Cea de-a XVII-a ediţie a Jocurilor Olimpice de iarnă, Lillehammer (12-27 februarie 1994), a inaugurat noul ciclu olimpic. Mai exact, în 1986 CIO decisese ca fiecare an par să fie olimpic, cu Jocuri Olimpice de vară şi de iarnă alternativ, la o diferenţă de doi ani, fiecare desfăşurându-se la o dată la patru ani.

Olimpiada de iarnă de la Lillehammer a reprezentat unul dintre cele mai costisitoare, complexe şi spectaculoase evenimente din istoria Norvegiei. S-a desfăşurat într-un decor feeric şi, datorită grijii arătate de organizatori faţă de mediul înconjurător, au fost numite ''jocurile alb-verzi'' de către preşedintele CIO, Juan Antonio Samaranch. Conform experţilor media, transmisiunile de la Lillehammer au atins, la acea dată, cel mai mare indice de ''rating'' din istoria televiziunilor.

Deschiderea oficială a celei de-a XVII-a ediţii a Jocurilor Olimpice de iarnă a fost făcută de regele Harald al V-lea al Norvegiei, potrivit https://www.olympic.org.

Cei 1.737 de sportivi, veniţi din 67 de ţări, s-au întrecut în 61 probe. Patru probe au fost introduse în premieră în programul olimpic: schi acrobatic (masculin şi feminin) şi 500 m short-track (masculin şi feminin). În premieră, au participat atleţi israelieni, iar fostele ţări ale URSS au participat ca naţiuni independente.

Norvegia, ţara-gazdă, s-a clasat prima în clasamentul pe naţiuni. Johann Olav Koss a câştigat trei probe la patinaj viteză, realizând recorduri mondiale la fiecare dintre ele, notează http://www.cosr.ro. Patinatorul de viteză american Dan Jansen a câştigat o medalie de aur la 1.000 m (1:12.43), stabilind un record mondial. Biatlonul feminin a fost dominat de Myriam Bedard, din Canada.

Rusoaica Liubov Egorova a reuşit să obţină trei medalii de aur şi una de argint la schi fond, iar italianca Manuela di Centa a obţinut de două ori aurul olimpic, două medalii de argint şi una de bronz la aceea probă.

Primele locuri în clasamentul general pe medalii: Rusia (23 de medalii, din care 11 de aur); Norvegia (26 medalii, din care 10 de aur); Germania (24 medalii, din care 9 de aur); Italia (20 medalii, din care 7 de aur).

România a participat cu 23 de sportivi, 13 bărbaţi şi zece femei, la cinci sporturi, în 26 de probe, dar nu a reuşit decât un loc şase în proba de sanie două persoane (Ioan Apostol, Liviu Cepoi) şi două locuri opt prin patinatoarea de viteză Mihaela Dascălu, în probele de 1.500 şi 3.000 m. În clasamentul pe naţiuni, România s-a situat pe locul 28.

AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Cristian Anghelache, editor online: Gabriela Badea)

Sursa foto: www.cosr.ro