Papa Leon al XIV-lea a oficiat duminică o slujbă de instalare la Bazilica Sfântul Ioan din Lateran. Această bazilică imensă, cea mai veche din Occident, este catedrala Diecezei din Roma și, prin urmare, cea a papei, și are totodată legături speciale cu Franța, informează AFP.

Cea mai veche bazilică din Occident

Bazilica Sfântul Ioan din Lateran, situată o colină aflată nu foarte departe de Colosseum, în centrul capitalei italiene, este un loc fundamental pentru creștini încă din primele secole ale erei noastre, întrucât acolo își avea sediul papalitatea înainte de înființarea statului Vatican.

Construită în jurul anului 320 d.Hr., ea este prima dintre cele patru mari bazilici papale și, totodată, cea mai veche din Occident. O inscripție în latină figurează pe fațada sa: 'Sfânta Biserică din Lateran, mama și conducătoarea tuturor Bisericilor din Roma și din lume'.

Împăratul roman Constantin, care a domnit din anul 306 d.Hr. până în 337 d.Hr. și care a pus capăt persecuțiilor la care erau supuși creștinii, a donat terenul pe care au fost construite, de asemenea, un baptisteriu și un palat.

În secolul al IV-lea d.Hr., papa Silvestru I a dedicat-o Sfântului Mântuitor. În secolul al IX-lea d.Hr., papa Sergiu al III-lea a dedicat-o Sfântului Ioan Botezătorul, în timp ce în secolul al XII-lea, papa Lucius al II-lea i-a adăugat patronajul Sfântului Ioan Evanghelistul.

Până în secolul al XIV-lea, Bazilica din Lateran și palatul său adiacent constituiau sediul puterii papale.

Mai multe evenimente istorice majore s-au desfășurat între zidurile sale. În anul 774 d.Hr., Carol cel Mare a fost botezat acolo. Între 1123 și 1512 au avut loc aici cinci concilii, iar în 1300 papa Bonifaciu al VIII-lea a proclamat primul jubileu din istorie.

Până în secolul al XIX-lea, ceremonia de încoronare a papei era celebrată în această bazilică.

Tot acolo a fost semnat în 1929 Tratatul de la Lateran între Sfântul Scaun și regimul lui Benito Mussolini, normalizând relațiile dintre peninsulă și Vatican după anexarea Romei în urma unificării Italiei.

Transferul la Vatican

La sfârșitul perioadei de provizorat papal de la Avignon, papii și-au mutat reședința la Vatican, deoarece clădirile din Lateran se aflau într-o stare precară: de-a lungul secolelor, complexul a suferit daune din cauza cutremurelor, incendiilor și jafurilor. Bazilica a fost reconstruită de patru ori, îmbogățită de-a lungul secolelor prin creațiile realizate de diverși artiști.

După alegerea sa, fiecare nou papă continuă să vină aici și să intre în posesia scaunului episcopal din Lateran în calitate de episcop al Romei, iar suveranul pontif se deplasează cu regularitate acolo pentru a oficia slujba sa de consacrare în data de 9 noiembrie.

Omagiu adus Franței

La fiecare dată de 13 decembrie, ziua de naștere a regelui Henric al IV-lea, se celebrează aici și o slujbă în onoarea Franței.

Henric al IV-lea (1553-1610), după ce a primit absolvirea de la papă pentru că a renegat religia protestantă, i-a oferit Bazilicii Laterane abația benedictină din Clairac, în Lot-et-Garonne, o regiune din sudul Franței.

El a primit în schimb titlul de canonic al Sfântului-Ioan-de-Lateran. Acest titlu onorific dedicat regilor Franței a fost transmis apoi inclusiv președinților Republicii Franceze. Primul președinte francez care s-a deplasat la Roma pentru a îl primi într-un cadru solemn a fost René Coty în 1957.

Președinții Charles de Gaulle, Valéry Giscard d'Estaing, Jacques Chirac, Nicolas Sarkozy și Emmanuel Macron au călătorit și ei pentru a primi titlul, spre deosebire de Georges Pompidou, François Mitterrand și François Hollande.

În bazilică poate fi văzută o statuie gigantică din bronz a regelui Henric al IV-lea îmbrăcat în împărat roman, datând din anul 1608. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Bădescu, editor online: Ady Ivaşcu)