a participat la Jocurile Olimpice de iarnă de la Vancouver, Canada, cu 29 de sportivi, care au concurat la 9 sporturi (biatlon, bob, patinaj artistic, patinaj viteză, sanie, schi acrobatic, schi alpin, schi fond şi skeleton). La această ediţie s-a înregistrat prima participare la o olimpiadă de iarnă a unui reprezentant al României în proba de skeleton. Cel mai bun rezultat al delegaţiei României a fost locul 10, la ştafeta feminină de 4 x 6 km, formată din Dana Plotogea, Éva Tófalvi, Mihaela Purdea şi Reka Ferencz. Alte rezultate bune au fost cele două locuri 11 obţinute de biatlonista Éva Tófalvi, în cursa de 15 km individual, şi de echipajul de bob - 2 persoane, format din Nicolae Istrate şi Florin Cezar Crăciun. Cea mai bună clasare în probele de schi a fost locul 16 obţinut de echipajul de sprint la schi fond, format din Paul Constantin Pepene şi Petrică Hogiu.

Sursa foto: (c) SIMION MECHNO / AGERRES FOTO
La ediţia Jocurilor Olimpice de iarnă din 2014, organizată între 7 şi 23 februarie, la Soci, în Rusia, România a deplasat o delegaţie de 24 de sportivi, care au concurat la 8 discipline (schi alpin, schi fond, biatlon, sărituri cu schiurile, patinaj artistic, bob, sanie şi skeleton), iar port-drapel la cele două ceremonii a fost biatlonista Eva Tofalvi. Locul 17, ocupat de echipajele feminin, respectiv masculin de bob-2, a fost cea mai bună clasare pentru sportivii români la Jocurile Olimpice de iarnă de la Soci. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Liviu Tatu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
12 iulie - Ziua internațională pentru combaterea furtunilor de nisip și de praf (ONU)
Furtunile de nisip și praf reprezintă o provocare formidabilă și extinsă pentru atingerea dezvoltării durabile în dimensiunile sale economice, sociale și de mediu, evidențiază https://www.un.org/. Acestea au devenit o preocupare globală serioasă în ultimele decenii datorită impactului lor semnificativ asupra medi
Preasfințitul Antonie va fi întronizat Arhiepiscop al Chișinăului, Mitropolit al Basarabiei și Exarh al Plaiurilor (fișă biografică)
Preasfințitul Antonie va fi întronizat Arhiepiscop al Chișinăului, Mitropolit al Basarabiei și Exarh al Plaiurilor, în 12 iulie 2026, la Chișinău. Momentul va fi marcat de săvârșirea Sfintei Liturghii, de la ora 8:30, la Biserica 'Sfinții Trei Ierarhi' din Capitala Republicii Moldova, precizează
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 12 iulie
Ortodoxe Cinstirea Sfintei Icoane a Maicii Domnului 'Prodromița' de la Muntele Athos; Sf. Mc. Proclu și Ilarie; Sf. Cuv. Mihail Maleinul; Sf. Veronica; Sf. Cuv. Paisie Aghioritul Duminica a 6-a după Rusalii Greco-catolice Duminica a 6-a după Rusalii. Sf. m. Proclu și Ilarie
11 iulie - Ziua mondială a populației (ONU)
Ziua mondială a populației este marcată în fiecare an la 11 iulie, propunându-și să atragă atenția asupra urgenței și importanței problemelor demografice de pe glob. Ziua are, în 2026, tema 'Realizing the hopes and aspirations of young people - today and for the future.', conform un.org/. Tema din 202
11 iulie - Ziua mondială a cailor (ONU)
La 11 iulie, începând din 2025, este marcată Ziua mondială a cailor, o sărbătoare considerată, mai degrabă, un apel la protejare, notează https://www.un.org/. Puține animale au contribuit la progresul uman la fel de profund - și discret - precum calul. De la nomazii antici din stepele eurasiatice p&
11 iulie - Ziua Prieteniei dintre România și Statele Unite ale Americii
Ziua Prieteniei dintre România și SUA este sărbătorită, anual, la 11 iulie. Inițiativa instituirii acestei zile a aparținut unor parlamentari PNL, PSD, UDMR și grupului minorităților naționale. În octombrie 2022, aceștia au depus la Parlament un proiect ce prevedea sărbătorirea anuală la data de 11 iulie a Zilei Prieteniei dintre România și S
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 11 iulie
Ortodoxe Sf. Mare Mc. Eufimia; Sf. Olga, cea întocmai cu Apostolii și luminătoarea Rusiei Greco-catolice Sf. m. Eufemia Romano-catolice SS. Benedict, abate, patron al Europei; Olga, regină Sfânta Mare Muceniță Eufimia este pomenită
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 11 iulie
Este a 192-a zi a anului 2026. Au mai rămas 173 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 42 m și apune la 21 h 00 m. Luna răsare la 01 h 59 m și apune la 18 h 27 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Săptămâna europeană 6-10 iulie 2026
Evenimente desfășurate la nivelul instituțiilor europene în perioada 6-10 iulie 2026: Parlamentul European (PE) a votat în favoarea unei anchete împotriva grupului politic Europa Națiunilor Suverane (ESN); PE a ratificat acordul comercial între UE și Mexic; PE a adoptat un raport privind progresele înregistrate de Republica Moldova &icir
Retrospectiva evenimentelor interne 6-10 iulie 2026
Participarea unei delegații a României conduse de președintele Nicușor Dan la Summitul NATO de la Ankara (7-8 iulie), participarea României, în cadrul Summitului, ca stat fondator, la inițiativa NATO privind Banca pentru Apărare, Securitate și Reziliență, continuarea discuțiilor pe marginea formării unui nou guvern după demiterea Guvernului Bolojan
FRAGMENT DE ISTORIE: 105 ani de la violențele cunoscute drept Duminica însângerată de la Belfast (10 iulie 1921)
Problema irlandeză a reprezentat un episod deosebit de important în istoria modernă a Marii Britanii, manifestându-se și prin momente de tensiune socială cu puternice aspecte violente. Data de 10 iulie 1921 a rămas cunoscută drept Duminica însângerată sau Duminica însângerată de la Belfast, fiind ziua în care protestan
PERSONALITATEA ZILEI: Scriitoarea Alice Munro, laureată a Premiului Nobel pentru Literatură în 2013
Laureată a Man Booker International Prize în 2009 și a Premiului Nobel pentru Literatură în 2013, Alice Munro a scris despre condiția umană și relațiile văzute prin prisma vieții de zi cu zi. Alice Ann Laidlaw s-a născut pe 10 iulie 1931, în orașul Wingham, provincia Ontario, Canada, notează site-ul https://www.nobelprize.org/. Tatăl său era
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
Vineri, 10 iulie, Muzeul Național Cotroceni oferă acces gratuit pentru copii și pentru tinerii cu vârsta până în 18, între orele 9:00 - 15:00, cu ocazia aniversării a 35 de ani de activitate culturală. Potrivit unui comunicat transmis AGERPRES, în același context aniversar, copiii sunt invitați în ziua de 11
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 10 iulie
Ortodoxe Sf. 45 de Mucenici din Nicopolea Armeniei Greco-catolice Sf. m. uciși la Nicopole, Armenia Romano-catolice Sf. Victoria, m. Sfinții 45 de Mucenici din Nicopolea Armeniei sunt pomeniți în calendarul creștin ortodox la 10 iulie, zi
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 10 iulie
Este a 191-a zi a anului 2026. Au mai rămas 174 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 41 m și apune la 21 h 01 m. Luna răsare la 01 h 21 m și apune la 17 h 08 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)










