La 24 de ani de la prima ediţie, Franţa organizează din nou Jocurile Olimpice de iarnă, în 1968, la Grenoble.

Oraşul Grenoble, situat la poalele Alpilor, la doar 214 m altitudine, a fost desemnat de Comitetul Internaţional Olimpic (CIO) să organizeze cea de-a X-a ediţie a Olimpiadei, în perioada 6-18 februarie 1968.

Deschiderea oficială a Jocurilor Olimpice a fost făcută de Charles de Gaulle, preşedintele Franţei.

La această ediţie, comisia medicală a CIO a introdus în premieră testele doping şi testele de feminitate, www.cosr.ro. Tot pentru prima dată, figurile impuse au fost incluse în programul patinatorilor artistici în proba de "perechi", alături de cele libere. Dansul pe gheaţă a fost sport demonstrativ.

De asemenea, precizează site-ul Comitetului Olimpic şi Sportiv (COSR), pictogramele sporturilor de iarnă s-au regăsit pe medaliile olimpice, iar transmisiile televizate au fost color.

Prima mascotă neoficială a Jocurilor Olimpice de iarnă a fost Schuss, un mic personaj de desen animat aşezat pe schiuri, în culorile albastru, alb şi roşu.

La Grenoble, conform www.olympic.org, un număr de 1.158 de sportivi (947 bărbaţi, 211 femei) din 37 de ţări s-au întrecut în 35 de probe (22 masculine, 12 feminine, 1 mixtă) din şase sporturi (bob, biatlon, hochei pe gheaţă, patinaj (artistic şi viteză), sanie, schi (alpin, sărituri, fond şi combinata nordică). Maroc a fost reprezentată în premieră la Jocurile Olimpice de iarnă, iar Germania s-a prezentat cu Germania de Est şi Germania de Vest.

Eroul competiţiei a fost, spre satisfacţia gazdelor, schiorul francez Jean-Claude Killy, câştigător a trei medalii de aur la toate cele trei discipline ale schiului alpin: coborâre, slalom uriaş şi slalom special, se arată pe www.olympic.org. La nici 25 de ani, Killy devine campion olimpic, egalând astfel recordul austriacului Tony Sailer, şi el cu trei medalii în palmaresul Jocurilor Olimpice de la Cortina d'Ampezzo, cu 12 ani în urmă. Italianul Franco Nones obţine titlul olimpic la schi fond, fiind primul campion olimpic la această probă care nu aparţine ţărilor nordice.

La schi fond, suedeza Toini Gustafsson a câştigat titlurile olimpice la ambele probe individuale şi medalia de argint la ştafetă, notează www.olympic.org.

Primele locuri în clasamentul general pe medalii: Norvegia (14 medalii, din care 6 de aur); URSS (13 medalii, din care 5 de aur); Franţa (9 medalii, din care 4 de aur); Italia (4 medalii, toate de aur), se menţionează pe www.topendsports.com.

Pentru România, Grenoble a reprezentat un succes. Ţara noastră a obţinut singura medalie din istoria participărilor sale, respectiv cea de bronz, prin echipajul de bob două persoane alcătuit din Ion Panţuru şi Nicolae Neagoe. Campioni europeni cu un an în urmă, vicecampioni europeni în preajma concursului de la Grenoble, cei doi români au confirmat aşteptările. La patinaj artistic, proba feminină a fost dominată de americana Peggy Fleming, dar o evoluţie meritorie a avut şi românca Beatrice Huştiu, de doar 11 ani şi jumătate, care în programul liber a devansat 12 patinatoare mult mai experimentate.

Un număr de 32 sportivi români au intrat în competiţie, la patru sporturi (schi, hochei pe gheaţă, biatlon şi bob) şi şase probe.

În 1968, România a avut cea mai productivă prezenţă la JO de iarnă, cu medalia de bronz la bob două persoane, dar şi cu şapte puncte în total, rezultate în urma cărora a ocupat locul 15 pe medalii şi 16 în ierarhia pe puncte, potrivit www.topendsports.com. AGERPRES/(Documentare - Cristian Anghelache, editor: Horia Plugaru, editor online: Simona Aruştei)

Sursa foto: www.cosr.ro