O pâine veche de 5.000 de ani a fost descoperită de arheologi în Turcia, unde este acum produsă din nou, alimentând interesul pentru culturile bazate pe soiuri străvechi de grâu, mai bine adaptate la secetă, informează AFP.

'Aceasta este cea mai veche pâine coaptă cu drojdie ce a fost descoperită în timpul unei excavații și care, în mare parte, a reușit să își păstreze forma', a declarat Murat Türkteki, arheolog și coordonator al săpăturilor din Küllüoba, o localitate situată la 35 de kilometri de orașul Eskișehir din centrul țării.

'Pâinea reprezintă o descoperire rară în timpul unor săpături arheologice. De obicei, se găsesc doar firimituri. Dar, aici, ea a putut fi conservată pentru că a fost arsă și îngropată', a explicat el, referindu-se la descoperirea făcută publică săptămâna trecută.

Rotundă și plată ca o turtă, cu un diametru de 12 centimetri, pâinea din Küllüoba a fost descoperită în septembrie 2024, carbonizată și îngropată sub pragul unei locuințe ce a fost construită în Epoca Bronzului, în jurul anului 3.300 î.Hr.

O bucată din ea fusese smulsă, înainte ca pâinea să fie arsă și apoi îngropată în momentul construirii locuinței.

'Acest lucru ne face să ne gândim la un ritual al abundenței', a declarat Murat Türkteki.

'Emoționați de această descoperire'

În absența unor înregistrări scrise, civilizația anatoliană Küllüoba rămâne în mare parte misterioasă, la fel ca și obiceiurile locuitorilor săi de a-și îngropa casele înainte de a se muta în altă parte sau de a construi locuințe noi peste structuri vechi, formând astfel movile.

În timpul Epocii Bronzului, Hatti, un popor din Anatolia care i-a precedat pe hitiți, a trăit în regiunea Eskișehir.

'Küllüoba era o aglomerație urbană de mărime medie în care erau prezente activități comerciale, meșteșugărești, agricole și miniere. Exista în mod clar o anumită ordine familială și socială', a explicat arheologul Deniz Sari.

Analizele au arătat că pâinea a fost preparată din făină măcinată grosier obținută din emmer, o varietate antică de grâu, și semințe de linte, iar frunza unei plante încă nedeterminate a fost folosită ca drojdie.

Pâinea carbonizată a fost expusă începând de miercurea trecută la Muzeul de Arheologie din Eskișehir.

'Am fost foarte emoționați de această descoperire. Vorbind cu directorul nostru de săpături, m-am întrebat dacă am putea reproduce această pâine', a declarat Ayse Unlüce, primărița din Eskișehir.

Pentru a se apropia cât mai mult de rețeta originală, angajații primăriei locale, după ce au analizat pâinea milenară, au ales să folosească grâu Kavilca - întrucât străvechiul soi emmer nu mai există în Turcia -, un sortiment apropiat, dar și străvechi, precum și bulgur și linte.

Rezistent la secetă

În incinta Halk Ekmek ('Pâinea poporului', în limba turcă - n.red.), o brutărie municipală care produce pâine la prețuri reduse, angajații săi frământă manual 300 de pâini Küllüoba în fiecare zi, începând de săptămâna trecută.

'Combinația dintre făina unui grâu ancestral, linte și bulgur are ca rezultat o pâine bogată, sățioasă, săracă în gluten și fără conservanți', a explicat Serap Güler, directoarea brutăriei Halk Ekmek din Eskișehir.

Primele pâini de Küllüoba, vândute sub forma unor turte de 300 de grame pentru 50 de lire turcești (aproximativ 1,12 euro), s-au epuizat în doar câteva ore.

'Am fugit venind aici, pentru că mi-era teamă că nu va mai rămâne niciuna la vânzare. Sunt curioasă să cunosc gustul acestei pâini străvechi', a explicat Suzan Kuru, o clientă.

'Aceste meleaguri au păstrat această pâine timp de 5.000 de ani și ne-au oferit acest dar. Avem datoria de a proteja acest patrimoniu și de a îl transmite mai departe', a adăugat primărița Ayse Unlüce.

Provincia Eskișehir, cândva bogată în surse de apă, suferă acum din cauza secetei.

'Ne confruntăm cu o criză climatică, dar continuăm să cultivăm porumb sau floarea-soarelui, care necesită multă apă. Strămoșii noștri ne dau o lecție. La fel ca ei, ar trebui să ne orientăm către culturi care necesită puțină apă', a adăugat primărița locală, care dorește să relanseze în regiunea sa cultivarea grâului Kavilca, care este rezistent la secetă și la boli.

'Avem nevoie de politici publice foarte puternice în acest domeniu. Cultivarea soiurilor de grâu străvechi va fi un pas simbolic în această direcție', consideră ea. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Bădescu, editor online: Anda Badea)